Drept

1 Sistemul administrativ

         Conform Constitutiei adoptate la 17.07.1919, amendate in 1989 si ulterior ratificate, Finlanda este o republica prezidentiala. O noua Constitutie, adoptata la 04.06.1993, a intrat in vigoare la 01.03.2000.

        Puterea legislativa ¹⁹ este exercitata de un presedinte si de un parlament unicameral, format din 200 de membrii, alesi prin vot direct, pentru un mandat de 4 ani. Puterea executiva este exercitata de presedinte, care numeste un Consiliu de Stat (guvern) condus de un prim- ministru. Seful statului, Presedintele, este ales prin vot direct, pentru un mandat de 6 ani.

             Pornind de la faptul ca Finlanda este o republica constitutionala cu o  forma de guvernare parlamentara, prezentam in continuare principalele caracteristici ale sistemului administrativ, divizat ca in toate tarile democratice pe cele trei tipuri de autoritati.

             Faptul ca Finlanda este impartita in 12 Provincii, dintre care una este autonoma, respectiv, Insula Alaska, explica multe dintre trasaturile specifice sistemului administrativ existent²⁰.

             Finlanda are o Constitutie scrisa care reuneste cateva principii fundamentale referitoare la Regulamentul Constitutional si Regulamentul Parlamentar.

             Dupa cum se stie, Finlanda si-a castigat independenta in 1917 dupa ce o perioada a functionat sub dominatia Rusiei si ca parte din Suedia.

Fara indoiala ca aceste schimbari importante in Finlanda au atras modificari in timp a sistemului administrativ.

Prezentam in continuare doar cateva aspecte relevante despre modul de exercitare a autoritatii in Finlanda de astazi.

2.1 Autoritatea juridica

         Finlanda are un sistem juridic fundamentat pe legea civila. Prin urmare, toate legile, ordonantele si regulamentele care compun acest sistem explica prin continutul lor prevederile Constitutiei. De exemplu, autoritatea Presedintelui de a emite ordonante este prevazuta de Constitutie.

             Toate propunerile de modificare a continutului cadrului legislativ sunt pregatite mai intai in comisiile sau grupurile de lucru formate din politicieni si/ sau experti.

             Intre cele mai importante institutii din sistemul juridic²¹ finlandez sunt Avocatul poporului si Cancelarul pe Probleme Juridice. 

Structura curtilor

             Cele mai importante autoritati juridice in Finlanda sunt Curtea Suprema, care intervine in problemele specifice sistemului administrativ. Subordonate Curtii Supreme sunt Curtile Generale organizate la doua niveluri :curtile districtuale si curtile de apel la care se adauga si alta curti organizate la nivel local.

             Exista doua tipuri de Curti districtuale²² la nivel local. In 27 din marile orase exista Curtea Orasului in care deciziile sunt fundamentate in cadrul unor sesiuni conduse de magistratul sef si alti doi judecatori. Cele mai multe dintre Curti(147) sunt Curti locale in care deciziile sunt fundamentate de un judecator de district si de un juriu format din 5-7 persoane care nu au o pregatire speciala dar care sunt numite de Consiliul Municipal.

             Exista, de asemenea, sase curti de apel, fiecare fiind condusa de un Presedinte de Curte.

             Curtea Suprema este formata dintr-un Presedinte si cativa consilieri locali(juristi). Exista aproximativ 3500 de cazuri dezbatute anual de Curtea Suprema cele mai multe dintre ele in plen, dar si in sesiuni speciale.

Curtea Suprema Administrativa colaboreaza  la nivel local cu agentiile administrative si curtile administrative de sector.

             Curtile trebuie sa desfasoare activitate²³ permanenta si sunt independente fata de Guvern, aspect influentat si de faptul ca presedintii Curtilor Supreme si ai Curtilor de Apel sunt numiti de Presedintele republicii, in timp ce alte numiri sunt facute de reprezentanti din cadrul

sistemului juridic.

