Drept

Tranzitul.

    Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sunt transportate pe teritoriul vamal sub supraveghere vamală de la un organ vamal la altul, fără perceperea drepturilor de import şi de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică.

În vederea determinării regimului de tranzit urmează sa definim organele vamale implicate în acest regim:

• birou de plecare reprezintă biroul vamal la care începe operaţiunea de tranzit;
• birou de destinaţie reprezintă biroul vamal unde mărfurile plasate sub regim de tranzit trebuie prezentate pentru încheierea operaţiunii de tranzit.

Termenul de încheiere pentru regimul de tranzit se stabileşte de biroul vamal de plecare în funcţie de tipul mijlocului de transport, de distanţa de parcurs şi de condiţiile atmosferice, fără ca durata tranzitului să depăşească 8 zile. În cazul mărfurilor tranzitate conform prevederilor tranzitului comun pe calea ferată acesta este unic, de 8 zile. Titularul regimului vamal de tranzit este persoana sub responsabilitatea căreia are loc operaţiunea de tranzit. El este obligat să depună la organul vamal de plecare o declaraţie vamală de tranzit. 

Mărfurile vămuite pentru export la un organ vamal intern se plasează sub regimul vamal de tranzit până la organul vamal de frontieră.

    În Republica Moldova tranzitul se clasifică în dependență de tipul organelor vamale implicate în proces. Astfel, regimul vamal de tranzit poate fi internaţional sau naţional.

    Tranzitul este internaţional atunci când organele vamale implicate în regimul vamal de tranzit sunt organe vamale de frontieră.

    Tranzitul este naţional atunci când cel puţin unul din organele vamale implicate în procedura de tranzit este organ vamal intern.

Se plasează în regim vamal de tranzit de la un birou vamal de plecare până la un birou vamal de destinaţie:

1. a) mărfurile străine a căror intrare pe teritoriul Republicii Moldova este permisă potrivit măsurilor de politică economică şi care urmează să traverseze acest teritoriu fără descărcare şi reîncărcare până la un alt birou vamal de frontieră;
2. b) mărfurile străine a căror intrare în teritoriul vamal al Republicii Moldova este permisă potrivit măsurilor de politică economică şi care urmează a fi plasate sub o anumită destinaţie vamală la un alt birou vamal situat pe teritoriul Republicii Moldova;
3. c)  mărfurile vămuite la export în interiorul ţării.

   La plasarea sub regimul vamal de tranzit, mărfurile trebuie să întrunească următoarele condiţii:

1. a) să nu fie folosite în alte scopuri decât cel de tranzit;
2. b) să fie transportate la organul vamal de destinaţie în termenul stabilit de organul vamal de plecare, în funcţie de tipul mijlocului de transport, de distanţă, de condiţiile atmosferice etc.

   Titularul operaţiunii de tranzit este obligat să prezinte, în termenul stabilit, organului vamal de destinaţie mărfurile și mijloacele de transport. Biroul vamal de destinaţie înregistrează mijlocul de transport şi mărfurile prezentate şi confirmă documentar biroului vamal de plecare primirea mărfurilor în termen de 3 zile.

Dacă mărfurile sunt puse în liberă circulaţie fără permisiunea organului vamal, dacă sunt pierdute sau nu sunt prezentate organului vamal de destinaţie ori dacă sunt prezentate cu lipsuri sau substituiri, titularul operaţiunii de tranzit este obligat să plătească drepturile de import, cu excepţia cazului distrugerii sau pierderii mărfurilor din cauză de forţă majoră.

    În caz de avariere a mărfurilor sau de intervenţie a unei forţe majore, ele pot fi descărcate, posesorul (transportatorul) fiind obligat:

1. a) să asigure integritatea mărfurilor, neutilizarea lor;
2. b) să informeze imediat organul vamal proxim despre avarierea mărfurilor sau despre intervenţia unei forţe majore, despre locul aflării lor şi a mijloacelor de transport;
3. c) să asigure transportarea mărfurilor şi deplasarea mijloacelor de transport la organul vamal proxim ori deplasarea colaboratorului vamal la locul aflării mărfurilor şi a mijloacelor de transport.

       Regimul vamal de tranzit se încheie atunci când mărfurile sunt prezentate, împreună cu documentele însoţitoare, la organul vamal de destinaţie în stare intactă, cu excepţia pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune.

Antrepozitul vamal.

Antrepozit vamal este locul aprobat de organul vamal şi aflat sub supravegherea acestuia, unde pot fi depozitate:

1. a) mărfurile străine, fără aplicarea drepturilor de import şi măsurilor de politică economică;
2. b) mărfurile autohtone destinate exportului.

