Drept

Noțiunea cauzelor care înlătură răspunderea penală sau consecințele condamnării. Modalitățile lor. Deosebirea acestor cauze de cauzele care înlătură caracterul penal al faptei.

Amnistia. Noțiunea. Efectele amnistiei asupra măsurilor de siguranță și asupra drepturilor persoanei vătămate. Organul care acordă actul de amnistie.

Grațierea. Noțiunea. Efectele grațierii asupra măsurilor de siguranță și asupra drepturilor persoanei vătămate, precum și asupra pedepselor complementare. Organul care acordă actul grațierii.

Împăcarea. Noțiunea și condițiile acordării actului de împăcare.

Stingerea antecedentelor penale. Noțiunea stingerii. Noțiunea de antecedente penale. Condițiile stingerii antecedentelor penale.

Reabilitarea judecătorească. Noțiunea. Condițiile pentru primirea cererii de reabilitare judecătorească. Anularea reabilitării.

Amnistia

Este actul de clementa acordat prin lege de Parlament, prin care, din consideren-te de politica penala, este inlaturata raspunderea penala, executarea pedepsei si celelalte consecinte ale condamnarii, pentru infractiuni conise pana la data aparitiei legii de amnistie. Clasificare:

1. Dupa aria de cuprindere, de intindere:

• Amnistie generala -; Cand priveste orice infractiune indiferent de gravitate.
• Amnistie speciala -; Cand priveste anumite infractiuni, particularizate prin cuantumul pedepsei, natura lor, ori calitatea infractorilor

1. Dupa conditiile in care amnistia devine incidenta:

• Amnistia neconditionata (pura sau simpla) -; Cand incidenta ei nu este sub­ordonata indeplinirii vreunei conditii speciale.
• Amnistia conditionata -; Incidenta acesteia este subordonata indeplinirii anumitor conditii.
• Dupa momentul in care intervine:â
• Amnistia antecondamnatorie -; Cand intervine dupa savarsirea infractiunii, dar inainte de condamnarea definitiva pentru aceasta.
• Amnistia postcondamnatorie -; Cand intervine dupa ce hotararea de con­damnare a ramas definitiva.

Efectele amnistiei

1. Efectele amnistiei antecondamnatorii

Amnistia are ca efect inlaturarea raspunderii penale pentru fapta savarsita. Astfel, daca nu a fost declansat procesul penal, acesta nu va mai fi pornit, iar daca procesul a inceput deja, acesta va inceta in momentul aplicarii actului de amnistie. Exista o exceptie in acest caz, atunci cand procesul va continua la cererea inculpa-tului pentru ca acesta sa-si poata dovedi nevinovatia. Daca la finalizarea procesului inculpatul este gasit nevinovat, instanta va pronunta o solutie de achitare. In cazul in care se constata vinovatia inculpatului el nu va fi condamnat, facandu-se aplica-rea prevederilor actului de amnistie.

1. Efectele amnistiei postcondamnatorii Amnistia are ca efect incetarea executarii pedepsei, precum si inlaturarea tuturor consecintelor care decurg din condamnare. Aceasta inseamna ca respectiva con-damnare nu se ia in considerare la stabilirea starii de recidiva si ca nu va constitui un impediment la acordarea liberarii conditionate. De asemenea, daca pedeapsa a fost pusa in executare, executarea va inceta, iar daca nu a fost pusa in executare, aceasta nu va mai incepe.

Grațierea

Este un act de clementa adoptat de catre Parlament, pe cale de lege sau de catre seful statului, prin decret care are ca efect inlaturarea executarii unei pedepse, redu-cerea unei pedepse sau inlocuirea acesteia cu o specie de pedeapsa mai usoara.

Clasificare:

1. In functie de intinderea efectelor:

• Gratiere totala -; Cand se inlatura in intregime executarea pedepsei.
• Gratiere partiala -; Cand produce efecte doar asupra unei parti din pedeapsa.

1. Dupa numarul subiectilor vizati:

• Gratiere individuala -; Acordata de presedinte prin decret prezidential. Inter­vine, intotdeauna, dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.
• Gratiere colectiva -; Acordata de Parlament, prin lege. Poate interveni si an­terior ramanerii definitive a hotararii, dar aplicarea ei se va face doar dupa ce hota-rarea a ramas definitiva.
• Dupa modul in care se produc efectele gratierii:
• Gratiere neconditionata -; Cand efectele sale se produc definitiv si irevoca-bil de la data aplicarii actului de gratiere.
• Gratiere conditionata -; Cand efectele definitive se produc doar la expirarea unui termen de incercare stabilit prin actul de gratiere. Desi Codul penal nu o mentioneaza in mod expres in art. 120, gratierea conditionata se regaseste in numeroase legi de gratiere. Efectele definitive ale acesteia, respectiv considerarea ca executata a pedepsei ori a unei parti din pedeapsa, se produc la expirarea termenului de incercare. Acest termen este stabilit prin fiecare lege, dar, de regula, el este de 3 ani.