2.2 Autoritatea legislativa

             Parlamentul finlandez²⁴ este unicameral si reuneste, inca din anul 1906, 200 de membrii alesi prin vot pentru o perioada de patru ani. La randul lor, aleg un Speaker si doi adjuncti ai acestuia.Parlamentul este divizat in comisii.

             Proiectele sunt trimise Parlamentului de catre Guvern sau pot fi initiate de catre parlamentari.

             In Finlanda, spre deosebire de alte tari, activitatea Parlamentului este controlata de Guvern si diferite institutii publice. La randul lor, parlamentarii pot trimite sesizari scrise membrilor Consilului de Stat si solicita interpelari ale acestora, insa, in astfel de cazuri, au nevoie de sustinerea a cel putin 20 de parlamentari.

             Parlamentul finlandez se constituie ca parte in acordurile internationale care au implicatii legale si financiare, dar si in solutionarea celor mai importante probleme care tin de politica externa si de aparare.

             In cadrul Parlamentului finlandez functioneaza 13 comisii speciale implicate direct in dezbateri pe probleme constitutionale, de legislatie, de politica externa si financiar-bancare. Alaturi de acestea, pot fi constituite Comisii Extraordinare pentru problemele in domrniul social, al educatiei si al apararii.

             Fiecare comisie este, in mod normal, formata din 17 membrii, toti parlamentari. Parlamentul formuleaza 45 de propuneri de membrii iar apoi dintre acestia se aleg membrii comisiilor. In practica partidele colaboreaza si impart locurile intre ele potrivit principiului  reprezentarii proportionale.

      Una dintre cele mai importante este Comisia Financiara care are misiunea de a elabora bugetul de stat. La aceasta se adauga Comisia Constitutionala care are un rol special in a examina apoi constitutionalitatea legilor.

             Comisia Reunita are 45 de membrii alesi in sedinta plenara si examineaza toate hotararile dupa prezentarea lor in Parlament.

             Speaker-ul, adjunctii lui si Seful comisiilor parlamentare au sarcina de a planifica activitatea Parlamentului. Atat Speaker-ul, cat si comisiile, sunt asistati in realizarea propriilor sarcini de catre un Birou al Parlamentului format din aproximativ 400 persoane.

2.3 Autoritatea executiva

             Potrivit Constitutiei, autoritatea executiva²⁵ din Finlanda este divizata intre Presedintele Republicii si Guvern, format din Primul Ministru si ministrii care formeaza impreuna Consiliul de Stat.

             Dupa alegerile parlamentare, Presedintele numeste candidatul lui la functia de Prim Ministru.Daca acest prim candidat nu are succes in formarea noului Guvern, Presedintele are dreptul sa numeasca un nou candidat. In prezent, Primul Ministru este seful partidului care a obtinut majoritatea in alegeri dar aceasta nu e regula.In cele mai multe situatii, Primul Ministru si ceilalti membrii ai Guvernului sunt nominalizati de Presedinte si isi incep mandatul pe o perioada de 4 ani.

             Biroul Primului Ministru, sau cum ii se mai spune, Biroul Consilului de  Stat, este, spre deosebire de al altor state, relativ mic, reunind in prezent aproximativ 170 de persoane.

          Cea mai mare parte a activitatilor acestui birou sunt de natura administrativa pentru a mentine functionalitatea Guvernului, respectiv programarea sedintelor, traducerea unor materiale, prelucrarea acestora, pregatirea continutului deciziilor administrative etc.

Biroul Primului Ministru care functioneaza ca si un Minister, reuneste trei componente structurale, respectiv :

• Departamentul General (activitati administrative, serviciul de traduceri si arhivari) ;
• Compartimentul de Informare ;
• Grupul de Planificare .

Ministerele

       Sunt in numar de 18, conduse de ministri reprezentanti ai formatiunilor politice, reuniti intr-o coalitie de guvernamant.

Impreuna cu ministerele formeaza Consiliul de Stat, a carui misiune este aceea de a pregati continutul proiectelor de legi care urmeaza a fi inaintate Parlamentului in numele Presedintelui.

