Pin It

Odată cu formarea primelor trăsături statale la poloneji,fruntea statului Regele primește putere legislativă și executivă, tot odată se formează organele puterii locale. Regele a fost inițiatorul formării unui Centru de nobili poloni (voevozi, administratorii regiunilor), Cancelariei, Organelor de justiție. Administrația locală era reprezentată de castelani, Castelanii aviau funcîie universală ,menținînd puterea militară, juridică, administrativă și de resorț,funciare. Treptat dispare rolul Vecei (adunării populare).

Pentru devotamentul său față de rege, nobilimea primea pămînturi imense, care treptat se trecia ereditar de al tată la fiu. Nobilimea era datoare să participe în campaniile militate , astfel apare nobilimea militară ( Cavalerimia ). În perioada dezmembrării, rolul Regelui decade ,puterea politică preluată de Adunarea Nobililor (colocvim). Decizia Adunării este obligatorică și pentru Rege.

Treptat organele statale centrale perd influența, Cnezatele primesc o autonomie suverană.Puterea regală centrală devine nominală. Puterea politică real deținea Seimul (ales o dată în 2 ani). Palăta inferioară a Seimului era compusă din deputații aleși de nobilimea regiunilor, voevoadelor . Activau ei pe baza instrucțiilor primite de la Seimul de Sus (Senat).

Toate deciziile Seimului erau socotite legale, dacă votareaera era unanimă,ce era foarte greu de obținut. Menționăm că reprezentanții orașelor n-aviau dreptul să participe în activitatea legislativă, măcar că anume nobilimea, și aristicrațiia orășăniască era forța principală economică a statului.

Dreptul feudal polon. Dreptul polon în perioada data are influența obiceiurilor pămîntului, dreptul canonic catolic și dreptul german Teuton,”Dreptul polon”, „Cartea de la Elblon” (sec XIII en), scrisă în limba germană, și pentru gudecătorii germani, conținua să fie folosit în toate domeniile ale dreptului.

Proprieetata privată a nobililor esteacumulată din dotațiile regelui pentru devotament, întărite prin Ucaz respectiv,semnat de Rege. Proprieetatea nu putea fi înstrăinată, de cît prin anumite reguli determinate. Membrul comunei țărănești perdia lotul -dacă majoritatea membrilor comunei vota pentru înstrăinarea lui. Este posibilă păscumpărarea pămîntului de către țăranul înstrăinat dacă are posibilitate. Proprietate privată era recunoscută ca proprieetate ce-i aparține cetățanului liber.

Obligațiunile. Sec.XII-XIII,în perioadea avăntului economic, apare forma contractuală, în relațiile economice. Contracte de obicei vînzare-cumpărare. Totuș se mențin acordurile verbale , de bună credință. Cu apariția orașelor apar contracte de împrumut, arendă. Existau contracte de arendă a pămănturilor, uneltelor de muncă, prin care nobilimea înrobai țărănimia săracă. Dreptul polon medival cunoaște garanție zaklad a bunurilor mobile și zastaw- imobilului. Mai exista și garanție prin jurămănt pronunțat în biserică.

Dreptul familiei. În diferite perioade există diferite modalități a ceremoniei căsătoriei. Nevasta era răscumpărată. După căsătiorie soția care aducia în familie dota,avia dreptul să aibă prorieetatea sa. În caz de moarte a tatălui copii trec sub tutela mamei,ori ai unei persoane fixată de tata prin testament. Sub tutelă copii rămîniau pănă la 15 ani.

Referitor la moștenire: nu puteau fi moștenită proprieetatea dară de rege, numai ce-a agonisită, care era împărțită egal. Reguli speciale existau pentru moștenire la țărani. Văduva nu primia avere după decesul soțului. Proprietatea era era împărțită între copii egal. Dreptul penal. Persistă răspundera colectivă, Dreptul polon cunoaște 2 feluri de infracțiuni- grave și ușoare. Infracțiunile grave se pedepsiau cu-glowa ( capul). Adică era primită moartea. Cele ușoare se răscumpărau cu răscumpărarea- wina. Pedepsele se înfăptuiau în raport cu rangul social.

Procedura. Puterea juridică supremă se afla în mănile Regelui., dar era exercitată prin nobilimea slujbașă. Polonia era împărțită în mai multe circumstanțe juridice, o legislație unică nu exista. Judecata o putea face ciar și nobilul , dacă meijia vorba teritoriul personal.

Invitația la gudecată era orală. Dacă nu era prezent inculpatul de 3 ori, decizia se primia în lipsa lui. Dovada se face prin martor,jurămînt. Decizia se primia și se pronunța oral. Amenda se plătia pe loc,dacă nu era suficientă, apoi inculpatulera era arestat.