- Apareiția statului la franci. Orîndiuirea lor statală
În sec.V en. Imperiul Roman decădea, criza politică,economică,războaele civile subminau puterea centală din Roma. De cazul dat au profitat popoarele barbare din ce-a mai mare provincie romană, Galia, Burgunzii, Francii în scurt timp (sec.V-înc.sec.VI en ), au ocupat ce-a mai mare parta a Galiei.
Fiecare campanie militară se termina cu împîrțirea prăzii, unde ce-a mai considerabilă parte, pămînturile cele mai bune, deveneau proprietate a aristocrației militare. Așa apare inegalitatea de avere, ca vestiitor al apariției formațiunii statale. Tot odată și membrii societății ai francilor primiau pămănturi,imobil, trofee militare, vite, unelte de lucru. Se formiază comune permanente numite marcă. Marca, ca comunitate de trai în comun era divizată în 2 părți, unde ce-a obștiască era de folosință comună,și loturile de pămănt împărțit egal între membrii mărcii corespunzătoare. Pămînturile la franci erau împărțite în pagii,care se fragmetata în sute.
Menționăm ,că populația băștinașă,galo-romană, nu erau persecutați ori izgonită. Se producia o asimilare biologică. Se formau premizele unei centralizări a tuturor triburi localnice sub o conducere unică. Treptat a fost format o nouăformațiune semistatală condusă de rege. În sudul Galiei funcționau legile romane,dar supuse deja regelui franc.
Istoria ne numește primul rege a statului franc, Clovis (486-511 en). El și a întrodus paralel cu
centralizarea statului și creștinizmul,așa dar primind susținere bisericii creștine ,dominată în Galia, cănd în provinciile romane creștinizmul era persecutat .
Sistemul statului centralizat sa menținut pînă în sec. XII, cînd nobilimea locală ,dorind putere politică individuală ,eșeau de sub supunere regelui. Faptul dat, a dus ca necesitate, la reorganizări statale. Care și a avut loc pe timpul lui Henric 1. (1100-1135 en).
Curia regală a fost divizată în Consilii mari, și Curii mici,ca organ permanent consultativ al regelui. Curia inferioară, executa puterea juridică, administrativă,financiară.Funcțiile date erau executate de cancelarul, secretarul de stat., vistiernicul. Reformele administrative au fost continuate și pe timpul lui Henric 2 . Perioada dată o caracterizăm ca reformarea sistemului juridic,concentrarea jurisprudenții în mănile regelui.
Conform Marea assize ( codul juridic ) a lui Henric II, din jurisdicția seniorială au fost expuse procesele penale, funciare a aristocrației locale. Judecata regală era contraplată,decizia se primea în conformitatea cu suma plătită, din această considerență judecata seniorială perdia autoritatea. Curtea regală devanind organul judiciar suprem permanent ( compus din 5
judecători). La mij. sec. XII, deja era practicată judecătorii călătoare, mobilă. Judecătorii regali faciau dreptate în provincii.Tot odată verficînd activitatea organelor locale.
Eveniment progresist este formarea instituției de jurați, cu funcția de denuțători ai tuturor crimelor locale (în fiecare sat căte 4 persoane).
În sec. XII a fost reformată armata. Serviciul obligatoriu pentru aristocrați era anulat,în schimbul unei taxe de bani, plătită cănd se pregătea o campanie militară. Tot Henric II a inițiat anularea a privilegiilor bisericii în fața justiției, măsura n-a reușit, dar a fost întrodusă obligațiunia răspunderii penale și de stat ale slujitorii cultului.
Izvoarele dreptului. Legea Salică
Procesul formării legislației francilor, prevedea revizuirea obiceiurilor gerrmane străvechi.În 511 en apar legile Salice ,care întră în codul Dreptului Bavar. Ce-a mai vece culegere de legi ai germanilor ,este legia Salică scrisă în 507-511 en.Legia se caracteriziază prin expunerea cazurilor de infracțiune, și modalitatea de-a fi pedepsită.
Legia Salică compact este unită în 10 capitole,Este enumără toată gama de crime și pedepse. Este expus cazul concret de infracțiune ,și tot odată și soluția juridică. În legile Salice lipsește sistematizarea.
Menționăm crimele contra proprieetății- furtul, jaful,nimicirea averii. Este reglamentată obiectul furtului. Efracția este socotită dinstinctă de ce-a de furt. Se stabilește pediapsa pentru coparticiparea la crimă.
Cu mult mai grav este pedepsit faptul de jaf, afacerea ilegală. Jaful mortului este socotit ca jaf al proprietății cu pediapsă respectivă.
Procesul. Nu exista divizarea între crimă penală,socială.Dosarul se acentuiază în cazul adresării scrise din partea pătimașului.Părțile aveau drepturi egale. Procesul mergea ca o competiție orală.
Dreptul Salic conținea 3 categorii de mărturii utilizate la proces.
- Depoziile juraților
- Martorilor.
- În calitate de dovadă se folosește ordaliile.
Sentința este primită de judecătorul - tunghium. Menționăm că instanța supremă este judecata regală.
- Izvoarele dreptului feudal
Rol important în formarea dreptului feudal -barbar, îl joacă normele tradiționale.. Deja am menționat că nu exista un sistem de judecată unic, un haos juridic, fapt ce a permis în primele perioade ale statornicirii statale în Galia să fie folosit dreptul roman.Francii judecau conform unor drepturi particulare. În sec. XIV-XV, deja apare „Cartea de drept”, „Oglinda Saxsonă” dar ele nu au caracter obligatoriu. Odată cu apariția meșteșugăritului, orașelor, apare și judecata urbană ,unde se practica arhivarea proceselor juridice.Exista și dreptul canonic,care avia rol de unificare a obiceiurilor diferitor rejiuni. Dreptul canonic,pe lăngă reglamentarea veții religioase a socieetății, exercitat mare influență asupra dreptului civil, familiar.