       Anual, in cadrul Consiliului de stat se initiaza aproximativ 4000 de propuneri de acte administrative care vizeaza prin continutul lor diferitele domenii de activitate a Guvernului.

       Activitatea ministerelor²⁶ se desfasoara in sedinte saptamanale conduse de  Primul Ministru, care au un caracter formal.Propunerile pentru decizii sunt elaborate de functionarii publici din cadrul ministerelor.

       Este acceptata varianta care intruneste mai multe voturi, iar in cazurile de egalitate seful de Cabinet are votul decisiv.

          Activitatea ministerelor este sustinuta de comisiile ministeriale implicate in principal in pregatirea tematicii pentru sedintele desfasurate in plen.

Principalele trei comisii ministeriale sunt :

• Comisia de Finante ;
• Comisia de Afaceri externe ;
• Comisia de Politica Economica ;

      Celelalte comisii se constituie ocazional, pentru solutionarea inor probleme curente in domenii specifice si se numesc comisii ad-hoc. Domeniile in care functioneaza sunt :cultural, educational, protectia mediului, taxe, etc.

             Finlanda este tara in care functioeaza o institutie speciala cu o mare relevanta pentru procesul decizional in care este implicat executivul, in general si ministerele, in special.

             Aceasta instiutie se numeste “Scoala de Seara ‘’. De fapt este vorba de un cadru informal si confidential in care se desfasoara intalnirile intre membrii Consiliului de Stat, ocazie cu care au loc dezbateri importante pe probleme de politica si unde se contureaza de cele mai multe ori variante de decizii care ulterior sunt analizate, avizate ce Consiliu si inaintate Parlamentului in numele presedintelui. La aceste intalniri pot fi prezenti experti in diverse domenii de interes.

             Cele mai importante functii ale Guvernului Finlandei sunt exercitate de Ministerul Finantelor, Departamentul de Management Public, agentia Administrativa de dezvoltare, ministerul Public.

             Departamentul de Economie Nationala din cadrul Ministerului de Finante ofera informatii economice de interes strategic pentru fundamentarea prognozelor si implementarea lor, atat pe plan intern, cat si extern si elaboreaza politica economica.

            Departamentul de Management Public reuneste 35 de persoane cu sarcini in pregatirea propunerilor de perfectionare a managementului public si coordonarea activitatii in cadrul Consiliului de Stat. Exemple de initiative formulate de reprezentantii acestui departament sunt : furnizarea de consultanta si pregatirea resurselor umane care isi desfasoara activitatea in cadrul celorlalte agentii guvernamentale.     

              In structura acestei institutii functioneaza Centrul National de Pregatire a Personalului.

             Ministerul public are un rol important in domeniul managementului, acest sector urmarind in principal imbunatatirea guvernarii la nivel regional si local(municipal)

             In total, in Guvernul finlandez functioneaza 13 ministere cu autoritate limitata la domeniile respective.Fiecare minister este condus de unul sau mai multi ministrii. Functionarul cu cel mai inalt rang in minister este Secretarul general. De retinut ca doar Secretarul Biroului Primului Ministru este numit pe criterii politice, ceilalti sunt functionari publici permanenti.

             Ministerele sunt divizate in departamente conduse de un sef de departament. In medie, existe intre 4-7 departamente in fiecare minister. Acestea se divizeaza de obicei in birouri sau servicii conduse de un sef de birou sau de serviciu. La ele se mai adauga observatorii speciali, consilierii ministeriali, secretarii ministeriali si alti functionari publici.

             Cel mai redus ca numar este biroul Primului ministru care reuneste 170 de persoane, iar cel mai mare este ministerul Afacerilor Externe, cu peste 800 angajati in structura interna si in serviciile diplomatice externe.

2.4 Reprezentarea administratiei centrale la nivel local

         Finlanda reuneste 12 Provincii²⁸ administrate de Guvernele Provinciale

         La nivel regional organizarea administrativa este asigurata de un Birou Administrativ, parte integranta a administratiei la acest nivel si are responsabilitatea de a implini sarcinile Guvernului la nivel regional, de a mentine legatura permanenta cu Guvernul, de a controla legalitatea activitatilor reprezentantilor municipalitatii si de a coordona politica la nivel local. Aceste birouri administrative sunt conduse de un Guvernator, care este un functionar public numit de Presedintele Republicii si functioneaza in subordinea Ministerului Public.

