Noțiunea, importanța și trăsăturile caracteristice ale legii penale. Codul penal - unica lege penală a Republicii Moldova. Constituția Republicii Moldova și actele internaționale la care Republica Moldova este parte ca izvoare ale dreptului penal. Sistemul legii penale.
Normele de drept penal. Conținutul normei penale. Structura normei penale. Categoriile de norme penale: normele de interdicție și normele de prescripție. Normele juridice ale altor ramuri de drept la care se fac trimiteri la descrierea normelor juridice penale. Corelația dintre norma juridică penală și articolul legii penale.
Acțiunea legii penale în timp. Timpul săvîrșirii faptei. Momentul intrării în vigoare a legii penale. Efectul retroactiv al legii penale. Limitele efectului retroactiv ale legii penale. Suspendarea acțiunii legii penale. Circumstanțele în urma cărora legea penală expiră (își pierde puterea legitimă).
Aplicarea legii penale în spațiu. Locul săvîrșirii faptei. Noțiunea teritoriului Republicii Moldova. Aplicarea legii penale în raport cu faptele săvîrșite în afara teritoriului țării de către cetățenii Republicii Moldova, apatrizi și cetățenii străini. Extrătarea.
Interpretarea legii penale. Formele interpretării: după subiect, metodă și volum. Importanța interpretărilor Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova pentru aplicarea legilor penale.
Noțiunea, importanța și trăsăturile caracteristice ale legii penale
Dreptul nu este altceva decât sistemul normelor juridice, adică al regulilor de conduită impuse de puterea publică și destinate asigurării ordinii în societate.
Dar, pentru a-și ajunge finalitatea, regulile de conduită trebuie să conțină totdeauna o comandă, un ordin, o punere în vedere prin care se cere să se facă ceva (jussum), să nu se facă ceva (vettum) sau să se facă în anumite condiții (permissum).
Norma juridică este definită în Teoria generală a dreptului ca o regulă generală de conduită, instituită și sancționată de stat, asigurată în aplicarea ei, la nevoie, de forța de constrângere a statului.
Din cele expuse mai sus se pot desprinde careva trăsături specifice normelor juridice, spre deosebire de normele de conduită. În primul rând, normele juridice sunt proclamate și impuse de puterea publică. În al doilea rând, norma juridică are un caracter categoric și obligatoriu, precum și o sancțiune determinată precis și certă de realizare. Și, în sfârșit, realizarea normelor juridice este realizată de o triplă intervenție a puterii publice: de puterea legislativă, pentru aplicarea corectă și executivă, pentru vegherea la respectarea normei și la executarea sancțiunilor sale.
Norma juridică de drept penal, având ca finalitate reglementarea apărării sociale contra criminalității prin mijloace de drept penal, nu și-ar putea atinge această finalitate dacă nu ar institui și ea reguli de conduită specifice, vizând acțiunile sau inacțiunile considerate infracțiuni și sancțiunile ce le sunt aplicabile, deci reglementând reguli de conduită cu o comandă precisă și o sancțiune certă.
Legislația penală se împarte în două părți: partea generală și partea specială.
În legislația penală în vigoare partea generală se împarte în următoarele capitole: dispoziții generale, infracțiuni, pedepse, aplicarea pedepsei și absolvirea de pedeapsă, măsurile de constrângere cu caracter medical și educativ.
Partea specială a Codului penal include, la rândul său, categoriile concrete de infracțiuni cu indicarea pedepselor respective.
La săvârșirea de infracțiune sau de o faptă socialmente periculoasă se conduce atât de normele părții generale, cât și de normele părții speciale. Deci, partea generală și partea specială ale Codului penal sunt interdependente și nu pot fi aplicate una fără alta.
Acțiunea legii penale în spațiu
Acțiunea legii penale în spațiu are o mare importanță politică, fiind legată nemijlocit de suveranitatea și independența Republicii Moldova. Limitele aplicării ei se bazează potrivit a două principii: teritorialității și cetățeniei (art. 11 C.P.R.M.).
Principiul teritorialității se aplică față de infracțiunile săvârșite pe teritoriul Republicii Moldova, iar principiul cetățeniei - față de infracțiunile săvârșite peste hotarele țării noastre.
Teritorialitatea legii penale
Teritorialitatea legii penale constituie principiul de bază al aplicării acesteia în spațiu.
Codul penal în vigoare a consacrat principiul teritorialității legii penale în dispozițiile art.
11, alin. 1 prin prevederea: Toate persoanele care au săvârșit infracțiuni pe teritoriul Republicii Moldova, urmează a fi trase la răspundere penală în conformitate cu prezentul cod. Potrivit dispozițiilor înscrise în acest articol, principiul teritorialității presupune că legea penală moldovenească se aplică, în exclusivitate, pe întreg teritoriul țării și tuturor infracțiunilor comise în acest areal, indiferent dacă infractorul este cetățean moldovean, străin sau persoană fără cetățenie (apatrid) și indiferent de locul său de domiciliu, conform legii care este în vigoare.
