Drept

Drepturile de import şi export după părerea mai multor autori constituie o instituţie separată a dreptului vamal, chiar dacă este evident caracterul fiscal al acestora. Totodată, instituţia respectivă se află într-o strânsă legătură cu aşa instituţii ale dreptului vamal ca regimurile vamale, perfectarea vamală, controlul vamal, stabilirea valorii mărfii în vamă, care sunt interdependente completându-se una pe alta.

Prin plăţi vamale înţelegem acele impozite şi taxe, obligativitatea acumulării cărora este pusă pe seama organelor vamale. Conform legislaţiei vamale ale Republicii Moldova avem următoarele drepturi de import şi drepturi de export:

1. a) taxa vamală;
2. b) taxa pe valoarea adăugată;
3. c) accizele;
4. d) taxa pentru proceduri vamale.

În literatura de specialitate plăţile vamale sunt împărţite în două categorii: prima categorie o constituie plăţile vamale legate de transportarea mărfurilor peste frontiera vamală (taxa vamală, TVA, accizele şi plata pentru proceduri vamale). A doua categorie o constituie plăţile vamale nelegate de transportarea peste frontiera vamală a mărfurilor, la acestea se atribuie taxa pentru eliberarea diferitor autorizaţii, , taxa pentru păstrarea mărfurilor depozitate temporar etc.

Baza de calcul a taxei vamale o constituie volumul natural sau valoarea în vamă a mărfurilor, determinată în condiţiile legii. Baza de calcul al accizului o constituie volumul natural sau valoarea în vamă a mărfurilor importate, determinată în condiţiile legii, precum şi impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la data importului, fără a ţine cont de accize şi T.V.A. Valoarea impozabilă cu T.V.A. a mărfurilor importate o constituie valoarea lor în vamă, determinată în condiţiile legii, şi drepturile de import (cu excepţia T.V.A). Baza de calcul a taxei pentru proceduri vamale o constituie valoarea în vamă a mărfurilor sau taxele fixe, în condiţiile legii.

Cât priveşte procedura achitării drepturilor de import şi de export, acestea sunt plătite nemijlocit de către declarant, broker vamal sau de o altă persoană prevăzută de legislaţie. Drepturile de import şi drepturile de export se plătesc în prealabil, până la depunerea declaraţiei vamale. La momentul vămuirii, se acceptă plata doar a diferenţei dintre suma calculată şi suma plătită în prealabil.

Organul vamal este abilitat să interzică importul de mărfuri pentru care nu au fost plătite drepturile de import. Persoanele fizice care nu sânt subiecţi ai activităţii de întreprinzător plătesc drepturile de import sau de export în momentul trecerii frontierei vamale, cu excepţia drepturilor de import sau de export, care urmează a fi achitate la vămuirea bagajului neînsoţit şi a mijloacelor de transport.

Persoanele juridice şi persoanele fizice plătesc drepturile de import şi de export în numerar sau prin virament (inclusiv prin carduri) la conturile respective ale Ministerului Finanţelor. Persoanelor juridice li se permite achitarea în numerar doar a diferenţei de plată determinate la momentul vămuirii.

Calcularea drepturilor de import şi de export se efectuează în funcţie de tarifele şi cotele existente la momentul depunerii declaraţiei. Dată a achitării drepturilor de import şi de export, cu excepţia achitării acestora prin intermediul cardurilor bancare, se consideră data depunerii de către importator (declarant), exportator (declarant) sau de către un terţ a mijloacelor băneşti la conturile respective ale Ministerului Finanţelor, fapt confirmat printr-un extras trezorerial.

În cazul prelungirii sau eşalonării termenului de plată a drepturilor de import şi de export, se calculează o dobândă, echivalentă cu 1% din rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei la creditele pe termen scurt, care este în vigoare la data acordării prelungirii sau eşalonării, pentru fiecare zi de prelungire sau eşalonare a termenului de plată, dacă legislaţia nu prevede altfel. În cazul încălcării termenului prelungit sau eşalonat, se percep penalităţi în conformitate cu legislaţia. Nu poate fi prelungit sau eşalonat termenul de plată a taxelor pentru proceduri vamale.

Mărimea drepturilor de import sau de export se stabileşte pe baza cotelor existente la data apariţiei obligaţiei vamale. Prin obligaţie vamală înţelegem datoria ce-i revine persoanei de a achita plăţile vamale la import (datoria vamală la import) şi plăţile vamale la export (datoria vamală la export) în conformitate cu prevederile vamale.

Determinarea unei obligaţii vamale se face în monedă naţională. În cazul în care pentru stabilirea acesteia este necesară conversia dintr-o valută străină, cursul de schimb pentru moneda naţională este cel stabilit de Banca Naţională a Moldovei, în vigoare la data apariţiei obligaţiei vamale. Pentru regimul vamal suspensiv care nu se încheie în termen, obligaţia vamală devine exigibilă şi se stinge prin executarea de către organul vamal a garanţiei constituite.

