Drept

Noțiunea de brevet de invenție

Invenţia reprezintă rezultatul unei activităţi de creaţie intelectuală. Procesul de realizare a unei invenţii presupune o contribuţie originală, o idee inventivă. Constituie invenţie creaţia care îndeplineşte anumite condiţii de brevetabilitate, fiind protejată prin acordarea unui titlu specific.  

Între creaţia intelectuală şi descoperirile ştiinţifice există o strânsă legătură. Activitatea inventivă este determinată de dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei.

De cele mai multe ori, în cadrul activităţii de creaţie intelectuală, descoperirea ştiinţifică reprezintă o primă etapă. Din acest punct de vedere, se consideră că invenţiile sunt aplicaţii industriale ale descoperirilor ştiinţifice.

În funcţie de brevetabilitatea lor invenţiile sunt de două categorii:

• Invenţiile brevetabile întrunesc condiţiile speciale stabilite de lege pentru a fi protejate juridic.
• Invenţiile nebrevetabile sunt excluse de la protecţia juridică.

Invenţiile sînt protejate prin titlurile de protecţie, conferite în condiţiile legii, precum şi prin brevetul eurasiatic și cel european validat. Invenţiile sînt protejate prin următoarele titluri de protecţie:

• brevet de invenţie;
• brevet de invenţie de scurtă durată;
• certificat complementar de protecţie;
• brevet eurasiatic;
• brevet european validat.

Dispoziţiile Legii privind protecţia invenţiilor nr.50/2008 se aplică în măsură egală brevetelor de invenţie şi brevetelor de invenţie de scurtă durată, cu anumite excepții.

Dreptul la brevet aparţine inventatorului sau succesorului în drepturi al acestuia.

În cazul în care două sau mai multe persoane au creat aceeaşi invenţie independent una de alta, dreptul la brevet aparţine persoanei a cărei cerere de brevet are cea mai veche dată de depozit, cu condiţia ca această primă cerere să fi fost publicată în Monitorul Oficial al RM.

Durata unui brevet de invenţie este de 20 de ani, începînd cu data de depozit a cererii de brevet de invenţie.

Durata unui brevet de invenţie de scurtă durată este de 6 ani, începînd cu data  de depozit a cererii de brevet de invenţie de scurtă durată. Titularul de brevet poate prezenta la AGEPI o cerere de prelungire a termenului de valabilitate a brevetului de scurtă durată pentru o perioadă de cel mult 4 ani, cu condiţia că titularul va solicita la AGEPI efectuarea cercetării documentare a stadiului tehnicii conform art. 8 şi întocmirea unui raport de documentare însoţit de o opinie privind brevetabilitatea referitoare la invenţia care face obiectul brevetului şi va achita taxa respectivă de prelungire, dar nu mai devreme de un an şi nu mai tîrziu de 6 luni înainte de expirarea termenului de valabilitate a brevetului de scurtă durată.

În cazul în care se constată că, luînd în considerare rezultatele cercetării documentare, brevetul şi invenţia care face obiectul acestuia:

1. satisfac cerinţele legii, se va adopta hotărîrea privind prelungirea termenului de valabilitate a brevetului;
2. nu satisfac cerinţele legii, se va respinge cererea de prelungire a termenului de valabilitate a brevetului.

Pentru produsele medicamentoase şi cele fitofarmaceutice, care fac obiectul unui brevet de invenţie, se poate obţine o protecţie complementară în condiţiile specificate de lege.

Noțiunea și condițiile de brevetabilitate a invenției

Brevetul se acordă pentru orice invenţie avînd ca obiect un produs sau un procedeu din orice domeniu tehnologic, cu condiţia ca invenţia să fie nouă, să implice o activitate inventivă şi să fie susceptibilă de aplicare industrială.

Nu sînt considerate invenţii:

• descoperirile, teoriile ştiinţifice, ideile şi metodele matematice;
• creaţiile estetice;
• planurile, principiile şi metodele în exercitarea activităţilor intelectuale, în materie de jocuri sau în domeniul activităţilor economice, precum şi programele de calculator;
• prezentările de informaţii.

Prevederile respective nu exclud brevetabilitatea obiectelor sau activităţilor specificate decît în măsura în care cererea de brevet sau brevetul se referă la astfel de obiecte sau activităţi în sine.

Invenţiile din domeniul biotehnologiei sînt brevetabile în cazul cînd se referă la:

1. un material biologic izolat din mediul său natural ori produs printr-un procedeu tehnic, chiar dacă anterior se producea în natură;
2. plante sau animale, dacă realizarea tehnică a invenţiei nu se limitează la un anumit soi de plante sau la o anumită rasă de animale;
3. un procedeu microbiologic ori la un alt procedeu tehnic sau la un produs, altul decît un soi de plante ori o rasă de animale, obţinut prin aceste procedee;
4. un element izolat din corpul uman sau altfel produs printr-un procedeu tehnic, inclusiv secvenţa ori secvenţa parţială a unei gene, chiar dacă structura acestui element este identică cu cea a unui element natural.

