Calificarea infracțiunilor și a contravențiilor este una dintre cele mai importante noțiuni din ramura aplicării normelor juridice penale și contravenționale proprii activității organelor de drept.
A califica înseamnă a atribui unei ființe sau unui lucru o anumită calitate, adică a atribui unele fenomene, evenimente, fapte, după semnele sau particularitățile lor calitative, la o categorie, specie sau gen. În domeniul jurisprudenței a califica o faptă drept contravenție, o abatere disciplinară sau civilă etc. sau infracțiune înseamnă a alege acea normă juridică, care prevede anume fapta dată pentru a o racorda l aregula generală corespunzătoare.
De menționat că uneori atît teoreticienii, cît și unii practicieni în loc de termenul calificare utilizează termenul încadrare a faptei prejudiciabile comise, acestea fiind interpretate drept sinonime.
A încadra înseamnă a cuprinde într-un text de lege o faptă, un delincvent, convingîndu-ne că ambele noțiuni sunt corecte. Noțiunea de calificare a infracțiunii este consacrată în Codul penal al RM (cap. XII, art. 113). Din această normă reiese că la calificarea comportamentului ilicit distingem două trăsături principale:
- calificarea ca proces logic, ca activtate a persoanelor ce efectuează urmărirea penală și cercetarea contravențională și a judecătorilor cu scopul de a stabili la toate etapele procedurii penale/contravenționale, corespunderea exactă a semnelor unei fapte prejudiciabile concrete comise cu semnele componenței comportamentului ilicit prevăzut de legea corespunzătoare;
- calificarea ca apreciere juridică a faptei prejudiciabile sau ca rezultat al procesului de identificare ce se exprimă prin recunoașterea oficială și fixarea în documentele juridice corespunzătoare a coincidenței semnelor faptei descoperite cu normele juridice corespunzătoare.
Ecaminînd calificarea comportamentului ilicit și ca proces și ca rezultat, trebuie avută în vedere interconexiunea acestora. Procesul alegerii normei juridice respective se consumă odată cu stabilirea corespunderii fixate în actele juridice ale organului competent sau instanței de judecată.
Procesul calificării comportamentului ilicit reprezintă o activitate îndelungată, determinată de legislația procesuală în vigoare.
O importanță deosebită prezintă la calificarea comportamentului ilicit trecerea tuturor etapelor și procedeielor prevăzute de Codul de procedură penală și Codul contravențional al RM. Vorbind despre calificarea comportamentului ilicit la diferitele etape ale procedurii respective, trebuie avut în vedere că posibilitățile reale pentru asigurarea unei calificări juste și depline a comportamentului ilicit la etapa inițială a urmăririi sunt foarte limitate. De regulă, la etapa pornirii urmăririi penale/contravenționale calificarea comportamentului ilicit poartă un caracter preliminar, orientativ, aproximativ, care se precizează s chiar se modifică pe măsura acumulării datelor faptice pe parcursul desfășurării celorlalte etape ale procedurii penale/contravenționale, devenind definitivă după intrarea în vigoare a sentinței de condamnare, dacă nu a urmat recursul ordinar, cel în anulare sau revizuirea procesului penal/contravențional, în baza cărora calificarea definitivă a comportamentului ilicit poate suferi unele modificări sau completări.
A doua trăsătură a calificării comportamentului ilicit constă în aprecierea juridică a faptei prejudiciabile ca rezultat al procesului de identificare ce se fixează în documentele procesuale menționate. În acest sens, calificarea reprezintă o evaluare juridică a infracțiunii comise de făptuitor, anume aceasta și prevede legislația respectivă în vigoare.
O condiție necesară pentru aprecierea juridică a faptei prejudiciabile este alegația (invocarea sau trimiterea) la norma corespunzătoare care cuprinde fapta comisă.
Calificarea infracțiunii mai are și alte aspecte. Cele mai importante dintre ele sunt aspectul psihologic și aspectul logic.
Din punctul de vedere al psihologiei calificarea infracțiunii reprezintă un proces de gîndire, legat de rezolvarea unei probleme concrete. Soluționarea oricărei probleme presupune stabilirea relațiilor de reciprocitate dintre condițiile inițiale și concluzia finală (alegerea normei juridice penale care cuprinde semnele faptei prejudiciabile săvîrșite).
Calificarea infracțiunii sub aspect logic o operație anumită înfăptuită în conformitate cu normele logice. În acest context trebuie să menționăm aprecierea autorului polonez I. Andreev precum că calificarea juridică reprezintă o totalitate de procedee de cugetare, subordonate legilor logice de gîndire. Calificarea infracțiunii constituie o procedură particulară a stabilirii răspunderii penale. Pentru calificarea juridică este obligatorie alegația la o normă juridică a unui act normativ.
Specificul aplicării normelor juridice constă în faptul că în fiecare caz concret trebuie să descoperim semnele cele mai importante, esențiale și tipice, care formează esența acestui fenomen, și să le comparăm cu semnele indicate în actul normativ, pentru adoptarea deciziei despre faptul că legiuitorul a avut în vedere anume acest caz, elaborînd și adoptînd acest act normativ. La procesul calificării juridice, la evaluarea conduitei persoanei în calitate de faptă infracțională/contravențională sau neinfracțională trebuie să ținem cont de cauzele care înlătură caracterul penal/contravențional al faptei. La calificarea infracțiunii trebuie să avem în vedere temeiurile liberării de răspundere penală stipulate în art. 53 Cod penal al RM.
Răspunderii penale/contravenționale este supusă numai persoana care a comis o fapră prejudiciabilă, prevăzură expres de un articol din partea specială a Codului penal sau Codului contravențional.
Pentru calificarea justă a infracțiunii trebuie respectate următoarele condiții:
- stabilirea grupului de relații sociale de aceeași natură, asupra cărora a fost îndreptată infracțiunea, adică să stabilim obiectul generic și nemijlocit al atentării;
- precizarea semnelor faptei comise dacă corespund în întregime semnelor descries în articolul invocat în Partea specială. Coincidența deplină presupune identitatea acțiunii sau inacțiunii comise cu cea descrisă în legea penală;
- să se stabilească coincidența exactă a tuturor semnelor faptei prejudiciabile, fără nici o excepție;
- să se stabilească dacă a fost comisă o faptă consumată sau o activitate infracțională neconsumată;
- precizarea dacă fapta prejudiciabilă este comisă de o singură persoană sau de o pluralitate de infractori;
- dacă la comiterea faptei infracționale există cauzele care înlătură caracterul penal al faptei, deoarece prezența lor exclude calificarea juridico-penală a faptelor comise;
- dacă acțiunea sau sistemul de acțiuni comise alcătuiesc o infracțiune unică sau o pluralitate de infracțiuni;
- soluționarea problemei privind concurența normelor juridico-penale;
- existența circumstanțelor ce exclude urmărirea penală;
- stabilirea temeiurilor licerării de răspundere penală.
Respectarea rigidă a tuturor regulilor generale și speciale de calificare a comportamentului ilicit analizate, precum și a condițiilor specifice modalităților de calificare, ne va permite să efectuăm o calificare justă a tuturor faptelor prejudiciabile comise.