Infracţiunile vamale sunt acţiuni social periculoase, comise cu vinovăţie în sfera activităţii economice, la introducerea şi scoaterea pe/de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a mărfurilor, bunurilor şi altor valori. Infracţiunile date sunt grupate într-o anumită grupă distinctă, deoarece se realizează în sfera activităţii vamale.
Astfel, infracţiunile comise în domeniul vamal reprezintă una dintre cele mai grave forme de atentare la securitatea economică a unui stat. Regimul juridic de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală, mecanismul de formare a bugetului de stat, protecţia pieţii interne şi consumatorului, lupta contra mărfurilor contrafăcute, combaterea traficului ilicit de droguri, de arme, protecţia patrimoniului natural şi cultural constituie domenii prioritare ale activităţii organelor vamale ale oricărui stat dezvoltat.
Prin comiterea infracţiunilor vamale se ameninţă sau se lezează efectiv valori sociale de maximă importanţă pentru securitatea economică şi în mod respectiv, pentru interesele legitime şi legale ale cetăţenilor Republicii Moldova. Un mijloc de apărare a valorilor date este incriminarea şi sancţionarea faptelor respective.
Articolul 268 Cod de procedură penală prevede că: „Organul de urmărire penală al Serviciului Vamal efectuează urmărirea penală în privinţa infracţiunilor prevăzute de art. 248 şi 249 din Codul penal”. Astfel, la moment, în legislaţia Republicii Moldova la categoria infracţiuni vamale sunt atribuite infracţiunea de contrabandă, articolul 248 Cod penal şi eschivarea de la achitarea plăţilor vamale – articolul 249 Cod penal, ambele infracţiuni fiind incluse în capitolul X al Codului penal – infracţiuni economice.
Astfel, articolul 248 Cod penal, în primul alineat stabilește calificativele pentru infracțiunea de contrabandă, și anume: „Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor şi a altor valori în proporţii mari, eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei.”
Alineatul (2) al articolului dat stabilește răspunderea pentru comiterea contrabandei cu substanţe narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi explozive, precum şi a deşeurilor nocive şi a produselor cu destinaţie dublă.
Alineatul (3) incriminează contrabanda cu armament, dispozitive explozive, muniţii, iar alineatul (4) sancționează contrabanda cu valori culturale.
Alineatul (5) al articolului 248 prevede răspunderea pentru contrabanda comisă de două sau mai multe persoane; de o persoană cu funcţie de răspundere, cu folosirea situaţiei de serviciu; în proporţii deosebit de mari (în cazul când valoarea mărfurilor și bunurilor trecute prin contrabandă peste frontiera vamală este mai mare de 100.000 lei).
Ce ține de articolul 249 Cod penal, prevede eschivarea de la achitarea plăţilor vamale fără a detaliza semnele calificative ale infracțiunii date. De cele mai multe ori, infracțiunea de eschivare de la achitarea plăților vamale este comisă prin următoarele modalități:
- neachitarea drepturilor de import/export în măsură deplină;
- neachitarea drepturilor de import/export în termenele stabilite;
- diminuarea valorii în vamă a mărfurilor în documentele de însoţire;
- declararea în documentele vamale a datelor neautentice privind regimul şi destinaţia vamală aplicabil mărfurilor transportate;
- declararea datelor neautentice privind ţara de origine a mărfii, care permit micşorarea mărimii drepturilor de import sau eliberarea în întregime de la achitarea acestora;
- prezentarea organelor vamale a documentelor, cu date neautentice, care acordă dreptul la restituirea drepturilor de import;
- prezentare organului vamal a documentelor false privind garanţia emisă de banca agreată de organul vamal;
- alte acţiuni îndreptate la ducerea în eroare a organului vamal privind baza de calcul, calculul drepturilor de import, înlesnirilor şi facilităţilor privind plata drepturilor de import.
