Pin It
  1. Noțiunea, evoluția istorică și natura juridică a societăților comerciale
  2. Formele și clasificarea societăților comerciale
  3. Condiții generale de constituire a societăților comerciale
  4. Înregistrarea societăților comerciale
  5. Funcționarea societăților comerciale
  6. Modificarea și suspendarea societăților comerciale
  7. Regulile generale care guvernează funcționarea societăților comerciale

Privind funcționarea societăților comerciale,regulele generale se referă la:regimul juridic al bunurilor,constituind proprietatea societăților comerciale; dreptul asociaților la dividente;funcționarea adunării generale; administrarea societății;funcționarea cenzorilor;obligațiile referitoare la actele societății comerciale;raporturile asociaților cu societatea;raporturile asociațiilor cu terții.

  1. Regimul bunurilor constituind proprietatea societăților comerciale

La baza societății comerciale stă proprietatea acesteia asupra bunurilor patrimoniale. Drept urmare,bunurile constituite ca apotr în societate devin proprietatea acesteia până în momentul dizolvării și lichidării ei. Aceste bunuri nu vor putea fi urmărite de creditorii asociatului debitor,ei pot urmări numai beneficiile pe care asociatul debitor le încasează de la societate.

Societatea este obligată să ia măsuri pentru constituirea patrimoniului și depunerea capitalului social subscris de către asociați, potrivit stipulațiilor contractului de societate sau prevederelor statutului,să asigure conservarea și reîntregirea capitalului,atunci când,din diferite motive,s-a micșorat sub nivelul de lege și actele constitutive.Modificarea capitalului social poate fi nominală,fără să producă o schimbare efectivă în patrimoniul societății și efectivă,când se produce o sporire sau reducere a patrimoniului societății.

Reducerea capitalului este nominală în situația în care,constatând o pierdere sau micșorare de valoare a patrimoniului societății,cifra capitalului nominal al societății este redusă printr-o operație contabilă,spre a corespunde cu patrimoniul real.Această reducere nu periclitează nici pe creditorii societății și nici pe asociați,deoarece bunurile rămân aceleași:indirect,creditorii sociali sunt prejudiciați,deoarece o devalorizare a capitalului social permite ca o parte a valorii sociale să figureze în bilanț ca beneficii ce vor fi distribuite asociaților,ceea ce înseamnă o diminuare a garanțiilor creditorilor societății.

Reducerea capitalului social sub minimum,dacă asociații nu decid completarea lui,are ca efect dizolvarea societății.

  1. Raporturile asociaților cu societatea

În baza art.113,C.C.,aportul social nu este producător de dobândă,ci de dividend (beneficiu),în situația în care activitatea este rentabilă și se realizează un profit.

Dividendul este,prin urmare,cota parte din profit cuvetită proprietarilor de acțiuni sau de părți sociale.Fiecare asociat este îndreptat să primească dividendele stabilite prin contractul de societate.De regulă,această parte din beneficiu este stabilită proporțional cu cota de participare la capitalul social,dar asociații pot conveni să stabilească alte cote din beneficiu.Dividendele nu se vor putea distribui decât din beneficiile reale.Dividendele se încasează periodic,conform dispozițiilor legale și contractuale.

Beneficial constituie un excedent al activului față de pasiv.Diferența dintre activ și pasiv este beneficial net.Nu este obligatoriu ca întregul beneficiu net să fie distribuit ca dividende.O parte din acest beneficiu prevătut în contractul de societate sau printr-o caovenție ulterioară poate fi alocat pentru majorarea capitalului social sau pentru constituirea unui fond de rezervă.

Menționăm faptul că,legislația moldovenească prevede aportul la capitalul social nu numai în lei(art.112,C.C.) ci și în natură(art.114,C.C.).Ca și aportul exprimat în lei,aportul în natură se varsă integral în cel mult 6 luni de la data înregistrării societăților comerciale,iar ca obiect,aportul în natură,are odice bunuri aflate în circuitul civil.

  1. Funcționarea organelor societății

Ca orice persoană juridică,societatea comercială,are o voință de sine stătătoare,care nu se confundă cu voința asociaților.Societatea își manifestă voința prin organelle sale:adunarea generală a asociaților,administratorii și cenzorii.

