Statul feudal englez timpuriu. triburile celtilor inca din antichitate populau insulele britanice care inca din sec.V au fost cucerite de catre triburile germanice a anglilor si saxonilor. Cu timpul,relatiile sociale se inlocuiau cu cele feudale. Imperiul anglo-saxon era divizat in adunarile grafilor.adunarile grafilor erau conduse de catre cenovnicii imperiali-serifii. In anul 827 imperiul s-a unit in amenitarile externe-atacurile dacilor. In anul 1066 Anglia a fost cucerita de catre conducatorul Normandiei William Cuceritorul. Puerea impoeriala a fost imputernicita deoarece el detinea aproximativ 1\7 din paminturile arabe. Baronii si cavalerii nu numai erau inarmati,dar si plateau imparatului impozite.
Conducerea statala. In perioada conducerii imparatului Henrih I(1068-1135) baronii au primit de la el carta libertatii. Cu pretul acestei cedarii imparatul a atins linistea in tara. Curia imperiala a fost imopartita in Adunarea Mare si curia mica. Hotarirea adunarii mari nu avea o putere obligatorie si el activa ca un organ de sfat. In competenta curiei mici intra puterea suprema a judecatii administrative si financiara. In componenta ei intra lordul cancelariei,si alti cinovnici inalti. In unele locuri puterea apartinea serifilor.
Reforma judecatoreasca. In perioada coinducerii imparatului Henrih II(1154-1189) puterea judecatoreasca a fost limitata in miniile feudalilor. Din senatul juristilor a fost excluse toate drepturile penale,o parte importanta a proceselor despre detinatorilor pamintului,judecata suprema a societatii a devanit curia imperiala. Sub egida acesteia se aflau vasalii,in afara de aceasta ea se ocupa si de ordinea publica si procesele detinatorilor. Curia imperiala se impartea in judecata greutatii comune si judecata scaunului imperial(procesul penal si plingerea). In sec.XII a fost format institutul judecatorului care rezolva procesele legate de ineresele imparatului si intreprindeau controlul asupra conducerii locale. In afara de aceasta a fost introdus institutul juratilor care era obligat sa spuna serifului despre infractiunile comise,despre care ei cunosteau. In general acestia nu erau judecatori ci persoanele care spunea informatia martorilor. Cu timpul juratii devin judecatori iar functiile acestora se transmiteau altor persoane. Henrih II a introdus si impozitele in schimbul serviciului militar pentru a putea intretine armata angajata si a reintrodus impozitul public.
Monarhia limitata. In a doua jumatate a sec.XIII in Anglia s-a format monarhia limitata. Ea a aparut in urma luptei dintre feudali si rege. Feudalii au obtinut de la monarhia limitata o mare parte din ierarhia angliei-bisericii. In anul 1258 baronii l-au obligat rege sub egida lor si au introdus puterea lor asupra intregului teritoriu. In rezultatul luptei dintre baron si rege in anul 1295 regele Eduard I a alcatuit parlamentul. In sec.XIV parlamentul a fost impartit in 2 palati :palata suprema-palata lorzilor si palata comunilor. Palata lorzilor,in general,a fost formata din mostenitori,pe cind cea publica din tarani si locuitori. In anul 1297 a fost introdusa o noua regula,conform careia fara permisiunea parlamentului impozitele nu puteau fi primite.
Monarhia absoluta. Absolutismul in Anglia aparut in timpul lui Henrih VII(1457-1509) care a invins feudalii si a intarit puterea regala. Sustinerea regelui a fost taranimea si burghezia. Henrih VII(1491-1547) a invins parlamentul si a introdus un nou tip de guvernare,a impartit biserica in fruntea careia a numit regele. Ordinele regelui erau egale cu cele ale parlamentului ceea ce accentua intreaga putere a regelui.inflorirea absolutismului a aparut odata cu trecerea la putere a Elizavetei Tiudor(1533-1603). In perioada aceasta au aparut noile colonii si s-a ridicat economia si cultura tarii. Absolutismul nu a fost definitiv deoarece nu a fost centralizata birocratia si activitatea militara permanenta. In timpul conducerii lui Iacob I (1566-1625) si Carol I (1600-1649) permanent se stringeau impozitele fara stirea parlamentului ceea ce a dus spre lupta pentru drepturile cetateanului si puterea regala.
