Articolul 98 alin. 2 Codul Familiei permite încasarea întreținerii pentru perioada anterioară adresării, fără a fi indicată această perioadă în următoarele cazuri:
- cel îndreptățit să primească întreținerea a întreprins măsuri de acordare a întreținerii ca, de exemplu, încercarea de a încheia un contract privind plata întreținerii, de a stabili locul de trai, de muncă, veniturile debitorului etc; b) cel obligat să plătească s-a eschivat de la plata întreținerii, cum ar fi nedorința de a încheia un contract privind plata întreținerii cu toate că a promis, schimbarea locului de trai, a locului de muncă și ascunderea acestor fapte de creditorul întreținerii, întrucît în articolul respectiv nu este indicat nici un termen, pensia de întreținere poate fi stabilită de la o dată anterioară, ținîndu-se cont doar de cele două condiții numite mai sus. Această prevedere nu poate fi aplicată în cazul cînd instanța judecătoreasă a stabilit paternitatea debitorului față de copilul căruia îi datorează întreținerea106.
Pensia de întreținere pentru membrii familiei se încasează în baza hotărîrii instanței judecătorești care, conform art. 256 Codul de Procedură Civilă, urmează a fi executată imediat. In cazurile cînd încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor nu necesită examinarea cu atragerea unor alte persoane interesate, nu necesită stabilirea paternității, nu este contestată paternitatea sau maternitatea judecătorul într-un termen de 5 zile de la data depunerii cererii, emite o ordonanță în temeiul art. 345 Codul de Procedură Civilă.
În scopul asigurării plății pensiei de întreținere, legislația în vigoare impune patronului la care este angajat debitorul următoarele obligații:
- să rețină lunar în baza titlului executoriu, a contractului privind plata pensiei de întreținere sau în baza cererii salariatului pensia de întreținere din salariu și alte plăți ale debitorului. Veniturile din care poate fi reținută pensia de întreținere sunt: salariul, sporurile și adausurile la el, recompensa anuală primită în rezultatul activității anuale a unității, plăți de stimulare, etc. Reținerile nu pot depăși 50 la sută din salariu sau alte venituri ale debitorului. în cazul reținerii în baza contractului privind plata pensiei de întreținere, cît și în cazul reținerii pensiei de întreținere pentru copii minori în baza hotărîrii instanței judecătorești (art. 101 Codul Familiei) suma poate depăși 50 la sută dar nu mai mult de 70 la sută din salariul care i se cuvine salariatului (art. 149 alin. 3 Codul Muncii). Reținerile din salariu și venituri se efectuează după ce acestea au fost impozitate;
- să plătească sau să transfere creditorului întreținerii sumele reținute într-un termen de cel mult 3 zile de la data fixată pentru plata salariului. în cazul transferului cheltuielile vor fi acoperite din contul debitorului;
- în caz de concediere a salariatului, să comunice în termen de 3 zile instanței judecătorești despre concedierea debitorului și încetarea reținerilor, cît și data până la care au fost efectuate acestea.
Codul Familiei (art. 102 alin. 2) impune debitorului obligația de a comunica, în termen de 3 zile, instanței judecătorești despre schimbarea locului de muncă și a domiciliului. încălcarea prevederilor legale de către persoanele cu funcții de răspundere (conducătorul, contabilul unității unde este angajat debitorul), cît și de însuși debitor duce la aplicarea față de persoanele culpabile a răspunderii în modul stabilit de legislație (amendă, penalitate, recuperarea daunei materiale, etc). Tragerea la răspundere a persoanelor indicate în lege nu scutește debitorul de plata pensiei de întreținere.
- Restanța la pensia de întreținere
Pensia de întreținere se încasează nu de la data prezentării titlului executoriu sau a contractului privind plata pensiei de întreținere, dar de la data indicată în titlul executoriu în conformitate cu hotărîrea instanței judecătorești sau de la data stipulată în contract. De regulă, aceste date nu coincid și pentru perioada cînd plata pensiei de întreținere pentru membrii familiei nu s-a încasat, se formează restanță. Deci, restanța la pensia de întreținere se formează numai după pronunțarea hotărârii instanței judecătorești privind încasarea întreținerii sau încheierea contractului privind plata pensiei de întreținere. Prin aceasta urmează să delimităm noțiunea de restanță la pensia de întreținere de încasarea pensiei de întreținere pentru perioada anterioară prevăzută în art. 98 alin. 3 Codul Familiei.
Conform art. 104 alin. 1 Codul Familiei, pensia de întreținere se încasează pentru perioada anterioară în baza contractului privind plata pensiei de întreținere sau a titlului executoriu, în limitele a cel mult 3 ani din momentul prezentării contractului sau titlului executoriu respectiv.
Dacă pensia de întreținere nu s-a încasat din culpa debitorului întreținerii (schimbarea locului de trai, a locului de muncă și ascunderea acestui fapt, ascunderea veniturilor etc), restanța ei se încasează pentru toată perioada anterioară, indiferent de termenul care s-a scurs de la data cînd trebuia să fie plătită pensia de întreținere. Suma restanței la pensia de întreținere se va achita chiar și în cazul cînd copiii minori au împlinit vîrsta de 18 ani.
