În literatura de specialitate prin supravegherea vamală se înţelege perioada de timp, în care în conformitate cu legislaţia vamală mărfurile şi mijloacele de transport sunt supuse sau pot fi supuse operaţiunilor de control vamal, cu limitarea drepturilor de dispunere şi folosinţă asupra acestora. Codul Vamal al Republicii Moldova stipulează că: „supraveghere vamală reprezintă acţiunile întreprinse, în general, de organele vamale pentru a asigura respectarea reglementărilor vamale şi, după caz, a altor dispoziţii aplicabile mărfurilor aflate sub supraveghere vamală”.
Pentru realizarea supravegherii vamale și obținerea unor rezultate pozitive în lupta cu încălcarea legislației în vigoare, este important să se stabilească momentul începerii și finalizării supravegherii vamale. Conform art. 197 al Codului Vamal al Republicii Moldova „mărfurile şi mijloacele de transport se află sub supraveghere vamală de la începutul şi până la sfârșitul controlului vamal, în conformitate cu prevederile regimului vamal”.
Astfel, la introducerea mărfurilor şi mijloacelor de transport pe teritoriul vamal, supravegherea vamală începe în momentul trecerii frontierei vamale, iar în cazul scoaterii mărfurilor şi mijloacelor de transport de pe teritoriul vamal, supravegherea vamală începe în momentul primirii declaraţiei vamale. Sfârșitul supravegherii vamale la introducerea în țară coincide cu punerea în liberă circulaţie a mărfurilor şi mijloacelor de transport, dacă legislația nu prevede altfel. Pe când la scoaterea mărfurilor şi mijloacelor de transport de pe teritoriul vamal, controlul vamal se încheie în momentul trecerii frontierei vamale.
Se disting două etape esenţiale de aflare a mărfurilor sub supraveghere vamală: etapa obligatorie și etapa facultativă.
Începutul aflării mărfurilor şi mijloacelor de transport sub supraveghere vamală ca etapă specifică coincide cu momentul trecerii acestor mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală şi durează până la sfârșitul plasării lor sub un anumit regim, destinaţie vamală, aceasta fiind etapa obligatorie de aflare a mărfurilor şi mijloacelor de transport sub supraveghere vamală. Etapa obligatorie de aflare a mărfurilor și mijloacelor de transport sub supraveghere vamală coincide totalmente cu etapa perfectării vamale. În acest sens, perfectarea vamală reprezintă exteriorizarea juridică a procedurii de control vamal ce îmbracă forma declaraţiei vamale în detaliu, a declaraţiei vamale completate de persoanele fizice, a actelor iniţiale ca rezultat al controlului vamal.
A două etapă a supravegherii vamale, cea facultativă, este o procedură separată şi nu este dependentă de procedura de perfectare vamală. Aceasta se referă la mărfurile şi mijloacele de transport aflate sub supraveghere vamală şi plasate în regim vamal de tranzit, perfecţionare activă/pasivă, transformare sub supraveghere vamală, admitere temporară (regimurile vamale suspensive), precum şi mărfurile puse în circulaţie liberă, cu respectarea anumitor condiţii restrictive, importate pentru un anumit scop fixat (ajutor umanitar, ajutor tehnic etc.).
În cazul în care, după finisarea procedurii de perfectare vamală mărfurile şi mijloacele de transport sunt plasate sub un anumit regim vamal definitiv, import sau export, atunci aflarea acestora sub supraveghere vamală încetează. Prin urmare, pentru regimul vamal de import aceasta are loc numai după ce au fost plătite drepturile de import şi au fost aplicate măsurile de politică economică. Pentru regimul vamal de export momentul încetării aflării mărfurilor şi mijloacelor de transport sub supraveghere vamală are loc la scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, dacă mărfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal în aceeaşi stare în care acestea se aflau la data înregistrării declaraţiei de export, cu excepţia pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune. Trebuie de menţionat că în cazul când mărfurile sunt scoase de pe teritoriul Republicii Moldova, de exemplu în regim vamal de admitere temporară sau perfecţionare pasivă, ele rămân sub supraveghere vamală, ceea ce este caracteristic, de altfel, pentru toate regimurile vamale suspensive.
Legislația Republicii Moldova prevede mărfurile care sunt supuse supravegherii vamale, și anume:
- mărfurile, mijloacele de transport şi bunurile nevămuite la intrarea în ţară;
- mărfurile şi bunurile aflate în regimuri suspensive;
- navele sub pavilion străin şi aeronavele străine, pe timpul staţionării în apele teritoriale sau în porturi şi, după caz, pe aeroporturi;
- mărfurile care au beneficiat de tratamente tarifare favorabile şi au fost puse în liberă circulaţie cu acordarea de facilităţi fiscale şi vamale.
