1. Definiția și trăsăturile normei juridice
Până a arăta coraportul normelor generale, speciale și excepționale este necesar de a defini întâi de toate norma juridică și de a arăta trăsăturile ei specifice.
Astfel, domnul profesor Andrei Negru caracterizează norma juridică ca fiind,,element primar al sistemului de drept, o regulă obligatorie de comportament emisă de organele statale competente, adoptată sau sancționată printr-un act oficial (lege, decret ș.a.) și asigurată în caz de necesitate de forța coercitivă a statului.’’[1] iar profesorul Oleg Pantea definește norma juridică astfel ,, Norma juridică este o categorie de norme sociale instituite sau recunoscute de stat, obligatorii în raporturile dintre subiectele de drept și aplicate sub garanția forței de constrângere a statului, în cazul încălcării lor.’’
După părerea lui Dumitru Baltag și Alexei Guțu „norma juridică, ca element constitutiv al dreptului, este o regulă de conduită, instituită de puterea publică sau recunoscută de aceasta, a căreirespectare este asigurată, la nevoie, prin forța coercitivă a statului”
În viziunea lui lon Dogaru „norma juridică este o regulă de conduită generală, impersonală și obligatorie, care exprimă voința electoratului înfățișat de organul legislativ, regulă al cărei scop este de a asigura ordinea socială și care poate fi adusă la îndeplinire pe cale statală, la nevoie, prin constrângere”[2]
Scopul normei juridice este de a asigura conviețuirea socială orientînd comportamentul oamenilor în direcția promovării și consolidării relațiilor sociale în relație directă cu valorile sociale statornicite în societate.
Așadar, norma juridică este o regulă de conduită generală, impersonală și obligatorie, care exprimă voința electoratului reprezentat de organul legislativ, regulă având ca scop asigurarea ordinii sociale și care poate fi adusă la îndeplinire pe cale statală, la nevoie prin constrângere.
Din definiția normei juridice rezultă că ea are următoarele trăsături:
1. Are caracter general și impersonal. Are un caracter general întrucât este aplicabilă pentru un numar nedeterminat de cazuri de același gen, determinate de circumstanțele din ipoteza sa.Totodată este aplicabilă în mod egal tuturor fiecărui individ. Caracterul impersonal este determinat de faptul ca acesta nu se refera la anumite persoane concrete ci la o categorie de persoane însă nu la toate persoanele ce se încadrează într-o societate.
Ca de exemplu , Președintele țării, președintele Parlamentului, președintele CSM ș.a.De unde rezultă ca ele se referă nu la persoana care ocupă funcția respectivă pentru un anumit mandat, dar la toate persoanele ce vor deține funcțiile corespunzătoare în viitor, deci se referă la funcție ca atare. . De exemplu, Legea nr.158- XVI din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public este aplicabilă numai în privința funcționarilor publici. În legătură cu caracterul impersonal al normei juridice trebuie să precizăm că există norme juridice ce reglementează conduita unor organe unipersonale precum: Președintele țării, Procurorul general, Primul ministru etc ]. De exemplu, repartizarea atribuțiilor între Prim-ministru și viceprim- miniștrii este reglementată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.605 din 16 august 2013 , garanțiile de asigurare materială și de protecție socială necesare exercitării funcției de Președinte alRepublicii Moldova sunt stabilite prin Legea nr.1111-XIII din 20 februarie 1997 privind asigurarea activității Președintelui Republicii Moldova .
- Norma juridică are un caracter tipic. Reglementează un anumit tip sau modalitate de conduită la care vizează membrii societății (familiale,învățământul).
- Caracter obligatoriu-normele juridice sunt cerințe,exigențe ale statului. Caracterul obligatoriu al normei juridice este reflectat prin constrângerea statală, care, la rândul ei, este doar o excepție și nu o regulă.
- Norma juridică este o normă socială. Norma juridică vizează în exclusivitate relațiile sociale, relațiile dintre membrii societății, relațiile dintre oameni.
2.Clasificarea[3]
- După rolul funcțional în mecanismul reglementării juridice.