Restanța la pensia de întreținere se determină de executorul judecătoresc. La calcularea sumei acesta se va conduce de cuantumul pensiei de întreținere stabilit de instanța judecătorească sau de contractul privind plata pensiei de întreținere.
Legea nu prevede expres modalitatea de calculare a cuantumului restanței, dar practica judiciară reiese din salariul mediu pe țară la momentul calculării restanței. Suma restanței la pensia de întreținere poate fi contestată atît de debitorul, cît și de creditorul întreținerii (art. 104 alin. 6 Codul Familiei).
Conform art. 105 Codul Familiei, debitorul care plătește întreținerea în baza contractului privind plata pensiei de întreținere poate fi scutit de plata restanței la pensia de întreținere sau această restanță poate fi micșorată, cu excepția cazurilor cînd pensia se plătește copiilor minori.
Dacă copilul pentru care se plătește întreținerea s-a stabilit cu traiul la debitor, acesta la fel poate fi scutit de plata restanței celuilalt părinte sau a ocrotitorului legal al copilului.
în caz de deces al debitorului întreținerii, restanța la pensia de întreținere poate fi încasată din patrimoniul succesoral.
- Răspunderea pentru nerespectarea termenelor de plată a pensiei de întreținere
Codul Familiei (art. 106) diferențiază răspunderea debitorului întreținerii pentru nerespectarea termenelor în dependență de forma de plată a pensiei de întreținere.
Astfel, dacă pensia de întreținere se plătește în baza unui contract încheiat între părți, răspunderea va fi aplicată în conformitate cu prevederile contractului privind plata pensiei de întreținere. Acestea pot fi diferite: penalități în anumite mărimi sau în formă de amendă, transmiterea unui bun în contul restanței etc. Dacă contractul privind plata pensiei de întreținere nu conține prevederi privind răspunderea, se aplică prevederile Codului Civil privind răspunderea pentru neexecutarea obligațiilor.
Dacă cel obligat să plătească întreținerea plătește în baza unei hotărâri a instanței judecătorești și restanța la pensia de întreținere a rezultat din culpa lui, persoana în cauză va plăti creditorului întreținerii o penalitate în mărime de 0,1 la sută din suma restanței pentru fiecare zi de întârziere. Creditorul întreținerii este în drept să ceară repararea daunei cauzate prin întârzierea executării obligației de întreținere din culpa debitorului, dacă aceasta nu a fost acoperită prin plata de penalități. De exemplu, creditorul, pentru a-și asigura întreținerea, a fost nevoit să împrumute în baza unui contract de împrumut o anumită sumă de bani care urma să-i întoarcă cu dobîndă. Ulterior, cînd i s-a achitat pensia de întreținere, el a întors împrumutul, dar penalitatea nu a acoperit suma dobînzii. Deci, el poate cere repararea daunei în mărimea în care aceasta nu a fost acoperită de penalitate. Spre deosebire de dreptul civil, în dreptul familiei creditorul poate cere doar repararea daunei reale pricinuite prin încălcarea termenelor de plată a pensiei de întreținere dar nu și a venitului ratat. Aceasta se lămurește prin faptul că întreținerea se plătește persoanei care necesită sprijin material din cauza incapacității de muncă pentru a-i asigura traiul, tratamentul și alte necesități vitale.
- Plata pensiei de întreținere în cazul cînd debitorul întreținerii își stabilește domiciliul în străinătate
Conform art. 109 CF RM debitorul întreținerii care își stabilește domiciliul în străinătate este în drept să încheie cu creditorul întreținerii un contract privind plata pensiei de întreținere în modul prevăzut de prezentul cod.
În cazul în care nu se ajunge la un acord, persoana interesată poate porni în instanța judecătorească o acțiune privind stabilirea cuantumului pensiei de întreținere într-o sumă fixă și achitarea acesteia printr-o plată unică sau privind transmiterea anumitelor bunuri în contul pensiei sau privind determinarea unui alt mod de plată a acesteia.
la stabilirea întreținerii, instanța judecătorească va ține cont de situația materială și familială a părților și alte circumstanțe care merită atenție. La perfectarea actelor de plecare este important faptul în care țară pleacă debitorul întreținerii ca să se stabilească cu traiul permanent. Dacă țara respectivă face parte din țările CSI sau altă țară cu care Republica Moldova are încheiat un acord privind asistența juridică și ajutorul juridic în raporturile civile, familiale și penale, plecarea poate fi permisă chiar și atunci cînd nu este încheiat un contract privind plata pensiei de întreținere și nici o hotărâre a instanței judecătorești privind plata pensiei de întreținere. În aceste cazuri hotărîrea instanței judecătorești poate fi expediată la locul de trai și ea va fi executată, deoarece acordul dintre state prevede recunoașterea și executarea hotărîrilor judecătorești privind plata pensiei de întreținere pentru membrii familiei. În ce privește plecarea debitorului în țările cu care Republica Moldova nu a încheiat un acord privind asistența juridică și ajutorul juridic reciproc în raporturile civile, familiale și penale, ea poate fi reținută temporar, până cînd părțile vor ajunge la o înțelegere privind modalitatea de plată a pensiei de întreținere.