Teritoriul Atica (unde a și fost format Statul Grecia), în mileniul al II îen,era locuit de 4 triburi, fiecare avînd adunare populară și condusă de bazilevs (conducător) funcție căruia era aleasă. Situația favorabilă geografică a permis diferențiere de avere,care a dus la apariția aristocrații bogate și feților (sărăcimii). Războaele victorioase aduciau bogății și robi care erau impuși să îndeăpliniască lucru cel mai greu.
În activitatea Adunărilor naționale rol magor joacă deja aristocrația bogată, care și au transformat societatea sclavagistă în socieetate politică. Deja în sec.VIII îen, conform reformelor lui Tesei, toate poporele ce locuiau în regiunia Atica, sau unit în formațiunia prestatală numita atenienă. În Atena ca centru statal a fost format Sovetul care conducia cu activitatea economico-politică a acelor 4 triburi. Așa dar polisul Ateniian, devine formațiune politică . Luptele pentru putere a aristocrației di cele 4 triburi a necesitat formării unei puteri politice centralizate,care ar împăca concurenții, și ar impune la o activitate practică comună. Apare difirența nu numai materială, dar și socială, evpatriauilor- (nobillilor), geomori (țăranilor) demiurgi (meșteșugarilor).
În organul statal apare funcția de conducător (Arhontam), funcție aliasă ( pe 10 ani). Apare și organul de control al activității supreme-Areopag (funcțiile Șefului statului și parlamentului contemporan). Deja în sec.VII îen statul este împărțit teritorial în regiuni numite navcrarii.
Deja către sec. VI îen formațiunea statlă cade în criză politică,socială, dificultatea a fost rezolvată cu ajutorul reformelor arhonomuluii Solon.(594 îen). Scopul reformelor era împăcarea tuturor comunităților naționale ce existau. Reformele aviau un caracter de compromis. Mai bine o pace șubredă, de cît un război!
Reformele lui Solon,sunt reforme revoluționale. La 1 etapă, Solon,a ănfăptuit sisahfie, reforma datoriilor. Toate datoriile sărăcimii au fost anulate. Dar Solon na rezolvat problema principală, na repartizat pămîntul sărăcimii. 2 etapă, reforma cenzului la avere, împărțind socieetatea în 4 categorii. Primele 3 categorii de oameni aviau dreptul să ocupe postri administrative.
În organele judiciare erau aleși și sărăcimia din caregoria a 4. Funcția se numia geliei. A fost format organul administrativ. Celor 400 (parlament cu camera reprezentanților), în care întrau cîte 100 din fiecare categorie de cetățeni.
Menționăm că reformele compromis au dus la ascuțirea luptei de clasă, ce a dus la instaurarea tiraniei lui Pisistriat și a fiilor săi. Tiraniia era socotită ilegală, dar funcțiiona.Țărănimia a primit posibilitatea de-a răscumpăra pămîmul. Progresist se dezvolta economia,comerțui, flota, armată.
Tirania dinastiei Pissistriatilor a fost licidată prin complotului lui Clisfenon.(509 îen) Reformele lui au licidat divizarea socieetății în 4 grupe. Atica a fost reîmpărțită în 10 regiuni file,( care la rîndul lor se împarte în deme). Sovetul celor 400 a fost licidat,și în locul lui format soverul celor 500, ( 50 reprezentanți din fiecare filă). Pentru prima dată a fost întrodus obstracizmul, vot de neîncredere a unei persoane publică.
Reformele lui Clishen, a finisat procesul de formare a statului Atinian.
Poziția de conducător în lupta externă contra Persiei, formulată în Uniunia maritimă de la Delos, (478îen) a permis Atenei să unifice nu numai militar dar și politic,economic cele 149 de polisuri grecești ( orașe state) în Uniune integră, bine organizată pe principii democratice( vistierul celor 149 de polisuri se aflau în Atena). Democrația ateniană, sa transformat în formațiune politică a oamenilor liberi, indiferent de cenzul de avere.
Menționăm că Sovetuul celor 500, a fost divizat în 10 comisii ,care rezolva toate problemele acute locale pe loc.
Geliiea (organul judecătoresc), format din 5000 de judecători ,care activau pe teritoriul întregului stat. Organul dat era judecata în prima instanță, cazurile dificle, erau judecate în instanță mai superioară .
Rol important în activitatea politica-jucau demnitarii, nobilimia, administrația publică locală. Activau ei după principiul ( alegerii tainice, gratis,controlați și colegial). Demnitarii principali în stat erau- Strategii și Arhonții.( în număr de 700).
Atena ca stat a decăzut în sec. III îen, cănd Fillip 2 ,tata lui Alexandru Macedon ,a unit Atena la Imperiul său Macedonian, peste puțin timp, Grecia devine provincie a Romei.