În antrepozitele vamale pot fi plasate orice fel de mărfuri, inclusiv produsele compensatoare obţinute în urma prelucrării mărfurilor plasate anterior sub regimul vamal de perfecţionare activă sau de transformare sub control vamal, precum şi deşeurile şi resturile ce s-au format după distrugerea mărfurilor, cu excepţia următoarelor:

• mărfurile prohibite introducerii sau scoaterii din teritoriul naţional;
• mărfurile folosite pentru funcţionarea normală a antrepozitului vamal (de exemplu, utilajele de încărcare-descărcare, utilajele frigorifice, calculatoarele, îmbrăcămintea specială etc.);

- alte mărfuri a căror plasare în regim de antrepozitare este interzisă de legislaţia în vigoare.

Mărfurile susceptibile de a altera alte mărfuri sau cele care necesită condiţii speciale de păstrare trebuie să fie ţinute în încăperi speciale. Mărfurile se pot afla în regimul vamal de antrepozitare pe un termen ce nu depăşeşte termenul de depozitare prevăzut în autorizaţie.

 Deținătorul de antrepozit vamal (antrepozitar) este persoana juridică din Republica Moldova care administrează și gestionează antrepozitul vamal conform unei autorizații eliberate de organele vamale. Depozitar este titularul operațiunii de plasare a mărfurilor sub regimul de antrepozit vamal.

Un antrepozit vamal poate fi public sau privat.

   Antrepozitul vamal public este disponibil oricărei persoane pentru depozitarea mărfurilor.

   Antrepozitul vamal privat este destinat exclusiv depozitării mărfurilor de către antrepozitar.

Administrarea şi gestionarea unui antrepozit sunt condiţionate de emiterea unei autorizaţii de către Serviciul Vamal, cu excepţia cazului în care organul vamal administrează şi gestionează el însuşi antrepozitul vamal. Autorizaţia de antrepozitare se eliberează numai persoanelor juridice din Republica Moldova pe un termen de 2 ani.

În scopul asigurării controlului vamal, antrepozitul vamal trebuie să fie astfel amenajat încât să permită accesul în depozit numai persoanelor în drept. Intrările şi ieşirile din antrepozit trebuie marcate cu inscripţia "Antrepozit vamal - Zonă de control vamal", în limba de stat, precum şi în limbile rusă şi engleză.

Antrepozitul vamal trebuie să dispună de:

• utilaje de descărcare-încărcare şi mijloace de transport;
• echipamente de depozitare specializate care vor asigura păstrarea adecvată a mărfurilor;
• mijloace de cântărire a mărfurilor;
• mijloace de comunicaţie;
• tehnică de birou;
• mobilier şi alte echipamente necesare pentru funcţionarea sa normală;
• dispozitive de blocare a intrărilor-ieşirilor.

Antrepozitarul are următoarele obligaţii faţă de organul vamal:

• să excludă posibilitatea introducerii sau scoaterii de mărfuri din antrepozit fără permisiunea organelor vamale;
• să amenajeze antrepozitul astfel încât controlul vamal să poată fi efectuat cu uşurinţă;
• să asigure integritatea mărfurilor depozitate;
• să ţină evidenţa mărfurilor antrepozitate;
• să îndeplinească toate obligaţiile ce decurg din antrepozitarea mărfurilor, în conformitate cu tipul de antrepozit autorizat, şi să respecte condiţiile speciale precizate în autorizaţie;
• să prezinte organelor vamale, în orice moment, evidenţele şi mărfurile antrepozitate şi să asigure toate condiţiile pentru efectuarea controlului vamal.

În incinta antrepozitului vamal şi în teritoriul aferent nu se permite efectuarea de operaţiuni de producţie ori de comercializare a mărfurilor antrepozitate, cu excepţia celor autorizate de organele vamale.

Mărfurile plasate în regim de antrepozit vamal, în vederea asigurării integrităţii lor, pot fi supuse la următoarele operaţiuni:

• curăţire;
• ventilare;
• uscare (inclusiv prin încălzire);
• refrigerare, congelare, climatizare;
• amplasarea în ambalaj protector;
• tratament cu lubrifianţi de protecţie sau conservanţi;
• vopsirea pentru protecţia împotriva coroziunii;
• introducerea aditivilor de siguranţă;

- aplicarea învelişului antioxidant înaintea transportării.

