Pin It

Importul.

Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sunt plătite drepturile de import şi sunt aplicate măsurile de politică economică.

 În literatura de specialitate, importul se definește ca regimul vamal în care mărfurile străine sunt introduce pe teritoriul vamal fără obligația de a fi scoase de pe acest teritoriu, cu condiția achitării drepturilor de import și aplicarea măsurilor de politică economic.

Importul mărfurilor implică următoarele component:

  • aplicarea măsurilor de politică economică (măsurile tarifare-drepturile de import și cele netarifare);
  • aplicarea măsurilor necomerciale (restricții și prohibiții stabilite din alte considerente decât cele economice – de protecție a sănătății publice, protecție a mediului înconjurător, ocrotire a principiilor morale, religiei și ordinii publice);
  • punerea în circulație a mărfurilor ( circulația liberă a mărfurilor necondiționată și punerea condiționată în circulație).

Statutul mărfurilor străine puse în liberă circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova se echivalează cu statutul mărfurilor autohtone după acordarea liberului de vamă. Certificatul de origine, în acest caz, nu se eliberează.

În unele cazuri, legislația vamală acordă anumitor mărfuri un tratament tarifar special. În legislația noastră se cunosc doua categorii de tratament:

  • tratament tarifar preferenţial presupune o reducere sau o scutire de taxe vamale, care poate fi aplicată şi în cadrul unui contingent cantitativ sau valoric. De tratament tarifar preferenţial pot beneficia unele categorii de mărfuri în funcţie de originea acestora, potrivit acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte. Organul vamal constată originea mărfurilor pe baza următoarelor criterii:
  1. mărfuri obţinute integral într-o ţară;
  2. mărfuri în a căror producere intervin mai multe ţări, grupuri de ţări sau uniuni vamale de ţări în bază criteriului prelucrării suficiente.

Preferințele nu se acordă automat, ci numai la cererea declarantului precum și în baza depunerea certificatului de origine a mărfurilor, înscrierea codului stabilit pentru fiecare acord sau convenţie în rubrica corespunzătoare din declaraţia vamală în detaliu şi, după caz, îndeplinirea altor condiţii speciale stipulate de respectivele tratate. Când regimul tarifar preferenţial priveşte un contingent cantitativ sau valoric, acordarea preferinţelor tarifare se face numai în limitele contingentului prevăzut. În acest caz, pe lângă dovada originii bunurilor este obligatorie şi prezentarea certificatului de import a mărfurilor contingentate, emis de organul competent.

  • tratament tarifar favorabil presupune o reducere sau o scutire de drepturi de import, care poate fi aplicată şi în cadrul unui contingent valoric sau cantitativ. Unele categorii de mărfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil în funcţie de tipul mărfii sau de destinaţia ei finală, în conformitate cu legislaţia naţională sau cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

    În cazul în care mărfurile sunt puse în liberă circulaţie cu acordarea de facilităţi fiscale şi vamale pe motivul destinaţiei lor finale, acestea rămân sub supraveghere vamală. Supravegherea vamală conform condiţiilor prevăzute pentru acordarea unor astfel de facilităţi fiscale şi vamale încetează a mai fi aplicată, cu condiţia achitării drepturilor de import datorate, în cazul în care mărfurile:

  • sunt distruse, cu excepţia cazurilor de forţă majoră;
  • sunt utilizate în alte scopuri decât cele prevăzute de legislaţie pentru aplicarea facilităţilor fiscale şi vamale, cu excepţia exportului lor dacă  nu au suferit modificări în afara uzurii normale;
  • nu pot fi identificate din lipsa informaţiei, documentelor justificative şi a persoanei în gestiunea căreia au fost înregistrate astfel de importuri.

Mărfurile pot fi utilizate în alte scopuri decât cele pentru care au fost importate, fără achitarea drepturilor de import, după expirarea termenului de 3 ani din momentul obţinerii facilităţilor.

    Totodată, legislația prevede că în cazul când lotul de mărfuri este compus din mărfuri cu încadrări tarifare diferite şi operaţiunile cu fiecare dintre acele mărfuri, în conformitate cu clasificarea lor tarifară, în scopul completării declaraţiei, ar presupune un surplus de muncă şi cheltuieli disproporţionate faţă de drepturile de import ce se percep, organele vamale pot consimţi, la cererea declarantului, ca drepturile de import să fie achitate pentru întregul lot, pe baza clasificării tarifare a mărfurilor pentru care se percepe cea mai înaltă taxă vamală.

  Reintroducerea mărfurilor autohtone.

    Mărfurile autohtone care, după ce au fost exportate, sunt reintroduse pe teritoriul vamal şi sunt puse în liberă circulaţie în decursul unei perioade de 3 ani sunt scutite de drepturi de import la solicitarea persoanei care anterior a efectuat exportul. Scutirea de drepturi de import se acordă în cazul în care mărfurile date sunt reintroduse pe teritoriul vamal în aceeaşi stare în care acestea se aflau la data înregistrării declaraţiei vamale de export, cu excepţia uzurii normale, a pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune.