*Norme inițiale *Norme-începuturi *Norme-principii *Norme determinative
* Norme definiții *Norme generale și speciale
- După obiectul reglementării juridice
- Norme ale dreptului muncii
- Norme ale dreptului international
- Norme ale dreptului constitutional
- Norme ale dreptului administrativ
- Norme ale dreptului civil
- Norme ale dreptului penal
- Norme procesual penale,
- Norme procesual civile,
- Norme procesual administrative
- După metoda reglementării juridice
- Norme imperative , care la rândul lor se impart în norme prohibitive și norme onerative
- Norme permisive ,care se impart respective în norme dispozitive și norme supletive.
- După sfera de aplicare și gradul de generalitate a normei
- Norme generale
- Norme speciale
- Norme excepții
Acestă clasificare este reglementată prin art.5 Clasificarea normelor juridice al Legii cu privire la actele normative din 22.12.2017: „(1) În funcție de caracterul lor, normele juridice se împart în generale, speciale și derogatorii. (2) Normele juridice generale sunt aplicabile fie tuturor raporturilor sociale sau subiecțilorde drept, fie unor categorii de raporturi sau de subiecți, fără a-și pierde caracterulde generalitate. (3) Normele juridice speciale sunt aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecți strict determinați. În caz de divergență între o normă generală și o normă specială, care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma specială. (4) Normele juridice derogatorii sunt diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie și sunt aplicabile unei situații determinate. În caz de divergență între o normă generală sau specială și o normă derogatorie, care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma derogatorie.”[4]
3.Coraportul normelor juridice generale , speciale , de excepție.
În raport cu cele speciale sau de excepție, normele generale mai sunt denumite si norme de "drept comun". (Putem distinge, de pildă, normele juridice ale parții generale si cele ale parții speciale din Codul penal.) Deosebirea dintre normele generale si acelea speciale este relativă. O normă este special în raport cu o normă de aplicație mai largă, dar ea poate fi totodată și generală în raport cu alta care are o sfera mai restrânsă decât a ei.
Normele speciale sunt aplicabile unei sfere restrânse de relații. De exemplu, partea specială din dreptul penal se ocupă în mod concret de diferitele categorii de infracțiuni.
Normele de exceptie se referă la situații deosebite care derogă de la regula generală sau specială. (Astfel, art.4, alin.2 din Codul familiei al României încuviințeaza, pentru motive temeinice, casatoria persoanei care a împlinit vârsta de 16 ani, desi aceasta vârsta este fixata printr-o prevedere special la 18 ani împliniți.) ,, Vârsta minimă de căsătorie este de optsprezece ani.Pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de șaisprezece ani se poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviințarea părinților săi ori, după caz, a tutorelui și cu autorizarea direcției generale de asistență socială și protecția copilului în a cărei rază teritorială își are domiciliul.’’[5]
În caz de divergentă între o normă generală și o normă specială cu aceeași forță juridică, se aplică norma specială.
În caz de divergentă între o normă general sau specială și o normă de excepție cu aceeași forța juridică, se aplică norma de excepție.
În cazul în care între două acte legislative cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme ce promovează soluții diferite asupra aceluiași obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.
Concluzii : Distinctia facută între norme generale, speciale si de excepție are o deosebită importanță pentru interpretarea dreptului. Pentru situații derogatorii de la norma generală, devin aplicabile normele speciale sau de excepție, iar în caz de concurs între norma specială si cea de excepție în soluționarea aceluiași caz, va fi aplicată norma de excepție.
Referințe bibliografice:
- Bădescu M. Concepte fundamentale în teoria și filosofia dreptului. Teoria normei juridice. - București: Lumina Lex, 2004. - 187 p. 16.
- Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.230-232, art.840. 17.
- Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.182-185, art.703. 18.
- Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.16-17, art.180.
- CODUL FAMILIEI (A) 31/08/2008
- Andrei Negru Teoria Generala a Dreptului 2018
- Legea cu privire la actele normative din 22.12.2017
- www.academia.edu
- www.studocu.com
- www.dreptmd.wordpress.com
- lon Dogaru , Teoria Generală a Dreptului , Bucuresti,1999