Fenomenul constituționalismului a apărut în secolul al XVII-lea, în vîltoarea luptei împotriva monarhiei absolute, determinată de mișcarea ideologică cu denumirea „constituționalism” care a avut ca rezultat adoptarea primelor constituții în SUA și Franța în a doua jumătate a sec. XVIII-lea. Esența acestei mișcări a constat în garantarea drepturilor naturale ale omului și în limitarea puterilor și substituirea cutumelor existente.
Până la revoluția din Franța în anul 1789 și proclamarea independenței statelor americane în 1776, în majoritatea Statelor, relațiile sociale privind instaurarea și exercitarea puterii în stat erau reglementate de dreptul cutumiar. În epoca modernă, constituționalismul european este influențat de factori obiectivi, și anume protecția de facto și de jure a drepturilor omului de către Consiliul Europei și UE. În cadrul Consiliului Europei funcționează Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, denumită și ”instrument constituțional al ordinii publice europene".
În Republica Moldova evoluția constituționalismului este marcată odată cu adoptarea unor acte de importanță istorică - Declarația cu privire la suveranitate, Declarația cu privire la independență etc, care au influențat forma de guvernământ, structura de stat, regimul politic și care au contribuit la adoptarea Constituției Republicii Moldova la 29 iulie 1994.
Astfel, constituționalismul contemporan este o stare de fapt complexă, de natură politico-juridică, ce exprimă un sistem de opinii și concepții progresiste cu privire la receptarea în Constituție a valorilor general-umane privind statul de drept democratic, protecția drepturilor omului separarea și echilibrul puterilor în stat. Constituționalismul este mediul adecvat pentru exercitarea drepturilor omului și eliminarea discriminării, la nivel național, regional și european.