Excepții de la principiul teritorialității.
Imunitatea de jurisdicție. Potrivit dispoziției din alin. 4, art. 11, C. P., legea penală moldovenească nu se aplică infracțiunilor săvârșite pe teritoriul Republicii Moldova de reprezentanții diplomatici ai statelor străine sau de alte persoane care, în conformitate cu convențiile internaționale, nu sunt supuse jurisdicției penale a Republicii Moldova. Imunitatea de jurisdicție este operantă numai în măsura în care convențiile internaționale care instituie această imunitate au fost semnate de statul moldovenesc.
Imunitatea este generală, deoarece apără de răspundere față de statul nostru în toate cazurile, însă ea nu este absolută fiindcă dacă infractorul beneficiază de ea în raport cu legea noastră, statul căruia îi aparține are obligația să-l tragă la răspundere penală, deoarece imunitatea nu este o cauză care face ca fapta să nu fie infracțiune.
În art. 11, alin. 2 se declară că Cetățenii Republicii Moldova și apatrizii care au comis infracțiuni în străinătate sunt pasibili de răspundere penală în conformitate cu prezentul cod, dacă fapta săvârșită de ei este recunoscută ca infracțiune pe teritoriul țări străine și ei n-au fost supuși pedepsei peste hotare și sunt trași la răspundere penală sau deferiți judecății pe teritoriul Republicii Moldova. Deci, în acest articol este determinată acțiunea legii penale cu privire la infracțiunile săvârșite în afara teritoriului Republicii Moldova de către cetățenii ei, persoanele fără cetățenie și cele străine.
Potrivit art. 11, alin. 3 cetățenii străini și apatrizii, pentru infracțiunile comise în afara teritoriului Republicii Moldova, poartă răspundere penală conform prezentului Cod, în cazurile prevăzute de convențiile internaționale.
Răspunderea penală a persoanelor străine, conform legilor penale ale Republicii Moldova, se bazează pe așa-numitul principiu universal de acțiune a legii penale în spațiu. Din formularea principiului universalității rezultă că prin instituirea acestuia s-a realizat cerința de aplicare universală a legii noastre penale pentru a se asigura sancționarea atât a infracțiunilor săvârșite de străini în afara teritoriului nostru național dar și a celor comise împotriva intereselor statului român și al cetățenilor moldoveni, altele decât cele vizate expres în dispozițiile art. 11, alin.3 Cod penal, cerință care exprimă ideea de solidaritate și asistență penală internațională ce trebuie să existe între diferite state.
Aplicarea legii penale în timp
În conformitate cu prevederile art. 8 din Codul penal al Republicii Moldova Caracterul infracțional al faptei și aplicarea pedepsei pentru ea se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii acesteia. Potrivit acestei dispoziții o persoană poate fi trasă la răspundere, după acea lege penală, care era în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii. Deci, eficiența legii se dobândește odată cu intrarea ei în vigoare. De regulă, intrarea în vigoare se face prin intervenția puterii executive, care realizează publicarea legii în baza promulgării ei de către șeful statului. De observat însă că momentul adoptării legii și momentul intrării ei în vigoare, de regulă, nu corespund. Ordinea de publicare și de intrare a legilor în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova e reglementată de Legea Republicii Moldova din 15 februarie 1991 Despre ordinea publicării și intrării în vigoare a legilor Republicii Moldova, a hotărârilor și a altor acte adoptate de Parlamentul Republicii Moldova, de ordinele lui și de Președintele Republicii Moldova. Această lege stabilește o ordine unică de intrare în vigoare a legilor penale publicate, după cum urmează:
- termenul de intrare în vigoare nemijlocit este arătat în text;
- dacă termenul de intrare în vigoare nu este indicat în text, atunci ea intră în vigoare pe întreg teritoriul Republicii Moldova după expirarea termenului de 10 zile după publicarea ei;
- ca excepție (în caz de calamități naturale, stare de război ș. a.), o lege, dacă este indicat, intră în vigoare prin telegraf, radio sau este expediată organelor de stat corespunzătoare, din momentul adoptării de aceste organe a textului oficial al telegramei, radiogramei.
Efectul retroactiv al legii penale
În procesul schimbărilor din viața socială este posibil ca o anumită faptă, care a fost, la un moment dat sancționată de legea penală, să-și piardă nocivitatea sub limita unor cerințe de a mai fi menținută în planul sancționării, situație în care se procedează la scoaterea ei din câmpul legii penale.
În acest caz, legea penală adoptată ulterior acționează în mod diferit în stabilirea răspunderii penale pentru faptele săvârșite până la intrarea ei în vigoare. Ea poate să atenueze, precum și să agraveze pedeapsa sau, în genere, să nu recunoască acțiunile în cauză ca ilegale și pasibile de pedeapsă. De aceea, s-a admis principiul retroactivității legii, actualul Cod penal dându-i formulare în art. 10 C.P.R.M.