Noțiunea și categoriile liberării de pedeapsă penală. Condițiile generale ale liberării de pedeapsă penală.
Condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. Natura juridică a condamnării condiționate. Condițiile aplicării condamnării condiționate. Importanța termenului de probă. Cazurile pentru care condamnarea condiționată nu se aplică. Obligațiile persoanei condamnate condiționat.
Liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen. Natura juridică a acestei modalități de liberare. Temeiurile și condițiile aplicării liberării condiționate de pedeapsă înainte de termen. Consecințele juridice ale nerespectării de către condamnați a condițiilor de liberare.
Înlocuirea părții neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blîndă. Esența acestei liberări. Condițiile aplicării ei.
Liberarea de pedeapsă a minorilor. Noțiunea și condițiile aplicării ei. Internarea minorilor într-o instituție specială de învățămînt și de reeducare sau într-o instituție curativă și de reeducare, precum și aplicarea altor măsuri de constrîngere cu caracter educativ.
Liberarea de pedeapsă datorită schimbării situației. Noțiunea și condițiile aplicării liberării în cauză.
Liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave. Natura juridică a acestei liberări. Condițiile liberării persoanelor bolnave de o boală psihică, de o altă boală gravă și a militarilor bolnavi.
Amînarea executării pedepsei pentru femei gravide și femei care au copii în vîrstă de pînă la 8 ani. Noțiunea și condițiile aplicării liberării în cauză. Consecințele expirării termenului de amînare a executării pedepsei.
Prescripția executării sentinței de condamnare. Termenele de prescripție a executării pedepsei. Întreruperea curgerii prescripției.
Noțiunea și categoriile liberării de pedeapsă penală
Pedeapsa aplicată de instanța de judecată conform principiilor generale de individualizare urmează a fi executată de regulă potrivit naturii sale: detențiunea pe viață și închisoarea în unități închise de profil penitenciar, iar amenda prin plata de către condamnat a unei sume de bani, în contul statului.
Când instanța apreciază că scopul și funcțiile pedepsei pot fi atinse în acest mod, procesul de individualizare se rezumă la determinarea felului și cuantumului pedepsei.
În sistemul tuturor legiuirilor penale moderne, individualizarea judiciară a pedepselor a fost completată însă și cu posibilitatea realizării unei individualizări a executării pedepselor, prin intermediul unor instituții care să permită instanțelor de judecată să aplice modalități de executare diferit, adaptabile gradului de pericol social real al faptei și periculozității concrete a făptuitorului.
Legislația penală a R.M. prevede posibilitatea eliberării de executarea reală a pedepsei penale sau de executarea unei părți a ei.
Prin liberare de pedeapsă penală se înțelege liberarea persoanei, ,care a săvârșit o infracțiune, de la executarea reală, parțială sau totală a pedepsei penale, pronunțată prin sentința judecății. (alin. 1, art. 89).
Din definiția dată reiese că liberarea de pedeapsă penală poate avea loc numai după pronunțarea sentinței de judecată și întrării ei în vigoare, spre deosebire de liberarea de răspundere penală.
Conform alin. 2 art. 89 C.P. liberarea de pedeapsă penală are următoarele modalități:
- condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei;
- liberarea condiționată înainte de termen de pedeapsă;
- înlocuirea părții neexecutate din pedeapsă prin altă pedeapsă mai blândă;
- liberarea de pedeapsă penală a minorilor;
- liberarea de pedeapsă penală datorită schimbării situației;
- liberare de la executarea pedepsei penale a persoanelor grav bolnave;
- liberarea de la executarea pedepsei penale a femeilor gravide și femeilor ce au copii în vârstă de până la 8 ani.
De asemenea persoana poate fi liberată de pedeapsă penală datorită actelor de amnistie sau grațiere.
Numai instanța de judecată are dreptul să libereze de pedeapsă penală persoana vinovată (exceptând actele de amnistie și grațiere).
Liberarea de pedeapsă penală poate di condițională și necondițională.