         Biroul Administrativ este divizat in departamente si compartimente specializate in desfasurarea mai multor activitati : culturale, de invatamant, asistenta sociala, etc.

Organizarea administrativa la nivel regional este completata de subcomisii de specialitate care elibereaza propuneri sau supune analizei propunerile lansate de alte agentii.

         In acest sens sunt organizate la nivel regional mai multe institutii dintre care amintim :

• Consiliul de Politica Regionala ;
• Consiliul pentru Protectia Mediului ;
• Consiliul pentru Problemele Tinerilor ;
• Consiliul de Coordanare al Birourilor Administrative si a altor Autoritati Regionale ;

Guvernul local

     In Finlanda nu exista o administrare guvernamentala exercitata direct la nivel regional, dar se pot constitui, ca urmare a relatiilor de cooperare puternice, Federatii Municipale. Astfel, s-au format federatii de dimensiuni mai mari in special in domeniul sanatatii si al educatiei.

In Finlanda  exista mai mult de 400 astfel de federatii municipale.

     Principiile pe care se structureaza organizarea administratiei la acest nivel sunt inscrise in cadrul legislativ pentru administratia municipala si in legile speciale. La acest nivel federatiile municipale au putere executiva.

       Islanda este o regiune autonoma care are propria sa structura guvernamentala. Populatia insulei alege 30 de membrii in Parlamentul Provinciei care exercita autoritatea legislativa in toate problemele, mai putin de legislatie nationala.

           Autoritatea executiva este autonoma, exercitata de un guvern al Provinciei format din sase membrii si condus de un Consilier Provincial.                 De asemenea, la acest nivel este reprezentat si Guvernul Central, in persoana unui Guvernator.

Municipalitatile

    Exista aproximativ 460 de municipalitai in Finlanda. Ele sunt divizate in doua categorii :

-   comunele, care formeaza majoritatea;

• orasele, aproximativ un sfert din total.

Constitutia prevede autoguvernarea pentru municipalitati si garanteaza acestora un grad ridicat de independenta.

           Municipalitatile colecteaza taxa si primesc un larg suport financiar de la bugetul de stat pentru a intretine aparatul de stat si a aplica propriile initiative.

  Principala responsabilitate a municipalitatilor este furnizarea serviciilor publice catre cetateni in special in domeniile :sanatatii, educatiei si asistentei sociale.

           La acest nivel functioneaza Consiliul Municipal sau Guvernul Municipal format din17-85 membrii alesi prin vot direct (functie de numarul locuitorilor) la fiecare 4 ani de catre populatia municipiului. Ei formeaza autoritatea cu cele mai mari competente decizionale.

2.5 Regiuni administrative

         Finlanda este formată din 6 regiuni administrative²⁹ Lääni (sing.), lääniä (partitiv sing.), läänit (plural definit). Autoritatea regiunii administrative este o parte din puterea executivă centrală. Acesta este un sistem care nu s-a prea schimbat din 1634. În anul 1997 regiunile administrative au fost reorganizate şi din 12 regiuni au rămas doar 6.         

          Acestea sunt următoarele (în română, finlandeză, suedeză şi capitala regiunii administrative în finlandeză şi suedeză):

• Finlanda de Sud, Etelä-Suomen lääni, Södra Finlands län. Hämeenlinna / Tavastehus
• Finlanda de Vest, Länsi-Suomen lääni, Västra Finlands län. Turku / Åbo
• Finlanda de Est, Itä-Suomen lääni, Östra Finlands län. Mikkeli / S:t Michel
• Oulu, Oulun lääni, Uleåborgs län. Oulu / Uleåborg
• Laponia, Lapin lääni, Lapplands län. Rovaniemi
• Åland, Ahvenanmaan lääni, Ålands län. Maarianhamina / Marienhamn

          Insulele Åland sau Ahvenanmaa se bucură de un grad mare de autonomie. Singura limbă oficială este limba suedeză.

