Esența influenței psihologice se reduce la schimbul reciproc de informație și interacțiune. Influența psihologică poate fi realizată la diferite niveluri ale psihicului: la nivel conștient și inconștient.
Efectivitatea influenței depinde de sex, vîrstă, statutul social etc. U n rol deosebit de important îl joacă pregătirea profesională și psihologică a subiectului influenței.
Subiectul influenței interpersonale [5, p. 368]:
- studiază obiectul și situația în care se efectuează influența;
- alege strategia și tactica influenței;
- ia în considerație semnalele de succes sau insucces care le emană obiectul;
- organizează acțiuni contra obiectului.
În cazul cînd obiectul nu este de acord cu informația propusă și tinde să diminueze efectul influenței, subiectul poate utiliza legitățile manipulării.
Obiectul influenței, fiind elementul activ al sistemului de influență, prelucrează informația propusă, cu care el poate să nu fie de acord, iar în unele cazuri poate să încerce să-l influențeze pe subiect [5, p. 368]. Obiectul raportează informația respectivă la orientările sale valorice și experiența sa de viață, după ce ia decizia.
Procesul de influență psihologică, fiind un sistem multidimensional, include strategia, tactica, surse, metode, forme, argumentarea și criteriile efectivității influenței. Strategia reprezintă modalități de a acționa cu scopul de a influența psihologic obiectul influenței. Tactica - rezolvarea sarcinilor intermediare ale influenței psihologice prin intermediul utilizării diferitor procedee psihologice.
Sursele de influență pot fi verbale (limbajul) și neverbale (paralingvistice). La metodele influenței se referă convingerea, impunerea (la nivelul conștiinței), insuflarea, molipsirea și imitarea (la nivel inconștient). Formele influenței interpersonale pot fi verbale și vizuale. Sistemul de argumentare presupune atît dovezi cu caracter abstract, cît și cu caracter concret. Criteriile efectivității ale influenței pot fi strategice (îndelungate) și tactice (intermediare), care sunt folosite nemijlocit în procesul influenței [5, p. 368]. În calitate de criterii intermediari ale efictivității pot fi luate în considerație schimbările psihofiziologice, funcționale, paralingvistice, verbale, proxemice și cele cu caracter comportamental. Condițiile influenței includ locul, timpul comunicării și numărul participanților.