În afara operaţiunilor specificate mai sus, mărfurile plasate în regim de antrepozit vamal pot fi supuse unor operaţiuni de pregătire pentru vânzare sau transport, precum:

• divizarea în partide;
• formarea expediţiilor;
• sortarea;
• împachetarea şi reambalarea;
• marcarea;
• încărcarea /descărcarea;
• diferite operaţiuni simple legate de completarea sau de conservarea mărfurilor;
• deplasarea mărfurilor în interiorul antrepozitului vamal în scopul raţionalizării spaţiului;
• amplasarea mostrelor pe standurile de prezentare în incinta antrepozitului vamal;

- testarea.

Totodată, operaţiunile efectuate cu mărfurile antrepozitate nu trebuie să modifice caracteristicile lor tehnice, calitative şi cantitative în asemenea mod încât să comporte schimbarea clasificării lor la nivelul primelor patru cifre din Nomenclatorul de mărfuri al Republicii Moldova.

Regimul vamal de antrepozitare se încheie prin:

• importul mărfurilor străine;
• plasarea mărfurilor străine într-un alt regim vamal suspensiv;
• reexportul mărfurilor străine antrepozitate;
• abandonarea mărfurilor străine în favoarea statului;
• distrugerea mărfurilor străine sub control vamal;
• exportul mărfurilor autohtone.

Perfecţionarea activă.

    Regimul vamal de perfecţionare activă permite ca următoarele mărfuri să fie utilizate pe teritoriul Republicii Moldova în una sau mai multe operaţiuni de prelucrare:

1. a) mărfurile străine destinate scoaterii de pe teritoriul vamal sub formă de produse compensatoare - fără încasarea drepturilor de import (cu excepţia taxei pentru proceduri vamale) şi fără aplicarea măsurilor de politică economică;
2. b) mărfurile importate şi puse în liberă circulaţie - dacă sunt scoase de pe teritoriul vamal sub formă de produse compensatoare. În acest caz, regimul vamal de perfecţionare activă se efectuează cu încasarea drepturilor de import şi restituirea acestora la realizarea exportului.

   Operaţiuni de perfecţionare:

1. a) prelucrarea mărfurilor, inclusiv montarea, asamblarea sau fixarea lor la alte mărfuri;
2. b) transformarea mărfurilor;
3. c) repararea mărfurilor, inclusiv restaurarea acestora, înlăturarea defectelor, reglarea;
4. d) utilizarea, în conformitate cu reglementările vamale, a anumitor mărfuri care nu se regăsesc printre produsele compensatoare, dar care permit sau facilitează fabricarea acestor produse, chiar dacă ele se consumă complet sau parţial în procesul de perfecţionare.

    Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează la solicitarea persoanei care efectuează perfecţionarea activă sau care este responsabilă de efectuarea acesteia. Autorizaţia se eliberează numai persoanelor juridice din Republica Moldova, dacă solicitantul are intenţia efectivă de a reexporta sau de a exporta produsele compensatoare principale de pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de deţinerea dreptului de proprietate asupra mărfurilor de import care vor fi utilizate în procesul de perfecţionare.

Autorizaţia de perfecţionare activă se acordă numai atunci când mărfurile de import pot fi identificate în produsele compensatoare. Totodată, autorizaţia de perfecţionare activă se acordă şi pentru mărfurile care nu se regăsesc printre produsele compensatoare, dar care permit sau facilitează fabricarea acelor produse, chiar dacă ele se consumă complet sau parţial în cursul acestui proces, cu excepţia:

1. a) combustibililor şi surselor de energie, altele decât cele necesare pentru testarea produselor compensatoare sau pentru detectarea defectelor la mărfurile de import care necesită reparaţii;
2. b) lubrifianţilor, alţii decât cei necesari pentru testarea, ajustarea sau retragerea produselor compensatoare;
3. c) echipamentelor şi instrumentelor.

    Organele vamale specifică în autorizaţie termenul în care produsele compensatoare trebuie să fie exportate sau reexportate ori să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. La stabilirea acestui termen se va ţine seama de timpul necesar îndeplinirii operaţiunilor de perfecţionare şi de export al produselor compensatoare.

 

Transformarea sub control vamal.

    Regimul de transformare sub control vamal permite ca mărfurile străine să fie utilizate pe teritoriul Republicii Moldova în operaţiuni ce le modifică natura sau starea, fără încasarea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, şi ca produsele rezultate din astfel de operaţiuni să fie puse în liberă circulaţie cu plata drepturilor de import aferente acestor mărfuri.