Suma plăţilor vamale achitate sau care urmează a fi achitate are un rol determinant în stabilirea semnelor componenţei de infracţiune prevăzute de art. 249 Cod penal. Astfel conform legislaţiei penale, art. 126 Cod penal, pentru atragerea la răspundere penală a persoanele care au comis infracţiunea de eschivare de la achitarea plăţilor vamale este necesar ca suma drepturilor de import să fie mai mare de 50.000 lei. În cazul infracţiunii de contrabandă este necesar ca valoarea mărfurilor să fie mai mare de 50.000 lei.
Cât priveşte legislaţia penală, aceasta se află într-o strânsă legătură cu legislaţia vamală în ce priveşte încriminarea infracţiunilor vamale. Schimbările intervenite în legislaţia vamală influenţează direct legea penală în măsura în care aceasta stabileşte temeiul răspunderii pentru infracţiunile comise în domeniul vamal. Faptul dat se datorează caracterului de blanchetă al dispoziţiilor infracţiunilor respective. Redarea elementelor semnelor componenţelor date de infracţiuni, corelează cu prevederile legislaţiei vamale, iar prezenţa temeiurilor pentru atragere la răspundere penală, sunt în dependenţă directă de aşa criterii ca obiectul infracţiunii, locul săvârşirii, metoda de comitere, caracteristicile cărora sunt redate anume în legislaţia vamală.
Drept factori care determină sancţionarea penală a infracţiunilor vamale, putem menţiona:
- contrabanda şi eschivarea de la achitarea plăţilor vamale dăunează grav intereselor economice ale statului;
- atentează la securitatea economică a statului, îndeosebi activitatea economică externă a acestuia, deoarece ca rezultat nu are loc încasarea mijloacelor băneşti necesari în Bugetul de Stat;
- este expus pericolului viaţa şi sănătatea cetăţenilor, manifestat prin introducerea ilegală în ţară a substanţelor narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi explozive, a armamentului, a dispozitivelor explozive şi muniţiilor;
- cresc veniturile ilegale ale persoanelor care practică activitatea de contrabandă, fapt care favorizează activitatea ilegală a acestora în continuare;
- contrabanda cu valori valutare poate fi folosită, de către organizaţiile criminale internaţionale în vederea procurării ilegale a armelor, substanţelor narcotice, a armelor de distrugere în masă, precum şi la finanţarea actelor de terorism etc.
Subiect al infracţiunilor prevăzute de art. 248 şi 249 CP poate fi orice persoană fizică responsabilă în vârstă de 16 ani precum şi persoana juridică.
Ce tine de persoana juridică, cu excepţia autorităţilor publice, aceasta este pasibilă de răspundere penală pentru o faptă prevăzută de legea penală dacă există una din următoarele condiţii:
- a) persoana juridică este vinovată de neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a dispoziţiilor directe ale legii, ce stabilesc îndatoriri sau interdicţii pentru efectuarea unei anumite activităţi;
- b) persoana juridică este vinovată de efectuarea unei activităţi ce nu corespunde actelor de constituire sau scopurilor declarate;
- c) fapta care cauzează sau creează pericolul cauzării de daune în proporţii considerabile persoanei, societăţii sau statului a fost săvârșită în interesul acestei persoane juridice sau a fost admisă, sancţionată, aprobată, utilizată de organul sau persoana împuternicită cu funcţii de conducere a persoanei juridice respective.
Persoanele juridice, cu excepţia autorităţilor publice, răspund penal pentru infracţiunile pentru săvârșirea cărora este prevăzută sancţiune pentru persoanele juridice din Codul penal. Totodată, răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea persoanei fizice pentru infracţiunea săvârșită.
Urmărirea penală în cazul tragerii la răspundere penală a persoanei juridice se efectuează cu participarea reprezentantului legal al acesteia. Reprezentantul legal sau, după caz, reprezentantul desemnat al persoanei juridice o reprezintă pe aceasta la efectuarea acţiunilor procesuale