Supravegherea vamală se realizează prin una sau mai multe din operaţiunile de mai jos:
- ţinerea operativă a evidenţei mărfurilor şi bunurilor supuse regimului vamal prin înscrierea lor în registrele sau documentele vamale. În condiţiile stabilite de Serviciul Vamal, evidenţa operativă poate fi ţinută şi în formă electronică;
- aplicarea de sigilii vamale la mărfurile, bunurile şi mijloacele de transport supuse regimului vamal, precum şi la accesul în spaţiile în care acestea se găsesc. Sigiliile vamale se aplică la uşi, ferestre sau la alte sisteme de închidere a mijloacelor de transport. Coletele trebuie să fie ambalate astfel încât să nu se poată pătrunde la conţinutul lor fără ruperea sigiliului sau fără a lăsa urme vizibile. În vederea sigilării, mijloacele de transport şi spaţiile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) construcţia să permită scoaterea sau introducerea de bunuri numai prin deschideri care pot fi sigilate; b) construcţia să fie suficient de solidă pentru a nu permite spargerea pereţilor, podelelor sau acoperişului, fără a lăsa urme vizibile; c) construcţia să nu permită scoaterea, în întregime sau în parte, a pereţilor, podelelor sau acoperişului şi repunerea lor la loc fără a lăsa urme vizibile; d) uşile, ferestrele şi conductele pentru mărfurile în stare lichidă sau gazoasă să fie prevăzute cu inele sau alte dispozitive care să permită aplicarea cu uşurinţă a sigiliilor vamale. Republica Moldova ar putea aplica practica internațională și să utilizeze monitorizarea electronică, prin aplicarea sigiliilor electronice (de exemplu Iordania).
- efectuarea de verificări selective inopinate la mijloacele de transport încărcate cu mărfuri nevămuite sau aflate în tranzit;
- stabilirea de posturi permanente sau temporare, fixe sau mobile, la locul de acces al persoanelor în porturi şi aeroporturi, la scara navelor şi aeronavelor, în depozite sau în alte locuri unde se află mărfuri şi alte bunuri supuse vămuirii, precum şi la mijloacele de transport;
- efectuarea, în cazuri de indicii privind încălcarea reglementărilor vamale, de verificări totale la mărfurile sau bunurile care trec frontiera în anumite perioade sau pentru unele categorii;
- prin control ulterior.
Supravegherea vamală poate fi efectuată și cu aplicarea mijloacelor tehnice care permit vizualizarea structurii interne a obiectului și prin alte moduri informează despre prezența caracteristicilor specifice la aceste obiecte.
În alt context, în dependență de frecvența efectuării supravegherii vamale ea poate fi permanentă (sistematică) sau de o singură dată. Alegerea frecvenței efectuării supravegherii vamale depinde în primul rând de circumstanțele concrete și sarcinile stabilite. Supravegherea vamală sistematică se aplică în cazurile când supravegherea de o singură dată este ineficientă și există necesitatea supravegherii permanente. De exemplu, supravegherea vamală permanentă se aplică la supravegherea antrepozitelor vamale ca modalitate pot fi aplicate camerele video de supraveghere. Supravegherea de o singură dată se face în cazul încărcării mărfurilor în afara locurilor de amplasare a organelor vamale.
Conform modului de organizare, supravegherea vamală poate fi realizată direct sau indirect. Supravegherea vamală directă se realizează nemijlocit de persoana cu funcție de răspundere a organului vamal, pe când supravegherea indirectă, de persoana cu funcție de răspundere a organului vamal, dar cu aplicarea mijloacelor tehnice și fără prezența personală la locul aflării obiectului controlat.
Biroul vamal care funcţionează în porturi exercită supravegherea în incinta şi în raza acestora, asupra ambarcaţiunilor, pontoanelor, precum şi asupra bunurilor aparținând persoanelor care intră, ies sau îşi desfăşoară activitatea în porturi. În porturile şi zonele libere supravegherea vamală se efectuează în mod specific şi prin:
- organizarea de echipe vamale mobile la limitele exterioare ale perimetrelor în care se efectuează operaţiuni specifice porturilor şi zonelor libere;
- organizarea de posturi vamale fixe la locurile de acces al persoanelor şi bunurilor în porturile şi zonele libere;
- alte măsuri proprii unor porturi şi zone libere, prevăzute în actele normative de înfiinţare şi funcţionare a acestora.
Biroul vamal de frontieră care funcţionează în punctele rutiere şi în staţiile de cale ferată exercită supravegherea vamală în incinta acestora. Pe calea ferată, supravegherea vamală se realizează şi în timpul efectuării controlului vamal în trenurile de călători.
Supravegherea şi controlul vamal în afara birourilor vamale se realizează de către organele vamale abilitate de Serviciul Vamal în scopul prevenirii, combaterii şi sancţionării încălcărilor reglementărilor în domeniul vamal pe întreg teritoriul naţional. Aceste organe îndeplinesc următoarele atribuţii principale:
- exercită, prin mijloace şi procedee specifice, supravegherea mărfurilor şi a bunurilor care sunt supuse vămuirii pe întreg teritoriul naţional;
- constată şi încasează diferenţele de drepturi de import sau de export cauzate de nedeclararea conform prevederilor legale a bunurilor în cadrul operaţiunilor de import, export şi tranzit, ca urmare a acţiunilor proprii întreprinse;
- constată şi sancţionează nerespectarea reglementărilor în domeniul vamal;
- constată şi reţin, în vederea confiscării, bunurile care fac obiectul încălcării legislaţiei vamale;
- previn şi combat traficul ilicit de arme, muniţii, materiale explozive şi radioactive, produse şi substanţe narcotice şi psihotrope, precursori ai acestora şi substanţe chimice esenţiale, produse şi substanţele toxice, obiecte din patrimoniul cultural naţional, metale şi pietre preţioase.
Un semn distinctiv al acestei forme de control vamal este realizarea supravegherii vamale în mod deschis, adică persoana cunoaște acest fapt.