    Autorizaţia de transformare sub control vamal se eliberează de către biroul vamal la solicitarea persoanei care efectuează transformarea sau care este responsabilă de efectuarea acesteia.
Autorizaţia de transformare sub control vamal se eliberează numai persoanelor juridice din Republica Moldova în cazul când:

1. a) mărfurile de import pot fi identificate în produsele transformate;
2. b) mărfurile, după transformare, nu pot fi readuse la forma sau la starea în care s-au aflat până la plasarea lor sub regim vamal;
3. c) utilizarea regimului vamal nu poate duce la evitarea efectului reglementărilor privind originea şi restricţiile cantitative aplicabile mărfurilor importate;
4. d) sunt îndeplinite condiţiile necesare ca regimul vamal să contribuie la crearea şi menţinerea activităţii de transformare a mărfurilor în Republica Moldova fără a aduce atingere în mod nedorit intereselor producătorilor autohtoni de mărfuri similare (condiţii economice).

   Organele vamale specifică în autorizaţie termenul în care produsele transformate trebuie să fie exportate sau să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. La stabilirea acestui termen se va ţine seama de timpul necesar îndeplinirii operaţiunilor de transformare şi de plasare sub altă destinaţie vamală a produselor transformate.

 

Admiterea temporară.

    Regimul vamal de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova, cu suspendare parţială sau totală de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, a mărfurilor şi mijloacelor de transport străine destinate reexportului în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor normale.

Pe toată durata regimului vamal de admitere temporară, mărfurile şi mijloacele de transport trebuie să rămână în proprietatea persoanei străine. Ele nu pot fi vândute, închiriate, subînchiriate, date în comodat, gajate, transferate sau puse la dispoziţia unei alte persoane pe teritoriul Republicii Moldova decât cu acordul organului vamal, după plata drepturilor de import şi efectuarea procedurilor vamale de punere în liberă circulaţie, cu excepţia derogărilor prevăzute de legislație.

    Organul vamal autorizează admiterea temporară numai a mărfurilor şi a mijloacelor de transport care pot fi identificate şi nu sunt prohibite de a fi introduse în Republica Moldova.
     Organele vamale stabilesc termenul în care mărfurile şi mijloacele de transport de import trebuie să fie reexportate ori să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. Acest termen nu poate depăşi 3 ani de la data plasării mărfurilor şi mijloacelor de transport sub regimul de admitere temporară.

   În împrejurări excepţionale, Serviciul Vamal, la cererea argumentată a solicitantului, poate să prelungească termenul indicat.

    Termenul de aflare sub regimul vamal de admitere temporară a mărfurilor plasate în baza unui contract de leasing operaţional se va stabili în funcţie de durata contractului de leasing, dar nu va depăşi 3 ani.

    Mărfurile şi mijloacele de transport aflate în regim vamal de admitere temporară pot fi puse în liberă circulaţie, dacă nu sunt prohibite, numai după achitarea drepturilor de import. În acest caz, cuantumul drepturilor de import se determină pe baza elementelor de taxare şi a altor plăţi în vigoare la data plasării bunurilor sub regimul vamal de admitere temporară. Determinarea echivalentului în monedă naţională al sumelor în valută străină se efectuează cu aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc valabil la data efectuării formalităţilor de punere în liberă circulaţie.

       Regimul de admitere temporară se poate încheia:

• prin reexportul mărfurilor;
• prin importul mărfurilor;
• prin acordarea unei alte destinații vamale;
• prin abandon în favoarea statului;
• prin consumul mărfurilor admise temporar;
• din oficiu, de către organul vamal.

Perfecţionarea pasivă.

     Perfecţionarea pasivă este un regim vamal în care mărfurile aflate în liberă circulaţie ori în supraveghere vamală în regim de perfecţionare activă sunt scoase pentru prelucrare, transformare în afara teritoriului Republicii Moldova, iar produsele compensatoare sunt introduse cu exonerarea, totală sau parţială, de drepturile de import.

     Pentru autorizarea regimului, organele vamale trebuie să se asigure că mărfurile de export temporar vor putea fi identificate în produsele compensatoare importate. Astfel, în baza p. 278 din Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, organele vamale recurgând în special la următoarele:

1. a) declararea sau descrierea marcajelor speciale sau a seriei de fabricaţie;
2. b) aplicarea de plumbi, sigilii, ştampile sau alte marcaje distinctive;
3. c) prelevarea de mostre, ilustraţii sau descrieri tehnice;
4. d) efectuarea de analize;
5. e) verificarea documentelor justificative referitoare la tranzacţia respectivă (precum contracte, corespondenţă comercială sau facturi), care demonstrează cu claritate că produsele compensatoare urmează să fie prelucrate din mărfuri de export temporar.