  1. Adunarea generală, ca organ de deliberare,este chemată să decidă,atât asupra problemelor obișnuite pentru viața societății,cât și asupra unor probleme deosebite,care vizează elementele fundamentale ale existenței societății.

Având în vedere această situație,legea reglementează adunarea ordinară și adunarea extraordinară,cu precizarea fiecăria,a condițiilor de cvorum și majoritate cerute pentru luoarea hotărârilor.

Adunarea generală ordinară este adunarea care se întrunește cel puțin o dată pe an,nu mai devreme de o lună și nu mai târziu de două luni de la data primirii de către organul financiar a dării de seamă anuale a societății.Societatea pe acțiuni cu un număr de acționari mai mare de 5000 este obligată să țină adunări generale regionale dacă la două adunări anterioare n-a fost întrunit cvorumul prevăzut.Adunarea generală ordinară se va întruni pentru a delibera și decide asupra problemelor obișnuite privind viața societății,înscrise pe ordinea de zi,în raport cu forma societății comerciale.Ea se va ține la sediul societății și în localul indicat în convocare.Potrivit legii,adunarea generală este obligată să discute,să aprobe sau să modifice bilanțul contabil,după ascultatrea rapotului administratorilor și cenzorilor și să fixese dividentul cuvenit asociaților,să aleagă pe administratori și cenzori,să se pronunțe supra gestiunii adminiasratorilor,să stabilească bugetul de venituri și cheltuieli și,după caz,programul de activitate pe exercițiul următor.

În societatea pe acțiuni,pentru validitatea deliberărilor adunării ordinare este necesară prezența acționarilor care să reprezinte cel puțin jumătate din capitalul social;hotărârile se iau de acționarii care dețin majoritatea absolută din capitalul social reprezentat în adunare.

În societatea cu răspundere limitată,asupra problemelor obișnuite,adunarea decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaților și a părților sociale.

În cazul societății în nume colectiv și societății în comandită,hotărârile se iau prin votul asociaților care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social.

Prin majoritate sau majoritate absolută,legea înțelege jumătate plus unu.

Adunarea extraordinară-această adunare se întrunește ori de câte ori este nevoie a se lua o hotărâre în probleme care reclamă modificarea actelor constitutive ale societății.Asemenea probleme sunt:prelungirea duratei societății;mărirea sau reducerea capitalului social;schimbarea obiectului ori a formei societății;mutarea sediului;fuziunea cu alte societăți;dizolvarea anticipată a societății etc.Condițiile de cvorum și de majoritate sunt diferite,mai riguroase decât pentru adunarea generală ordinară.Astfel,în societatea pe acțiuni,pentru valeditatea deliberărilor adunărilor generale extraordinare,sunt necesare la prima convocare, prezența acționarilor reprezentând % din capitalul social iar hotărârile să fie luate cu votul unui număr de acțiuni care să reprezinte cel puțin jumătate din capitalul social.La convocarea următoare,prezența acționarilor reprezentând jumătate din capitalul social,iar hotărârile să fie luate cu votul unui număr de acționari care să reprezinte cel puțin o treime din capitalul social.

  1. Convocarea adunării generale. Pentru o bună organizare a adunării generale, convocarea trebuie să cuprindă în mod obligatoriu anumite elemente.Potrivit legii,ea trebuie să conțină locul și data ținerii adunării,precum și ordenea de zi.

Locul adunării este sediul societății,iar data adunării trebuie fixată încât să asigure timpul necesar ajungerii convocării la cunoștința asociaților.Termenul de întrunire nu poate fi mai mic de 15 zile,de la data comunicării convocării.

Ordenea de zi trebuie să fie explicită;ea trebuie să arate toate problemele care vor face obiectul dezbaterilor adunării.

Modalitatea de încunoștiințare a asociaților este diferită,în cazul societății pe acțiuni înștiințarea se face prin publicarea în Monitorul Oficial,precum și într-unul din ziarele răspândite din localitatea în care se află sediul societății sau din cea mai apropiată localitate.

În societatea cu răspundere limitată,comunicarea convocării se face prin scrisoare recomandată(invitațății în scris)și se trimit de către comitetul de conducere tuturor asociaților societății cel târziu cu 15 zile până la convocarea adunării generale(Reg.500,art.85).Pe când în societatea în nume colectiv,unde legislația prevede numărul asociaților să nu fie mai mare de 20,comunicarea convocării trebuie să se facă în condițiile în care asigură participarea asociaților la adunarea generală.

