Formațiunea statală se caracterizează prin 3 elemente. : forme de guvernare, forma structurii de stat, regim politic.
Forme de guvernare, este modalitatea de formă și organizare a puterii supreme.( monarhie ori republică),
Monarhia deținătorul puterii de stat este o singură persoană.
Monarhie absolută - singurul deținător ai puterii politice, unicul legislator, dirijează cu administrația politică.
Monarhie limitată - limitarea puterii prin dispoziția normativă conform Constituției.
Monarhie parlamentară - monarhi cu divizarea a puterii de stat, și este pur dominantă (Belgia, M. Britanie, Japonia).
Republica - forma de guvernare unde șeful de stat este ales de către popor.
Republica parlamentară. Se caracterizează prin separarea puterii de stat, și presupune autonomia funcțională a legislativului, executivului, jurisprudenței.
Republică președențială-avind la bază monarhia dualistă ,apare în SUA, Principalul- separarea puterii în legislativă și executivă, acest model consolidează viguros activitatea șefului de stat.
Republică mixtă - unește trăsăturile Rep. Parlamentară și Președințială. Experiența istorică ne arată că formele clasice nu tot de una asigură o funcționare corectă.
Formele de guvernare reies din specificul dezvoltării istorice a statului concret, depinde de tradiții și influența religiei asupra societății, de modul de funcționare a instituțiilor politice.
În dependență de gradul de concentrare a funcțiilor statului (teritorial) statele se clasifică, în state unitare, federale.confederale.
Unitar- organizație unică politic omogenă, care constă din formațiuni administ rative ce nu au statalitate proprie. Statul este unitar dacă reprezintă o singură formațiune statală., un regim unic, puterea fiind dirijată din centru.
În dependență de gradul de centralizare, statul unitar se clasifică în stat unitar centralizat (M. Britanie, Suedia) și se caracterizează prin aceia că organele locale constituie o continuare a puterii din centru, și au o putere limitată, realizând deciziile organului suprem.
State unitare descentralizare (Franța, Italia), organele locale administrative dispun de autonomie, însă în activitatea politică promovată de guvern, au o influență limitată. State unitare sunt de obicei state multinaționale
Federal — uniune de state în care:
- există 2 niveluri a puterii supreme - organele federale, și cele ale subiectului federației;
- 2 categorii de cetățenie, federale și a a subiectelor federale;
- subiectele federale n-au posibilitatea de - a ieși din statul federal;
- nu pot fi primiți în unități al altor state (Fed. Rusă, SUS, Canada, Brazilia, India).
Confederația - asociația de state independente, formate din considerente economice și politice de ordin intern. Membrii confederației păstrează independența. Confederația se formează pe baza acordurilor reciproce, subiectele au dreptul de-a ieși din confederație.
Statul de drept - statul în care domnește dreptul, în care toți sunt egali față de lege. Nici statul nu este mai presus de cât legea. Statul de drept se bazează pe concepții liberale, egalitatea în drepturi, drepturile egale a societății în toate domeniile social-politice, economice, culturale, etc.
Noțiunea stat de drept apare în 1984 argumentată de O. Bohr, devenind postulat și principiul structural al Constituției. Numai unirea voinței tuturor persoanelor, ce formează poporul,poate servi sursa legilor în stat de drept.