La fel ca amnistia, grațierea opereaza retroactiv cu privire la fapte savarsite anterior adoptării actului de gratiere. In schimb, spre deosebire de amnistie, chiar daca intervine anterior condamnarii, gratierea va produce efecte doar dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare. In caz de gratiere intervenita inainte de condamnare este obligatorie continuarea procesului penal pana la finalizarea acestuia si abia apoi se va face aplicarea actului de gratiere.

Efectele gratierii

Indiferent de forma gratierii se vor produce aceleasi efecte. Acestea pot fi: Considerarea ca executata a pedepsei in intregul sau, considerarea ca executata a unei parti din pedeapsa sau comutarea pedepsei intr-o specie mai usoara (comutarea detentiunii pe viata in pedeapsa cu inchisoarea, sau comutarea acesteia din urma in    pedeapsa                                                                                                              cu  amenda).

Daca este vorba de o gratiere neconditionata, aceste       efecte se   produc de la momentul

aplicarii gratierii. Daca intervine o gratiere conditionata,             efectele  se produc la  momentul

expirarii termenului de incercare.

Caracteristic gratierii conditionate este si faptul ca             in cazul  acesteia poate interveni

revocarea ei. Aceasta intervine atunci cand condamnatul savarseste o noua infractiune (uneori, legiuitorul prevede ca orice infractiune poate atrage revocarea, alteori limiteaza acest efect doar la infractiunile intentionate) in termenul de incercare. In caz de revocare a gratierii conditionate se aplica cumulul aritmetic, pedeapsa gratiata adaugandu-se la pedeapsa aplicata pentru infractiunea care a atras revocarea gratierii.

Gratierea poate interveni si cu privire la o pedeapsa a carei executare a fost sus-pendata. Intr-un asemenea caz, partea de pedeapsa care a fost gratiata se va scadea din termenul de incercare al suspendarii. Daca gratierea e totala, din termenul de incercare al suspendarii va ramane doar acel termen fix de 2 ani, care va continua sa curga, functionand ca un termen de reabilitare special. Termenul de incercare al gratierii incepe sa curga de la data aplicarii actului de gratiere.

Daca in termenul de incercare condamnatul nu savarseste o alta infractiune, pedeapsa se va considera executata de la data aplicarii actului de gratiere. In cazul in care infractorul comite o noua infractiune, exista mai multe posibilitati pentru revocarea gratierii dispusa pentru o pedeapsa a carei executare a fost suspendata, in functie de momentul in care este comisa aceasta infractiune (in termenul de incer-care al gratierii, in termenul de incercare al suspendarii sau in ambele termene). Vom avea in acest caz doua termene de incercare: termenul de incercare al suspendarii si termenul de incercare al gratierii. Comiterea unei noi infractiuni poate atrage atat revocarea suspendarii, cat si revocarea gratierii.

Împăcarea

Este un act bilateral prin care inculpatul si partea vatamata consimt sa puna capat procesului, inlaturand raspunderea penala si stingand actiunea civila.

Spre deosebire de retragerea plangerii prealabile, care opereaza in rem, impaca-rea partilor produce efecte in personam, operand doar intre partile care s-au impa-cat. In concluzie, nu opereaza solidaritatea activa sau pasiva.

Pentru a produce efecte, impacarea pârtilor trebuie sa indeplineasca condițiile:

• Sa fie vorba de o infractiune pentru care legea prevede impacarea partilor. De regula, aceste infractiuni sunt cele care necesita plangerea prealabila a partii vata- mate, fiind infractiuni ce prevad un pericol social redus. Totusi, nu este vorba despre toate infractiunile ce necesita plangerea prealabila a partii vatamate, ci doar de acele infractiuni in care legiuitorul a instituit in mod expres posibilitatea impa-carii partilor. Aceasta opereaza si in cazul unor infractiuni a caror urmarire se dis-pune din oficiu (art. 180 (11) si (21), cod penal).
• Impacarea partilor trebuie sa intervina pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.
• Impacarea sa se faca de catre persoanele abilitate in acest sens. De regula, impacarea intervine intre inculpat si partea vatamata. Totusi, in cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu, impacarea se face de catre reprezentantii lor legali, iar in cazul persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa, impacarea se face personal cu incuviintarea ocrotitorului legal.
• Impacarea trebuie sa fie totala si neconditionata.
• Impacarea trebuie sa fie, intotdeauna, explicita.

Daca partile s-au impacat, tinand cont ca este vorba de un act bilateral, partea vatamata nu mai poate cere continuarea procesului.