Liberarea condiționată nu presupune anumite cerințe la conduita ulterioară a persoanei.
Însă liberarea necondiționată solicită anumite cerințe persoanei după liberarea ei de pedeapsă penală, privitor la conduita ei în termenul de încercare. Dacă aceste cerințe nu sunt respectate de ea, instituția de drept penal în cauză își pierde importanța juridică și persoana vinovată este silită să continue executarea pedepsei penale stabilite de judecată.
Condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei
Suspendarea condiționată a executării pedepsei este o măsură de individualizare a executării care se hotărăște o dată cu condamnarea și constă în suspendarea pe termen în și sub anumite condiții a executării pedepsei.
Cerința fundamentală de incidență a acestui mod de individualizare a executării pedepsei este aceea că făptuitorul, care îndeplinește și celelalte condiții prevăzute de lege, să prezinte garanția că se poate îndrepta și fără executarea pedepsei ce i s-a aplicat, iar prin specificul și esența sa constă într-o suspendare a execuției sub condiția că cel condamnat să nu mai săvârșească noi infracțiuni într-un anumit interval de timp, denumit termen de încercare (de probă), cu beneficiul final al reabilitării de drept.
Dacă la stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un anumit termen sau deținere într-o unitate militară disciplinară instanța judecătorească, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat va ajunge la concluzia că nu este rațional ca cel vinovat să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în sentință motivele condamnării condiționate. (alin. 1, art. 90 C.P. RM).
Acordarea suspendării condiționate depinde de întrunirea cumulativă a mai multor condiții, expres și limitativ prevăzute de lege care privesc, parte, pedeapsa aplicată, și parte, situația și persoana infractorului.
Condiția cu privire la pedeapsa aplicată:
- suspendarea condiționată a executării pedepsei este limitată ca incidență ea neputând fi dispusă în cazul infracțiunilor grave, deosebit de grave, excepțional de grave, precum și în cazul recidivei.
Condiții cu privire la persoana infractorului:
- instanța de judecată apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia. Condiția respectivă fiind îndeplinită atunci când instanța de judecată examinând cauze în ansamblul împrejurărilor sale, vizând atât fapta penală reținută, cât și elementele care definesc conduita generală și personalitatea infractorului, ajunge la concluzia că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia.
- în cazul condamnării pentru o infracțiune prin care s-a produs o pagubă, instanța judecătorească poate dispune suspendarea condiționată a pedepsei numai dacă până la pronunțarea hotărârii paguba a fost integral reparată.
Un rol hotărâtor în acordarea suspendării condiționate a executării pedepsei, care nu este un drept al inculpatului, ci numai o vocație a acestuia, revine verificării judiciare a îndeplini rii tuturor condițiilor prevăzute de lege, modul respectiv de individualizare rămânând a fi atribut instanței, și numai ca rezultat al aprecierii acesteia, care desigur nu poate fi nici ea discreționară.
Liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen
Legislația penală în vigoare prevede posibilitatea eliberării condiționate înainte de termen de pedeapsă cu anumite condiții.
Această modalitate de eliberare de pedeapsă penală este în esență un act de stimulare a celor condamnați care au pășit pe calea corectării și reeducării (au dovedit
că s-au corectat) și merită să fie eliberați.
Este de asemenea o metodă de încurajare și a celorlalte persoane condamnate, care își execută pedeapsa în aceeași instituție de executare a pedepsei penale.
În acest context, în art. 91(alin. 1) CP este specificat că persoanelor, care își execută pedeapsa sub formă de închisoare, sau trimitere într-o unitate militară disciplinară și care au reparat integral paguba cauzată prin infracțiunea pentru care este condamnat, li se p oate aplica liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen dacă instanța judecătorească va constata o corectare posibilă a condamnatului fără executarea deplină a pedepsei. Totodată persoana poate fi liberată în întregime sau parțial și de pedeapsa complimentară.