Perioada de valabilitate a unei autorizaţii se stabileşte de către organele vamale în funcţie de condiţiile economice şi de necesităţile specifice ale solicitantului. Iar în cazul în care perioada de valabilitate depăşeşte 2 ani, condiţiile economice pe baza cărora s-a eliberat autorizaţia se reexaminează periodic la intervale specificate în aceasta.

Cu mărfurile plasate sub regimul vamal de perfecţionare pasivă se pot efectua operaţiunile prevăzute pentru regimul vamal de perfecţionare activă.

   Operaţiuni de perfecţionare:

1. a) prelucrarea mărfurilor, inclusiv montarea, asamblarea sau fixarea lor la alte mărfuri;
2. b) transformarea mărfurilor;
3. c) repararea mărfurilor, inclusiv restaurarea acestora, înlăturarea defectelor, reglarea;
4. d) utilizarea, în conformitate cu reglementările vamale, a anumitor mărfuri care nu se regăsesc printre produsele compensatoare, dar care permit sau facilitează fabricarea acestor produse, chiar dacă ele se consumă complet sau parţial în procesul de perfecţionare.

    În conformitate cu art. 76 din Codul vamal al Republicii Moldova nu pot fi plasate sub regimul vamal de perfecţionare pasivă:

1. a) mărfurile care, prin scoaterea lor de pe teritoriul vamal, creează temei pentru exonerarea de drepturile de import sau pentru restituirea drepturilor de import încasate;
2. b) mărfurile care, înainte de a fi scoase de pe teritoriul vamal, au fost importate cu exonerarea totală de drepturile de import - până la expirarea termenelor de exonerare;
3. c) alte mărfuri, în unele cazuri prevăzute de legislaţie.

     Perfecţionarea pasivă a mărfurilor se efectuează în baza autorizaţiei eliberate de organul vamal persoanelor juridice din Republica Moldova sub următoarele condiţii:

1. a) organul vamal poate determina că produsele compensatoare au fost obţinute din mărfurile exportate pentru a fi prelucrate;
2. b) perfecţionarea pasivă a mărfurilor nu aduce prejudicii economiei naţionale.

    Organul vamal fixează termenul în care produsele compensatoare vor fi reintroduse pe teritoriul vamal. La stabilirea lui se ţine cont de durata procesului de perfecţionare pasivă justificată din punct de vedere economic. La cererea titularului regimului vamal, organul vamal, în cazuri temeinic justificate, poate prelungi termenul iniţial.

    Serviciul Vamal poate stabili în scopuri vamale, conform legislaţiei, cantitatea obligatorie de produse care trebuie să rezulte din perfecţionarea pasivă a mărfurilor.

        Produsele compensatoare pot fi exonerate, total sau parţial, de drepturile de import, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale, dacă sunt importate de titularul autorizaţiei de perfecţionare pasivă.

    În cazul în care scopul operaţiunii de perfecţionare este repararea mărfurilor importate anterior, acestea, la încheierea operaţiunii, sunt puse în liberă circulaţie cu exonerare totală de drepturile de import dacă organele vamale stabilesc că mărfurile au fost reparate gratis, în baza unei obligaţii contractuale sau legale ce decurge dintr-o garanţie sau din cauza existenţei unui defect de fabricaţie. Prevederile date nu se aplică în cazul în care s-a ştiut de existenţa defectului la data când mărfurile în cauză au fost puse în liberă circulaţie pentru prima oară.

     Regimul de perfecţionare pasivă se poate realiza şi prin înlocuirea unei mărfi importate şi aflate în liberă circulaţie, în cazul când în locul produsului compensator se importă un produs de înlocuire de acelaşi standard. Prin produs de înlocuire de acelaşi standard se înţelege că produsele de înlocuire trebuie să se încadreze la acelaşi cod tarifar şi să posede aceleaşi caracteristici comerciale şi tehnice ca şi produsul compensator.

    Titularul autorizaţiei de perfecţionare pasivă a mărfurilor care nu a returnat mărfurile sau nu a importat, în termenul stabilit, produsele rezultate din perfecţionare pasivă nu poartă răspundere în faţa organului vamal dacă distrugerea sau pierderea mărfurilor sau a produselor compensatoare a fost cauzată de avarierea lor sau de o forţă majoră, fapt confirmat de organul de resort al ţării respective.