Plata obligaţiei vamale, în cazul acordării de vacanţă fiscală, se asigură prin garanţie emisă de banca agreată de organul vamal. Garanţia poate fi constituită printr-un depozit bănesc sau printr-o scrisoare de garanţie. Garanţia bănească se realizează prin depunerea sumei în lei sau prin remiterea unor instrumente de decontare şi titluri de valoare, acceptate de organul vamal. Dacă, în cursul derulării regimului vamal, organele vamale stabilesc că garanţia constituită nu asigură plata obligaţiei vamale în termenul prevăzut ori că această garanţie nu mai este sigură sau suficientă pentru asigurarea plăţii, el solicită plătitorului vamal sau persoanei terţe să constituie o garanţie suplimentară sau să înlocuiască garanţia primară cu una nouă. În caz de refuz, organul vamal are dreptul să interzică efectuarea altor operaţiuni vamale până la clarificarea situaţiei.

La introducerea mărfurilor pe teritoriul vamal, obligaţia vamală apare în cazurile când:

1. a) mărfurile pasibile de drepturi de import sunt puse în liberă circulaţie;
2. b) mărfurile sunt plasate sub regimul de admitere temporară cu suspendare parţială de drepturile de import.

La scoaterea ilegală a mărfurilor supuse drepturilor de import de sub supraveghere vamală, obligaţia vamală apare la data când mărfurile sunt scoase de sub supravegherea vamală.

La fel obligaţia vamală apare:

1. a) în cazul neexecutării obligaţiilor ce rezultă din păstrarea mărfurilor în depozit provizoriu;
2. b) în cazul neîndeplinirii uneia dintre condiţiile stabilite prin destinaţia vamală sub care au fost plasate mărfurile;
3. c) în cazul utilizării mărfurilor în alte scopuri decât cele stabilite prin destinaţia finală a acestora, cu excepţia exportului, dacă în această bază au beneficiat de un tratament tarifar favorabil.

Obligaţia vamală se stinge prin:

1. a) plata acesteia;
2. b) renunţarea la încasare, în cazul când se constată că este nedatorată;
3. c) anulare, ca o consecinţă a anulării declaraţiei vamale;
4. d) expirarea termenului de prescripţie de 6 ani;
5. f) confiscarea definitivă a mărfurilor;
6. g) distrugerea mărfurilor din dispoziţia organului vamal sau abandonarea acestora în favoarea statului;
7. h) distrugerea sau pierderea mărfurilor cauzată de o forţă majoră;
8. i) scăderea cantitativă a mărfurilor, ca urmare a unor factori naturali, pentru partea corespunzătoare procentului de scădere;
9. j) comercializarea bunurilor în conformitate cu prevederile Codului fiscal, sechestrate şi/sau ridicate de către organul vamal.

Dacă plătitorul nu are la cont mijloace băneşti, organul vamal este în drept să sechestreze bunurile, inclusiv valorile valutare ale acestuia, în condiţiile legii. În cazul în care persoana se eschivează de la onorarea drepturilor de import şi de export, organul vamal este în drept să emită şi să înainteze băncii respective dispoziţia de suspendare a operaţiunilor bancare în partea de cheltuieli din contul plătitorului restanţier până la achitarea deplină. Banca, la data apariţiei mijloacelor băneşti pe cont, este obligată să informeze imediat organul vamal emitent al dispoziţiei de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare ale plătitorului vamal.

Neplata în termen legal a obligaţiei vamale atrage, în mod suplimentar, suspendarea dreptului de efectuare a altor operaţiuni vamale de către plătitorul vamal respectiv până la stingerea obligaţiei vamale, în condiţiile stabilite prin reglementările vamale.

Executarea silită a obligaţiei vamale se efectuează prin:

1. încasare a mijloacelor băneşti, inclusiv în valută străină, de pe conturile bancare ale plătitorului vamal, cu excepţia celor de pe conturile de credit şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social);
2. ridicare de la plătitorul vamal a mijloacelor băneşti în numerar, inclusiv în valută străină;
3. urmărire a bunurilor plătitorului vamal, cu excepţia celor menţionate la lit. a) şi b);
4. urmărire a datoriilor debitoare ale plătitorului vamal prin modalităţile prevăzute la lit. a) şi b). (Urmărirea bunurilor se face prin sechestrare.)

Persoanele juridice şi persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică dispun de dreptul la restituirea drepturilor de import sau de export în cazul:

1. reexportului mărfii (respectând cerinţele destinaţiei vamale reexport);
2. exportului mărfii după perfecţionarea activă;
3. exportului mărfii ca rezultat al returnării mărfurilor rebutate importate anterior din afara Republicii Moldova;
4. recalculării taxei vamale în urma: comiterii unor erori de calcul; efectuării plăţilor anticipate în mărimi ce le depăşesc pe cele necesare; anulării taxei vamale după modificarea declaraţiei vamale.

Restituirea drepturilor de import sau de export plătite în plus se efectuează în contul stingerii datoriilor agenţilor economici (sau ale creditorilor lor) faţă de bugetul public naţional, iar în lipsa datoriilor, la cererea agentului economic, în contul viitoarelor obligaţii ale acestora faţă de bugetul public naţional sau la contul bancar al agentului economic. Restituirea se face în modul stabilit de Guvern, într-un termen ce nu depăşeşte 30 de zile. Taxa încasată pentru efectuarea procedurilor vamale nu se restituie.