Organizarea statala. Adunarea tainica era organul suprem in functiile caruia intrau conducerea cu coloniile exterioare,regularea comertului si examinarea citorva procese de judecata. Palata stelara facea parte din adunarea tainica si care activa in lupta dusmanilor regelui. Ia amploare activitatea secretarului regal in competenta caruia intrau cele mai importante probleme ale regelui. In unele locuri activau 2 tipuri de conducere: cinovnicii-persoanele alese de catre rege si persoanele alese de catre popor.
Izvoarele dreptului. Dreptul englez se deosebea prin incurcatura,greutati si cauzalitate. Dreptul obisnuit devine temelia izvorului de drept. Din antichitate formarea dreptului regele dadea cite un ordin pentru fiecare situatie concreta,in conformitate cu care partile putea sa-si apere drepturile. Un alt izvor de drept a fost practica judecatoriilor regale. Conducerea regala si dreptul statutului a avut o mare importanta. Mai tirziu denumirea statutului a fost intarita printr- un act elaborat de parlament si semnat de rege. Normele comertului si dreptul canonic l fel le putem introduce in izvoarele drepului a Angliei Antice.
Dreptul la proprietate. In Anglia relatiile de paminturi cuprindeau un rind de deosebiri. Sustinerea egala era infaptuita de catre cavaleri. Incepind cu sec.XII serviciul personal a fost inlocuit cu cel platit si a trecut la armata angajata. Apare institutul de incredere a proprietatii care inseamna darea formala a unei proprietati unei persoane care are dreptul sa o foloseasca in propriile interese.
Dreptul obligatoriu. In Anglia dreptul la contract este intelegerea,dar nu toate intelegerile sunt un contract. In anul 1589 judecata in procesul Stanbarrow contra lui Worker a fost luata o decizie importanta,in care promisiunea data in schimbul unei promisiuni poate fi o plingere la judecata,adica deacum incoace persoana care nu si-a asumat raspunderea pentru promisiunea data este obligat sa raspunda pentru daunele aduse altei parti.
Dreptul penal. Infractiunile se clasificau in 3 grupe: inselaciunea, crima (omorul, patrunderea intr-o incapere noaptea) si delicte (falsificarea). Avea loc si alta clasificare care avea un character procesual: infractiunile care erau atentate de catre partea vatamata si examinat de jurati.
Dreptul familiei. Se aflaub o influenta puternica a dreptului canonic. Exemplu se interziceau casatoriile duble,care aparțineau crimei. Familia avea un caracter patriarhal. Femeia casatorita nu avea dreptul sa participe la judecata si sa incheie un contract individual. Dreptul obișnuit anglo-saxon permitea divortul,pe cind cel canonic nu. In situatii deosebite divortul era permis de catre Papa de la Roma si parlamentul englez
Dreptul lamostenire. in aceasta perioada Anglia nu cunostea o sistema unica de mostenire. Conditiile mostenirii au fost introduse odata cu institutul de incredere a proprietarilor. In anul 1540 pentru prima data a fost permis testamentul. Dreptul la impartirea mostenirii proprietatii apartinea sotului.
Procedura de judecata. De la inceput avea un caracter de invinuire,adica pentru sustinerea procesului erau responsabili ambele parti. Mai tirziu procesul de invinuire a devenit unul care avea loc in judecatoriile dreptului comun,atit la nivel local,cit si la penalitatea judecatoriilor. Dreptul comun se ocupa de procesele minorilor,inselare si prezumtia de vinovatie. Prin invinuirea infractorului ce tacea ii erau provocate torturi. Multi hotarau sa moara sub tortura,deoarece murind nevinovat omul isi salva proprietatea de la confiscare. In judecatile de drept comun probele erau aduse de ambele parti. Dupa ce partile prezentau toate dovezile judecatorul era obligat sa cintareasca toate conditiile procesului si sa dee cuvintul juratilor care aveau dreptul sa puna intrebari in legatura cu cazul. Juratii citeau sentinta fie e vinovat sau nevinovat inculpatul in vot unic. In puterea procesului cu caracter de invinuire in Anglia, institutul de invinuire statala nu a primit dezvoltare. Precesul avea un caracter deschis.