  1. Desfășurarea adunării generale. Calitatea de asociat conferă dreptul asociatului de a participa la adunarea generală.Acest drept se exercită personal de către fiecare asociat.Asociații nu vor putea fi reprezentați la adunarea generală,decât prin alți asociați,în baza unui mandat de participare,ce necesită a fi autentificat fie de notar,fie de administrația organizației de la locul de muncă,de studii sau de trai al acționarului,iar pentru pensionari la organul de asistență socială de la locul de trai(legea nr.1134- XII,art.57).

În cazul în care,acționarul nu are capacitatea legală,ca și în cazul persoanelor juridice, participarea la adunarea generală se realizează prin reprezenranții lor legali

Ședința adunării generale se vaține în ziua,ora și locul prevăzute în convocare. Potrivit legii,ședința adunării generale se deschide de căte președintele consiliului de administrare sau de către persoana care îl înlocuește.

Adunarea generală va alege dintre acționari unu până la trei secretari,care vor verifica lista de prezență a acționarilor,arătând capitalul pe care îl reprezintă fiecare,precum și procesul-verbal întocmit de cenzori pentru constatarea îndeplinirii tuturor formalităților cerute de lege și actul constitutiv pentru prezența la adunarea generală și luarea hotărârilor,se trece la dezbaterea problemelor care fac obiectul ordenii de zi.

Dreptul de vot este strâns legat de participarea la capitalul social.În cazul societății cu răspundere limitată adunarea generală este deliberativă,dacă cei prezenți constituie cel puțin % din numărul total de voturi(Reg.500,p.85)și fiecare parte socială dă dreptul la un vot.La adunarea generală a acționarilor,votarea se face după principiul „o acțiune cu drept de vot-un vot”(legea nr.1134- XIII,art.60).În cazul societății pe acțiuni,nu au drept de vot acționarii care dețin acțiuni preferențiale,cu dividend,fără drept de vot.

În societatea în comandită și societatea în nume colectiv,legea nu reglementează dreptul de vot,determinarea dreptului de vot la adunarea generală se lasă pe seama prevederelor actului constitutiv.

Hotărârile adunării generale se iau prin vot deschis.În mod excepțional,votul secret este obligatoriu,oricare ar fi prevederele actelor constitutive,pentru alegerea membrilor consiliului de administrare și a cenzorilor,pentru revocarea lor și pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea administratorilor.

Actele normative privind societățile comerciale prevăd și votarea prin corespondență(legea nr.1134-XIII,art.61),iar rezultatul votului prin corespondență se aduce la cunoștința acționarilorprintr- un aviz și/sau prin publicarea informației despre rezultatul votului.

Hotărârile adunării generale,cași dezbaterile,în rezultat,și declarațiile făcute de asociați în ședință,la cererea acestora,sunt înscrise de secretarii de ședință,în procesul-verbal,semnat de președintele adunării și de secretarul ședinței.Procesul-verbal se întocmește în termen de 10 zile de la închiderea adunării generale,în cel puțin două exemplare.La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocarea,precum și listele de prezență a acționarilor.Potrivit hotărârii adunării generale,procesul-verbal se autentifică de comisia de cenzori sau de notar(legea nr.1134-XIII,art.64).

Pentru a fi opozabile terților,hotărârile adunării generale trebuie publicate .În cazul societății pe acțiuni hotărârile adunării generale vor fi depuse,în termen de 15 zile,la oficiul registrului acționarilor,pentru a fi menționate în registru,și publicate în Monitorul Oficial.

Pentru celelalte forme ale societăților comerciale,legea nu prevede obligația aducerii la cunoștința terților a hotărârilor adunării genrale.

  1. Administrarea societății

Cu privire la administrarea societăților comerciale,Codul civil și actele normative ce reglementează societățile comerciale,cuprind dispoziții diferite,în funcție de forma juridică a societății.

În societatea în nume colectiv,gestiunea societății este asigurată de unul sau mai administratori.Fiecare administrator are dreptul să reprezinte societatea(C.C.art. 124).

