Noțiunea de cetățenie are un dublu sens: instituție juridică și condiția juridică.
Cetățenia, ca institutie juridică, reprezintă un ansamblu de norme juridice ce reglementează raporturi sociale grupate în jurul necesității de a asigura plenitudinea drepturilor și obligațiilor prevăzute de Constituție și legi acelor persoane care, prin sentimentele și interesele lor, sunt strâns legate de destinele statului nostru. Cetățenia reprezintă condiția juridică sau statutul ce se creează prin normele juridice acelor persoane care au calitatea de „cetățean". Cetățenia este acea calitate a persoanei fizice ce exprimă legătura politico-juridică permanentă nelimitată în timp și spațiu dintre această persoană fizică și statul respectiv.
Legea cetățeniei adoptată de Parlamentul RM în anul 2000 în art. 3 definește cetățenia R. Moldova: instituția ce stabilește între persoana fizică și Republica Moldova o legătură juridico- politică permanentă, care generează drepturi și obligații reciproce între stat și persoană. Conform Convenției Europene cu privire la cetățenie, cetățenia desemnează legătura juridică între o persoana și un stat și nu indică originea etnică a persoanei.
Principiile cetățeniei sunt reguli de bază ce stabilesc cadrul juridic general de dobândire, exercitare și de pierdere a calității de cetățean al Republicii Moldova de către o persoană fizică.
Principiile cetățeniei sînt:
- apatridia trebuie să fie evitată;
- nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetățenia sa;
- nici căsătoria, nici desfacerea căsătoriei dintre un resortisant al unui stat parte și un străin, nici schimbarea naționalității unuia dintre soți în timpul căsătoriei nu poate avea efecte de drept asupra cetățeniei celuilalt soț.
- non-discriminarea.