Maenționăm,că odată cu tratatul de la Verdun ( an.843), care a fragmeniat Imperiul francilor, pămînturile Alemaniei, Saxsoniei, Turingiei, Bavariei devin independente, autonome,economic slab dezvoltate.
Socieetatea era divizată în clasa militarilor- ducii,și țăranii.( conform reformei lui Henric 1,cînd oastea era divizată în cavalerie și infanterie compusă din țărani.). Aristocrația germană era neomogenă,ca și a țărănimii (liberi și dependenți).Țăranii liberi avia divizare în argați și șerbi.
Cetățenii orașelor se socoteau liberi,dar plătiau tribut în vestierul orașului care la răndul său plătea tribut nobilimii mari locale.
Socieetate neomogenă, se supunea Regelui, care era la răndul său cel mai mare proprietar de pămînt,- latifungiar. Proprietari mari de pămînturi erau și nobilimea,biserica catolică. Supunerea nobilimii față de Rege era mult sau mai puțină nominală. Nobilimea germană medievală sec.XII era împărțită în 7 grupe , așa numită- 7 scuturi militare.
Orînduirea statală. Sec.IX-X, se observă o consolidare a puterii regale.Unificarea politică a Germaniei,era dictată de pericolul extern.Faptul dat a stat la baza reformelor administrative a lui Henric 1. Paralel cu puterea politica a Regelui,se întărea putera bisericii catolice, care avănd emunitate juridică,reformau teritorii ai cnezatelor germane,fiind aliat și agutor al Regelui în politica sa.Regele impunea impozite bisericii,care și era obligată să le aduna ca tribut statlui.
Avănd forță militară,financiară, regele Otto I a încercat să mențină puterea politică în Italia (mij.sec.X), tot odată dorind să supuna biserica catolică , pe Papa de la Roma în interesele sale politice. Papa de la Roma singur avea nevoia de susținera Regelui German,în lupta cu nobilimea autohtonă. Otto 1 a fost încoronat, de către Papa, cu titlu de „Rege al Sfîntului Imperiu Roman de noțiune germană”. Faptul avea ca scop -unificarea Germaniei cu Italia pentru o centralizare a relațiilor politice, sociale.
Centrul puterii legale este Curtea Regală. Cancelarul posedă cel mai înalt post executiv din țară. Funcțiile cancelării se reduc la problemele interne a curții.
Rol important joacă Adunarea mare a Nobilimii, care avea dreptul să- l distitue din funcție pe Rege.
Adunarea emitea acte , legi,participa la negocieri cu Papa. Cu începutul sec.XI pe lîngă Rege este format consiliul celor mai înalți nobili( goftagul ).
În sec.X-XI, sub înfluența posesiilor feudale, organizația timpurie feudală statală se destramă. Se formiază cnezate teritoriale,suverane.Supunerea Regelui era pur nominală. La sf. sec XI,se întărește principiile monarhiei electorale.
Sistemul juridic German medieval. Odată cu formarea cnezatelor suverane, dreptul de-a judeca, este menținut de nobilimea locală, paralel exista și justiția bisericii, care se extindea asupra clerilor,Legilor familiare, înceerea testamentelor și acordurilor bisericești.Mai exista și judecata orășăniască. Judecata era înfăptuită de funcționarii administației locale.Odată cu formarea cnezatelor,se formează judecata cnezatului, cu funcțiile înțelese de noi. Funcțiile juridice erau înfăptuite și de administratorul regiunii.-atmanul. Procesele erau cît descise atît și încise.Era practicată proses penal extern, cînd inculpatul lipsit era judecat, condamnat extern.