În societatea în comandită,administrarea societății se va încredința unuia sau mai multor asociați comanditați(C.C.,art.138).

În societatea cu răspundere limitată,administrarea societății este realizată de unu sau mai mulți administratori,normele cu privire la administrarea,reprezentarea și conducerea societății sunt stabilite în statutul ei(C.C.,art.155).

Potrivit art.65 dun legea nr.1134-XIII,societatea pe acțiuni este administrată de unu sau mai mulți administratori,ei constituie un consiliu de societate.Președintele consiliului este directorul general sau director al societății.Membrii consiliului societății,compus din cel puțin 5 membri,se aleg de adunarea generală pe un termen de un an.

În calitatea de administrator este numită,în mod obișnuit,o persdoană fizică,denumită mandant. În cazul în care o persoană juridică a dobândit calitatea de administrator al societății,ea trebuie să-și desemneze un reprezentant permanent,persoană fizică,prin care să-și îndeplinească funcția.

Persona care este desemnată în calitate de administrator trebuie să îndeplinească condițiile cerute de lege:să fie cetățean al R.M.;să aibă capacitate de exercițiu deplină;să aibă o moralitate neștirbită;să fie asociat al societății.

La constituirea societății,administratorii sunt stabiliți în actul de constituire. Privitor la societatea în comandită,societatea în nume colectiv și societatea cu răspundere limitată,actul constitutiv trebuie să prevadă asociații care administrează și reprezintă societatea,persoanele fizice sau juridice,puterile ce li s-au conferit și dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat.

Referitor la societatea pe acțiuni,actul costitutiv trebuie să cuprindă numele și prenumele,locul și data nașterii,domiciliul și cetățenia administratorilor persoane juridice,garanția pe care administratorii sunt obligați să o depună,puterile ce li se conferă și dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat,drepturile speciale de reprezentare și de administrare acordate unori dintre ei.

Legislația moldovenească durata funcției de administrator.Astfel,pentru societatea cu răspundere limitată,societatea în comandită și societatea în nume colectiv,legea prevede,că asociații care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social pot alege unul sau mai mulți administratori dintre ei,fixându-le puterile și durata însărcinării în actul constitutiv.

Pentru cazul societății pe acțiuni,legea prevede că societatea este administrată de unu sau mai mulți administratori temporari și revocabili.Administratorii numiți prinactul de constituire pot îndeplini această funcție pe o durată cel mult patru ani, iar în cazul când durata nu a fost stabilită prin actul constitutiv sau statut,aceasta va fi de doi ani.Raportul juridic dintre administrator și societate este un contract de mandat încredințat administratorului cu sau fără reprezentare.

Potrivit prevederilor Codului civil,precum și a actelor normative ce reglementează societățile comerciale,administratorul poate face toate operațiile cerute pentru aducerea la îndeplinire a efectului societății,afară de restricțiile arătate în actul constitutiv și în art.154,p.b,C.C.

Funcția de administrator al cosietății încetează prin revocare,renunțarea administratorului,moartea,incapacitatea administratorului.

  1. Raporturile societății comerciale cu terții

Pentru obligațiile sociale contractante în numele și în contul societății va răspunde,în primul rând,societatea,cu patrimoniul său.În subsidiar,când creditorii nu sunt îndestulați astfel,va fi angajată și răspunderea asociaților,solidar și nemărginit,în societățile de persoane,în limita aportului sau acțiunilor lor,în societatea cu răspundere limitată și în societățile de capitaluri.

Creditorii personali ai asociaților își pot valorifica pretențiile,dar nu asupra patrimoniului societății comerciale care este distinct de patrimoniile asociaților,ci numai asupra dividendelor,acțiunilor și părților sociale ale asociaților și acționarilor.

  1. Obligațiile referitoare la actele societății comerciale

Codul civil stabilește anumite obligații ale societății comerciale,privind actele sale.În toate actele scrise,ce emană de la societate,este obligatoriu să se arate denumirea societății comerciale,forma juridică,obiectul de activitate,sediul,capitalul social,modul de reprezentare,filialele și reprezentanțele societății.Din aceste mențiuni,cuprinse în actele societății,terții iau cunoștibță de unele elemente de identificare și de garanțiile pe care societatea le oferă pentru îndeplinirea obligațiilor asumate.