Exportul.

Exportul este un regim vamal în care mărfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal fără obligaţia reintroducerii lor pe acest teritoriu.

       În literatura de specialitate exportul se definește ca regimul vamal în care mărfurile autohtone sunt scoase de pe teritoriu vamal fără obligația de a fi returnate pe acest teritoriu, cu condiția achitării drepturilor de export și aplicării măsurilor de politică economică.

       Regimul vamal de export îmbină următoarele componente:

  • aplicarea măsurilor de politică (achitarea drepturilor de export și altor măsuri comerciale netarifare);
  • aplicarea măsurilor necomerciale;
  • punerea mărfurilor în circulație în afara teritoriului vamal.

La export sunt admise mărfurile autohtone, precum şi cele importate şi puse în liberă circulaţie anterior, cu excepţia mărfurilor care sunt supuse unor măsuri de prohibiţie sau de restricţie în cadrul politicii economice.

Exportator este considerată acea persoană în numele căreia este făcută declaraţia de export şi care este fie proprietarul mărfurilor ce se exportă, fie o persoană învestită cu drept de înstrăinare asupra mărfurilor în momentul în care este înregistrată declaraţia vamală de export.

Exportatorul este obligat să depună o declaraţie vamală de export pentru mărfurile pe care intenţionează să le exporte, fie la biroul vamal în raza de activitate a căruia se află sediul lui, fie la biroul vamal în raza de activitate a căruia se află locul de încărcare a mărfurilor pentru export.

Mărfurile vămuite la export la un birou vamal din interiorul ţării, imediat după efectuarea controlului vamal, se plasează în regim de tranzit până la un birou vamal de frontieră.

   Mijloacele de transport şi coletele destinate exportului, vămuite în interiorul ţării, sosite la frontieră fără sigilii, cu sigilii violate, neaplicate corect sau cu sigilii care nu corespund celor menţionate în documente, precum şi mijloacele de transport şi coletele care nu mai îndeplinesc condiţiile de sigilare se controlează de organele vamale de la frontieră. Controlul vamal se efectuează şi atunci când sunt prezumţii că în mijloacele de transport se află şi alte bunuri decât cele indicate în documente.

Liberul de vamă la export se acordă cu condiţia ca mărfurile în cauză să fie scoase de pe teritoriul vamal în aceeaşi stare în care acestea se aflau la data înregistrării declaraţiei vamale de export, cu excepţia pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune. Cu privire la pierderile naturale, organele vamale, la cererea persoanei interesate, iau în considerare cantităţile lipsă ori de câte ori se poate demonstra că pierderile constatate se datorează exclusiv unor cauze legate de natura mărfurilor şi nu neglijenţei din partea acesteia.

Prin neglijenţă trebuie să se înţeleagă îndeosebi orice încălcare a regulilor de transport, stocare, manipulare, prelucrare sau transformare a mărfurilor respective, impuse de organele vamale sau care decurg din practica obişnuită.

Exportul temporar de mărfuri.

    Mărfurile autohtone pot fi exportate temporar în cazul în care urmează a fi reintroduse în ţară fără a suferi vreo modificare, cu excepţia uzurii lor normale sau a pierderilor naturale. Organul vamal fixează termenul în care mărfurile trebuie să fie reintroduse sau să fie plasate sub o altă destinaţie vamală. Termenul aprobat trebuie să permită realizarea scopului utilizării, dar să nu depăşească 3 ani.

Serviciul Vamal, la solicitarea titularului operaţiunii, în cazuri justificate, poate prelungi termenul iniţial de reintroducere a mărfurilor.

Operaţiunile de export temporar se încheie prin:

  1. a) reimportul mărfurilor trimise temporar sau prin exportul definitiv al acestora;
  2. b) emiterea, din oficiu, a unei decizii de regularizare de către biroul vamal care are operaţiunea în evidenţă, în cazul în care mărfurile nu se înapoiază din considerente economice. Când mărfurile care fac obiectul regimului de export temporar sunt supuse licenţierii la export, considerentele economice se confirmă de Guvernul Republicii Moldova;
  3. c) emiterea din oficiu a unei decizii de regularizare de către biroul vamal care are operaţiunea în evidenţă, când nu se respectă termenul stabilit. În acest caz, biroul vamal sesizează organele de control financiar în vederea verificării legalităţii operaţiunii.

Birourile vamale şi titularii operaţiunilor sunt obligaţi să ţină evidenţa exporturilor temporare până la încheierea totală a acestora. La încheierea exportului temporar, titularul operaţiunii este obligat să prezinte la biroul vamal declaraţia vamală cu care s-a efectuat exportul temporar, împreună cu documentele necesare identificării mărfurilor. În cazul în care exportul temporar se încheie prin alt birou vamal, acesta este obligat să transmită o copie certificată de pe declaraţia vamală de încheiere biroului vamal prin care operaţiunea a fost iniţial efectuată, în termen de 15 zile.