            Potrivit acordurilor internaţionale şi legilor finlandeze, guvernul din Åland îmbină legislaţia locală cu legislaţia generală a Finlandei. În afara bugetului local Insulele Åland se mai bucură şi de o parte din bugetul Finlandei care o reprezintă în relaţiile internaţionale. Insulele sunt complet demilitarizate şi nu fac parte din Uniunea Europeană chiar dacă moneda Insulelor este euro.

          In capitala regiunii administrative funcţioneză Administratia regională Lääninhallitus/Länsstyrelse condusă de un Prefect Maaherra/ Landshövding.

          În afara celor 6 regiuni administrative Finlanda se mai împarte, în funcţie de situaţii, în 5 suuralue echivalentele provinciilor, în 21 de maakunta care sunt echivalentele regiunilor geografice. Mai este împărţită în 15 circi electorale vaalipiiri, 15 zone de gravitaţie a forţei de muncă työvoima- ja elinkeinokeskus care sunt de fapt provinciile istorice finlandeze şi care nu se suprapun circumscripţiilor electorale, 213 centre de gravitaţie economică şi culturală seutukunta şi, în sfârşit, în 992 de localităţi sau comune kunta. Comuna kunta, are ca subdiviziune satul kylä.

          Finlanda, ţara pădurilor şi a lacurilor, este împărţită în numeroase ocoale silvice şi de vânătoare metsäpiiri. Brigadier al ocolului silvic este metsänhoitaja sau metsänvartija şi riistanhoitaja, responsabil-îngrijitor al vânatului.

          Din punct de vedere militar, actualele 12 regiuni militare sotilaslääni (7 sept. 2004) se vor reduce, în curând, prin restructurare, la doar 7.

Biserica evanghelico-luterană are împărţire administrativă proprie: 9 hiippakunta, eparhie sau dieceză şi 576 de seurakunta parohie. O unitate administrativă mai veche era rovastikunta, protopopiat.

    Tot învechite sunt şi următoarele unităţi administrative: vapaaherrakunta, comitat şi tuomiokunta, district jurdic devenit astăzi kihlakunta, district jurisdicţional sau al stării civile.

2.6 Avocatul Poporului

        Exista doua institutii importante care au atributia de a urmari mutatiile care au loc in cadrul legislativ in Finlanda.

Acestea sunt : Avocatul Poporului (atasat pe langa Parlament) si Cancelarul pe Probleme Juridice.

     Avocatul poporului³⁰ este numit de Parlament pe o perioada de 4 ani. El este asistat de un adjunct si un grup de aproximativ 30 de persoane. Sarcina principala a Avocatului Poporului este sa examineze si sa controleze legalitatea sistemului administrativ si justetea deciziilor curtilor. Cetatenii pot formula propuneri sau pot sesiza aceasta institutie de a incepe investigatii speciale intr-o problema constata.

Cancelarul pe Probleme juridice, cum este cunoscut, Procurorul general raspunde atat pentru exercitarea controlului legislativ, in general, cat si asupra birourilor, ministerelor si Consiliului de Stat. El participa la sedintele Consiliului de Stat si se implica ori de cate ori este necesar in definitivarea sau modificarea cadrului legislativ existent avand drept de avizare a acestuia.

      In plus, in Finlanda exista si alti avocati al poporului care desfasoara activitate in diverse sectoare administrative : Avocatul Poporului pentru Securitatea Datelor, Avocatul Poporului pentru Consumatori, Avocatul Poporului pentru Egalitate, Avocatul Poporului pentru Pacienti, Avocatul Poporului pentru Copii.

2.7  Partidele reprezentative in Finlanda sunt :

• Partidul de Centru ;
• Partidul Social Democrat Finlandez ;
• Partidul National de Coalitie ;
• Alianta de Stanga ;
• Partidul popular Suedez ;
• Verzii ;
• Uniunea Crestina Finlandeza ;