Aplicând liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen, instanța de judecătorească îl poate obliga pe condamnat să îndeplinească întocmai anumite obligații, în termenul de pedeapsă rămas neexecutat, și anume să nu-și schimbe fără consimțământul organului competent domiciliul, să nu frecventeze anumite localuri, să urmeze un tratament, în caz de abuz de băuturi spirtoase, de narcomanie sau o boală venerică și să îndeplinească alte obligații care pot contribui la corectarea condamnatului.
Această instituție de drept penal se aplică condamnaților de instanța judecătorească a locului de executare a pedepsei pe baza propunerii comune a organului care pune în executare pedeapsa.
Controlul asupra comportării celor liberați condiționat de pedeapsă înainte de termen îl exercită organele competente, iar în privința militarilor îl exercită comandamentul militar respectiv.
Liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen poate fi aplicată numai după ce condamnatul a executat efectiv:
o cel puțin jumătate (1/3 în cazul minorilor) din termenul de pedeapsă, stabilit pentru săvârșirea unei infracțiuni neînsemnate sau mai puțin gravă.
o cel puțin două treimi (0,5 în cazul minorilor) din termenul de pedeapsă, stabilit pentru săvârșirea unei infracțiuni grave.
o cel puțin trei pătrimi (2/3 în cazul minorilor) din termenul de pedeapsă, stabilit pentru săvârșirea unei infracțiuni deosebit de gravă sau excepțional de gravă.
Înlocuirea părții neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blîndă
În privința persoanelor care execută pedeapsa cu închisoare pentru săvîrșirea unei infracțiuniușoare sau mai puțin grave, instanța de judecată, ținînd cont de comportarea lor în timpul executăriipedepsei, poate pronunța o încheiere cu privire la înlocuirea părții neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsămai blîndă. Totodată, persoana poate fi liberată, în întregime sau parțial, de la pedeapsa complementară.
- Înlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu o pedeapsă mai blîndă poate fi aplicată numai dupăce condamnatul a executat efectiv cel puțin o treime din termenul de pedeapsă.
- La înlocuirea părții neexecutate a pedepsei cu o pedeapsă maiblîndă, instanța de judecată poate alege orice pedeapsă mai blîndă, din cele specificate la art.62, în limiteleprevăzute pentru fiecare categorie de pedepse.
Liberarea de pedeapsă a minorilor
Luând în considerație particularitățile vârstei proprii categoriei date de infractori, lipsa degradării înrăite, precum și faptul că la dânșii nu s-au stabilit încă definitiv concepțiile antisociale și că ei pot fi corectați mai repede și mai cu succes decât vârstnicii, legislația prevede termene mai reduse de pedeapsă penală, posibilitatea liberării lor condiționate.
În cazul infractorilor minori condamnați la pedeapsa închisorii cu executare în regim penitenciar, este posibilă eliberarea condiționată, dacă aceștia îndeplinesc condițiile generale prevăzute pentru incidența acestui mod de individualizare a executării pedepsei, la care se adaugă și alte dispoziții cu caracter special cum sunt cele înscrise în art. 91 CP, privind fracțiunea se pedeapsă ce trebuie executată în mod obligatoriu.
Astfel, în conformitate cu art. 93 CP minorii, condamnați pentru săvârșirea unei infracțiuni neînsemnate sau mai puțin gravă, pot fi liberați de pedeapsă de instanța judecătorească, dacă se va constata că țelurile pedepsei pot fi atinse prin internarea lor într-o instituție specială de învățământ și de reeducare sau într-o instituție curativă și de reeducare, precum și prin aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter educativ, prevăzute în art. 104 CP.
Internarea minorilor într-o instituție specială de învățământ și reeducare sau într-o instituție curativă și de reeducare o stabilește instanța judecătorească pe un termen de până la atingerea majoratului.
Prelungirea duratei termenului de aflare a minorului în aceste instituții după atingerea vârstei de optsprezece ani este permisă numai până la terminarea unei școli de meserii sau generale.