Obiectul juridic al faptei ilegale îl constituie relațiile sociale, reglementate și ocrotite de legea corespunzătoare, vătămate sau amenințate efectiv printr-o faptă prejudiciabilă comisă.
În scopul analizei mai profunde a obiectului infracțiunii/contravenției, distingem:
- obiect general;
- obiect generic (de grup);
- obiect nemijlocit de bază sau suplimentar al faptei ilegale.
La baza acestei clasificări este pus un anumit cerc de relații sociale omogene, cuprinse de un obiect sau altul de ocrotire juridică.
Obiectul juridic general al faptei ilegale îl constituie întreg ansamblul (sistemul) de relații sociale sau, conform art. 2 alin. (1) CP, întreaga ordine de drepta RM ocrotită de legea penală. Definiția obiectului juridic general face posibilă atît delimitarea relațiilor sociale ocrotite de legea penală față de relațiile neocrotite de a, precum și prin stabilirea limitelor acțiunii legii penale. Legea penală, precum și cea contravențională utilizează metoda enumerării tuturor relațiilor sociale ocrotite de ele, chiar și unele relații sociale reglementate și de alte norme juridice.
Obiectul juridic generic (de grup) se consideră doar acea parte a obiectului juridic general care constituie un grup de relații sociale omogene, interdependente. Obiectul juridic generic se poate stabili după denumirea capitolelor din partea specială a Codului penal/contravențional. La baza sistematizării normelor penale/contravenționale în capitole, legiuitorul a pus unul sau mai multe obiecte juridice generice ale infracțiunilor.
Această sistematizare are o importanță deosebită pentru codificarea normelor juridice penale/contravenționale. Astfel, legiuitorul plasează faptele ilegale în partea specială a codurilor într-o anumită consecutivitate, bazîndu-se pe obiectul juridic generic. Această consecutivitate depinde de gradul importanței relațiilor sociale ocrotite.
Cu ajutorul obiectului juridic generic se dezvăluie gradul comparativ al valorilor sociale ocrotite de legea penală/contravențională, inclusiv gradul necesității ocrotirii lor pe cale juridico- penală/contravențională; se dezvăluie caracterizarea valorilor sociale ce programează metodele posibile de pedepsire a conduitei ilegale; se stabilesc metodele posibile de atentare infracționale etc.
Concretizarea obiectului juridic general și celui generic ale faptei ilegale se efectuează cu ajutorul obiectului ei juridic nemijlocit.
Obiectul juridic nemijlocit al faptei ilegale îl formează valoarea socială concretă asupra căreia a atentat făptuitorul faptei ilegale. În unele cazuri, obiectul juridic generic coincide cu cel nemijlocit (de ex., vandalismul).
Obiectul juridic nemijlocit reprezintă o parte a obiectului juridic general și o parte a celui generic sau coincide cu acesta. De aceea, fiecare relație socială ocrotită de legea penală cuprinde semnele obiectului juridic general, semnele obiectului juridic generic și semnele obiectului juridic nemijlocit.
Obiectul juridic nemijlocit are o importanță deosebită pentru sistematizarea faptelor ilegale unui capitol într-un subsistem.
În literatura de specialitate se deosebesc două categorii de obiecte juridice nemijlocite:
- de bază, și
- facultative (suplimentare).
Obiectul juridic nemijlocit de bază reprezintă relația socială pentru care a fost instituită fapta ilegală corespunzătoare, care permite dezvăluirea naturii sociale și juridice a acesteia, cărei i se provoacă întotdeauna daune și fără atentarea la ea n-ar exista fapta ilegală dată.
Prin obiect juridic nemijlocit facultativ se înțeleg asemenea relații sociale care, meritînd o ocrotire din partea legii de sine stătătoare, în cazul unor fapte ilegale este ocrotită alături de obiectul juridic nemijlocit de bază al acestora și cărora li se poate cauza o daună în legătură cu atentarea la obiectul juridic nemijlocit de bază.
La delimitarea obiectului juridic nemijlocit de bază de cel facultativ trebuie să ținem cont de următoarele cerințe:
- ce relație socială dintre cele lezate de fapta infracțională este cea mai importantă;
- ce relație socială redă esența infracțiunii;
- cărei relații sociale i s-a cauzat un prejudiciu mai mare;
- cărei relații sociale i se provoacă întotdeauna daune;
- ce relație socială poate să nu fie vătămată în urma atentării.
În legea penală există norme ce prevăd răspunderea penală pentru un atentat la două obiecte juridice nemijlocite de bază, adică complexe. Astfel de infracțiune, prin care sunt atacate concomitent două obiecte juridice nenijlocite de bază se numește infracțiune cu un dublu obiect (de ex., tîlhăria cauzează concomitent daune la două obiecte: proprietatea și personalitatea).