- Situația social-politică în cnezatele germane
Sec. X1X pentru pământurile germană,este semnuficativ prin procesul de unificare a cnezatelor germane în stat cetralizat.Toată nădejde a germanilor era îndreaptă spre Napoleon, care promite centalizarea ,în schimbul participării armatei germane în campaniia contra Rusiei. La 12 iunie,1806, a fost proclamată, formarea Confedertației de la Rein, în care participă 16 cnezate german sub protectoratul Franțiiei. Perioada Confederației ,este marcată prin un șir de reforme burgheze, permise de Napoleon.De exemplu, Prusia perzănd și cedînd în favoarea Franției jumate din teritoriul său, a fost pur și simplu impusă să efectueze reformele sociale,politice burgheze, după modelul francez. În 1807 a fost anulată dependența personală a țărănimii. Formal a fost lichidată dependența de moșieri (iunceri). Întrodușe relațiile de vînzare- cumpărarea pămănturilor. În 1811, a fost adoptat Legia cu privirea la „răscumpărarea plăților și a prestațiilor”.Țărănimia devenia liberă( cu jum. de vac înaintea Rusiei), în scimbul răscumpărării pămăntului său, taxsa cei drept depășia costul de 25 ori.
Tot odată nobilimea a primit posibiliate șă se ocupe de activitate comercială. Toate aceste modificări de ordin capitalist, au fost posibile numai datorită modificării aparatului de stat. A fost divizată puterea statului,în legislativă, executivă. Au fost formate ministere specializate, organe executive economice. Francejii au insistat ca în școlile militare să facă studiile și membrii claselor sărace. Dega după izgonirea francejilor, în Prusia, a fost întrodus serviciu militar obligatoriu.
Congresul de la Viena (1815), recroind Europa după placul biruitorilor, a permis unificarea Germaniei, numai în pofida intereselor țărilor -învingătoare. Din cele 200 de cnezate mărunte a fost formată Uniunia germană, în care întrau 35 de cnezate, cu 4 orașe libere. Austria și Prusia ,rămîniau state independente. Centralizarea germană nu avea bază legislativă, financiară unică. Nu exista nici corp diplomatic german unic. Tote acestea negativ se răsfrănge asupra situației Germaniei noi. Organul legislativ centralizat, Seimul,format din reprezentanții guvernelor Uniunii Germane,,cerea acordul unanim al deputaților , în deciziile sale. Faptul dat,paraliza activitatea Seimului, și a întregului sistem politic. Datorită numai lui Napoleon, cele mai economic dezvoltate regiuni ai Prusiei, Reinul și Vestvalia, cunoșteau un avănt economic și social progresist. În statele membre ai Uniunii ,domina monarhia absolută,dar deja apăreau premizele revanșizmului național , viitorul organizării unui stat centralizat.
- Dreptul german
Primele Coduri penale germane moderne , au fost elaborate în Prusia. 1717,1721.La moment în Germania unificată existau 2 coduri penale, ce întroduciau o neînțelegere în activitatea organelor de judecată.
În 1751, în cnezatul Bavaria, a fost elaborat „Codul bavarez criminalist”,1768,în Austria apare Codul penal „Constituția criminalistă Theresiană”. Odată cu apariția lor,perd valoare mulțimea de coduri penale de tip Roman veci, drept canonic, Dreptul lui Carol al V., etc.
Neajunsul general al codurilor penale noi, era baza dreptului german veci, care la răndul său se baza pe dreptul roman și legile nescrise autohtone.
Codul penal al Prusiei din 1851. Cuprins în 3 capitole. Codul în 1 rănd cuprinde caracteristica generală a posibilității aplicării sancțiilor pentru săvîrșirea infracțiunilor. Capitolul 2 este dedicat dispozițiilor speciale a sancțiilor contra infracțiunilor. Capitolul 3, cuprinde aplicarea sancțiilor pentru săvîrșirea contravențiilor.
Sistemul de pedepse se divizază după 2 forme, penale și polițienești. Din cadrul pedepselor penale fac parte pediapsa cu moarte.Aplicată pentru trădare de patrie, omor, distrugerea căilor ferate intenționat.
Privațiune de libertate sa stabilit de 3 tipuri, Tratarea la spital specializat, deținerea în cetate,închisoare,amenda și confiscarea averii.
Pedepse polițienești. Arest,amendă, confiscarea parțială a averii. În Codul Penal dat este clar delimitat trăsăturile infracțiunii, specificul lor . Se ia în vedere starea inculpatului (bolnav psihic, este amenițat, situație de autoapărare, minoritatea vărstii.)
In temeiul legii din 1849, sistemul judecătoresc este compus din instanțile:
- Judecătoriile locale.
- Curtea de Apel,
- Curtea Supremă de Justiție (care cuprinde Curtea de Casație, Curtea Secretă).
Președintele Curții Supreme este numit de Șeful statului.
Dreptul german perioada 1870-1914. Odată cu unificarea Germaniei, a fost efectuată și unificarea Legilor de ordin juridic. Multiplele comisii, în final la 18 august 1996 au elaborat Codul civil german. El cuprinde 5 compartamente.
- - generală, referă la principiul dreptului civil al persoanei fizice.
- - compartament, consacrat dreptului obligațiunilor (obligațiunile survenite din pregudicii).
- - referă la bunuri ( posesiune, proprietate, ipotecă.).
- - consacrată dreptului familiar,
- - succesiuni.
Important, atragem atenție , că sa precizat în care caz poate fi aplicat în continuare legile veci.
Dreptul de proprieetate. Ca și în Codul Civil francez, este delimitată proprietatea mobilă și imobilă. Posesiunia la proprieetate.
Dreptul familiar. Cenzul de vîrstă este de 21 ani la bărbați și 16 la femei. Dacă căsătoria nu respectă vărsta dată ,se cere acordul părinților, Raport de subordonare. Bine determinat. Autoritatea părinților este mare. Copii sunt nevoiți să lucreze ,în comun cu părinții, pînă la căsătorie.
Divorțul se permite . Dacă unul din soți ,atentiază la viața celuilalt, dacă părăsește domiciliu, purtare amorală, dacă suferă de boală incurabilă.
Dreptul succesoral, Nu este o gradare strictă la succesorii de rudenie, dacă nu sunt rude apropiate, apoi sunt invitate cele de mai departe. Scopul legii este, ca averia să fie menținută în familia dată. Copii moștenesc avere egal.
Drept penal, elaborat în 1871, ( care sa menținut pînă la mijl. sec XX). Caracteristic că codul penal german ocrotește proprieetatea privată sub toate formele . Înfracțiunile contra statului sunt pedepsite foarte aspru. Tentativa schimbării orânduirii politice este aspru urmărită. Legea de la 19 octombrie 1878, interzice ori și care asociație,organizație, întrunire.
Organizarea judecătotriască. Menținem consolidarea puterii centrale. Sistemul juridicial, sa unit în organizație centralizată cu mult mai înaintea unificării statului. 1877, a fost adoptată legea cu privirea la organizarea instituțiilor judiciare căt civile atăta și penale.
Instanța de gradul 1 este tribunalul de district, cu competența cazurilor civile. Cazurile mai dificile erau examenate în instanța de apel.Instanța supremă- Tribunalul imperial.