Drept

Legislaţia vamală prevede, că trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală se efectuează în dependenţă de destinaţia vamală în care sunt plasate, conform procedurii stabilite. În funcție de regimul sau destinația vamală în care se plasează mărfurile sau mijloacele de transport, se stabilesc drepturile de import sau export, se determină condițiile de trecere și utilizare a mărfurilor și mijloacelor de transport.

    Persoana are dreptul să aleagă oricând destinaţia vamală, precum şi regimul vamal din cele prevăzute, sau să renunţe la ea/el (în schimbul altei destinaţii vamale/altui regim vamal), indiferent de cantitatea, felul, originea şi destinaţia mărfurilor şi mijloacelor de transport, dacă aceste acţiuni nu contravin legislației.

Prin regim vamal înţelegem totalitatea reglementărilor vamale care determină statutul  mărfurilor şi al mijloacelor de transport, mărimea drepturilor de import/export care urmează a fi achitate, precum și alte condiții de trecere și utilizare a acestora în funcţie de scopul operaţiunii comerciale şi de destinaţia mărfurilor.

 Prin  destinaţie vamală înțelegem plasarea mărfurilor sub un regim vamal, plasarea lor într-o zonă liberă, într-un magazin duty-free, reexportul, reimportul, distrugerea sau abandonul lor în favoarea statului.

Regimul vamal este o destinație vamală mai importantă din punct de vedere social-economic, reglementată mai detaliat sub aspectul procedurii juridice și având o răspundere juridică mai strictă în comparație cu o destinație vamală fără statut de regim vamal.

Legislația comunitară deosebește plasarea mărfurilor într-un regim vamal de plasarea mărfurilor într-o destinație vamală, fără statut de regim vamal. Pentru plasarea mărfurilor într-o destinație vamală nu se cere completarea unei declarații vamale, confirmarea juridică se face de către organele vamale, de sine stătător, printr-un act unilateral.

În Republica Moldova, chiar dacă este făcută delimitarea regimurilor și destinațiilor vamale în legislație, din punct de vedere practic plasarea mărfurilor într-o destinație vamală fără statut de regim vamal, se face de către organul vamal numai în baza unei declarații vamale, în condiții identice celor de acordare a unui regim vamal.

       Articolul 23 a Codului Vamal a Republicii Moldova stabilește următoarele regimuri vamale:

    1) regimuri vamale definitive:

1. a) import;
2. b) export;

    2) regimuri vamale suspensive:

1. a) tranzit;
2. b) antrepozit vamal;
3. c) perfecţionare activă (cu suspendare);
4. d) transformare sub control vamal;
5. e) admitere temporară;
6. f) perfecţionare pasivă.

       Regimurile vamale definitive sunt operațiuni de o singură dată, prin care mărfurile se scot de sub supraveghere vamală și se pun în circulație, fie pe teritoriul vamal, fie în afara acestuia, cu achitarea drepturilor de import sau de export și aplicarea măsurilor de politică economică.

       Conform noțiunii date trăsăturile de bază, comune acestor regimuri vamale sunt:

• regimurile definitive se utilizează fără o autorizație special eliberată de organele vamale;
• regimurile definitive sunt operațiuni momentane, fără o realizare pe parcursul unei perioade de timp;
• utilizarea regimurilor definitive este condiționată de achitarea drepturilor de import sau export;
• utilizarea regimurilor definitive este condiționată de aplicarea măsurilor de politică economic;
• în rezultatul plasării mărfurilor într-un regim definitive, acestea se pun în circulație.

Regimuri vamale suspensive sunt operațiuni cu titlu temporar, ce au drept efect suspendarea totală sau parțială de drepturi de import sau de export. Utilizarea unui regim suspensiv este condiționată de obligația returnării acelorași mărfuri și mijloace de transport sau a unor mărfuri echivalente. Organele vamale autorizează plasarea mărfurilor sub un regim vamal suspensiv numai dacă pot asigura supravegherea şi controlul acestui regim. Cheltuielile suplimentare ocazionate de acordarea regimului vamal suspensiv vor fi suportate de titularul operaţiunii. Prin autorizaţia emisă, organul vamal fixează termenul şi condiţiile de derulare şi încheiere a regimului vamal suspensiv.

       Particularitățile de bază a regimurilor vamale suspensive sunt:

• utilizarea regimului suspensiv se efectuează, de regulă, fără perceperea drepturilor de import sau export;
• utilizarea regimului suspensiv se efectuează fără aplicarea măsurilor de politică economică;
• pe toată perioada aflării mărfurilor și mijloacelor de transport sub un regim vamal suspensiv, acestea se află sub supraveghere vamală;
• regimurile suspensive se utilizează cu condiția garantării drepturilor de import aferente pentru mărfurile și mijloacele de transport;
• regimurile vamale suspensive urmează a fi încheiate în modul stabilite.

Regimurile vamale cu impact economic sunt o categorie a regimurilor suspensive, aplicarea cărora este condiţionată de obţinerea unei autorizaţii din partea organului vamal.

Pe lingă particularitățile generale pe care le posedă regimurile suspensive, cele cu impact economic mai au următoarele particularități:

• regimurile vamale cu impact economic se utilizează pe baza unei autorizații speciale, prealabile scrise, emise de organul vamal. Autorizaţia se acordă:

1. a) persoanelor care oferă toate garanţiile necesare pentru efectuarea operaţiunilor;
2. b) în cazul când organele vamale pot supraveghea şi monitoriza regimul.

• beneficiul de utilizare a regimului cu impact economic poate fi transmis altor persoane;
• statul își rezervă dreptul de a limita utilizarea regimurilor cu impact economic în privința anumitor categorii de mărfuri (de exemplu: alcool etilic nedenaturat, țigărilor de foi, trabucurilor, țigărilor din tutun, benzinei, motorinei și derivatelor lor…)

Următoarele regimuri sunt cu impact economic:

1. a) antrepozit vamal;
2. b) perfecţionare activă;
3. c) transformare sub control vamal;
4. d) admitere temporară;
5. e) perfecţionare pasivă.