Prima formațiune statală pe teritoriul peninsulei Apeninice a fost formată la mijlocul sec VII îen, ( an.754) prin unirea a 3 triburi. Pe parcursul evoluției istorice Roma ca stat a trcut treptele:
- rigalitate romană (an . 754-509 îen) cu un regim politic militar democrat.
- republică romană (an. 509-21 îen) cu etapele:
- Republică aristocrată (an. 509-300 îen)
- Republică democratică (an. 300-133 îen).
- Război civil în Republica romană (an 133-27 îen).
- Imperiul Roman (an. 27-476 en )
- perioada principatului (an. 27-248 en)
- perioada dominatului (an. 284-476 en).
Prima formă de conducere a statlui a fost regalitatea, unde socieetatea romană este dirigată de Adunarea Populară ,de rege și Senat ( în formularea contemporană de parpament,șeful statului și guvernul). La adunarea populară, numită (Comitia curientală), se alegia regele, se declară război, ori pace, se rezolvau toate problemele principale legate de activitatea statului.
Puterea regală era limitată. Regele era numit pe viață,avînd funcția de judecător suprem, comandant suprem și șeful administației statale -executive. Toate problemele publice erau rezolvate de Senat.Senatul tot odată avia și funcția de consultant al regelui. Dega la sf. perioadea antice, a fost creată o funcție de prefectus urbus, prefect al Romei (funcție de primar general al capitalei).
La sf. perioadei regalității, Regele Servius Tuttius (an.578-534 îen ) a reformat sistemul politic și fiscal roman. Reformele lui, au stat la baza fondării unui stat centralizat militar a fost format organul legislativ, care evident emitea legi și supravegia îndeplinirea lor.
Republica. Organele supre me ale statului ca Adunarea Națională, Senatul se mențineau, dar în locul regelui în fruntea statului erau aleși doi Consuli (magistrați). Funcțiile Consului erau diverse - Judecător suprem, Comandant suprem al armatei. Consulul deținea puterea supremă civilă. Magistrații (Consulul) erau aleși pe termende un an și aviau funcții legislative.
Magistratura era organul suprem legislativ de conducere ai statului , unde putera supremă aparținea Consulilor,retoriror și dictatorului. Funcțiile magistraților era divizată în puterea supremă și potestas. Potestas ca funcție politică aparținea funcționarilor de stat cu diverse obligațiuni.
Puterea politică a Senatului era considerabilă,în competența sa, era și administrarea financiară. Aprobarea legilor primite de Adunarea Națională. Senatul era organ permanent (la număr de 300).
Adunarea Populară în activitatea sa o divizăm în 3 tipuri:
- Adunarea curiată, funcîie de confirmare a preoților,
- Adunarea tributa, alegeau funcționari de stat mai inferiori. Deciziile Adunării aveau putere de lege. Votarea se făcea după criterii regionale electorale. Avea competență Curții de Apel.
- Adunarea centuriată formată din cetățeni reprezentați după cenzul de avere. În jurisprudență aviau funcție de apel.
Imperiul. Roman. Se stabilește definitiv dictatura monarhului.Se mențin organele ulterioare ale statului, dar problemele importante le rezolvă monarhul împreună cu princpiul Senatului.
Deja în 284 îen, Dioclehiam,anuliază funcția de principat cu dominiat. Funcțiile statului sunt separate în 2 categorii. Cele supreme-dignitates, cele inferioare-oficia. Șeful statului primește denumirea de dominus et deus ( monarh absolut și zeu.) Scade rolul magistraturii și a Senatului. Dioclețian a creat tetrahia (guvernare în 4), unde fiecare răspunde de sectorul său de activitate (economic,militar, politic,judiciar).