Excepţii de la brevetabilitate. Nu se acordă brevete, conform legii, pentru:

1. invenţiile a căror publicare sau exploatare este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri, inclusiv cele dăunătoare sănătăţii şi vieţii oamenilor, animalelor, plantelor, şi care sînt de natură să aducă atingeri grave mediului, cu condiţia ca această excepţie să nu fie generată numai de interzicerea, printr-o dispoziţie legală, a exploatării invenţiei;
2. soiurile de plante şi rasele de animale;
3. procedeele esenţial biologice de obţinere a plantelor sau a animalelor; această dispoziţie nu se aplică procedeelor microbiologice şi produselor obţinute prin aceste procedee;
4. invenţiile avînd ca obiect corpul uman în diferite stadii ale formării şi dezvoltării acestuia, precum şi simpla descoperire a unuia dintre elementele lui, inclusiv secvenţa ori secvenţa parţială a unei gene.

Nu se acordă brevete în special pentru:

• procedeele de clonare a fiinţelor umane;
• procedeele de modificare a identităţii genetice a liniei germinale a fiinţelor umane;
• utilizarea embrionilor umani în scopuri industriale sau comerciale;
• procedeele de modificare a identităţii genetice a animalelor de natură să le producă suferinţe fără a aduce un beneficiu medical substanţial oamenilor sau animalelor, precum şi pentru animalele rezultate din astfel de procedee.

Noutatea. O invenţie se consideră  nouă dacă nu este cuprinsă în stadiul tehnicii.

Stadiul tehnicii cuprinde toate cunoştinţele care au fost făcute accesibile publicului printr-o descriere făcută în scris sau oral, prin utilizare sau în orice alt mod, pînă la data depozitului cererii de brevet sau la data priorităţii recunoscute.

Stadiul tehnicii cuprinde, de asemenea, conţinutul cererilor de brevet depuse la AGEPI şi al cererilor de brevet european pentru care s-a plătit taxa de validare, aşa cum acestea au fost depuse, care au o dată de depozit anterioară celei sus-menţionate şi care au fost publicate la sau după această dată.

Divulgări neopozabile. O divulgare a invenţiei nu va fi luată în considerare dacă a survenit în intervalul de 6 luni înaintea datei de depozit a cererii de brevet şi dacă este o urmare directă sau indirectă a:

1. unui abuz evident în privinţa solicitantului ori a predecesorului său în drepturi;
2. faptului că solicitantul ori predecesorul său în drepturi a expus invenţia la o expoziţie internaţională. O expoziţie se consideră internaţională dacă este organizată în mod oficial, dacă la ea participă producători din mai multe state şi dacă informaţia despre această expoziţie a fost adusă la cunoştinţă publicului în modul corespunzător.

Prevederile menționate se vor aplica numai dacă solicitantul, la depunerea cererii de brevet, va declara că invenţia a fost expusă efectiv şi va prezenta un certificat care să confirme această declaraţie în termenul şi în condiţiile stabilite de Regulamentul privind procedura de depunere şi examinare a cererii de brevet de invenţie şi de eliberare a brevetului, denumit în continuare Regulament, aprobat de Guvern.

Activitatea inventivă. O invenţie este considerată că implică o activitate inventivă dacă, pentru un specialist în domeniu, ea nu rezultă în mod evident din cunoştinţele cuprinse în stadiul tehnicii. În cazul în care stadiul tehnicii cuprinde şi documentele necesare, acestea nu sînt  luate în considerare la evaluarea activităţii inventive.

Aplicabilitatea industrială. O invenţie este considerată ca fiind susceptibilă de aplicare industrială dacă obiectul ei poate fi fabricat sau utilizat în oricare dintre domeniile industriale, inclusiv în agricultură. Aplicabilitatea industrială a unei secvenţe sau a unei secvenţe parţiale a unei gene va fi dezvăluită în cererea de brevet.

Obiectele invenției brevetabile. Obiectele excluse de la brevetare. Invențiile nebrevetabile

Brevetul de invenţie de scurtă durată se acordă pentru orice invenţie care este nouă, implică o activitate inventivă şi este susceptibilă de aplicare industrială.

Se consideră că o invenţie implică o activitate inventivă, dacă ea nu rezultă în mod direct din stadiul tehnicii şi prezintă un avantaj tehnic sau practic.

Nu se acordă brevete de invenţie de scurtă durată pentru invenţiile care se referă la:

1. un material biologic;
2. substanţe chimice sau farmaceutice şi procedee de obţinere a acestora.

Raportarea la obiect are în vedere împărţirea fundamentală a invenţiilor în produse, mijloace şi aplicaţiuni noi de mijloace cunoscute. La această grupare, jurisprudenţa a adăugat şi combinaţia nouă de mijloace cunoscute.

Produsele reprezintă obiecte materiale sau corpuri cu forme şi caractere specifice. Pot fi brevetate numai produsele industriale, nu şi cele naturale, care nu pot forma obiect de proprietate industrială. Pentru a constitui o invenţie brevetabilă, un produs trebuie să se diferenţieze de orice alt obiect prin compoziţie, constituţie sau structură.

Produsele ca obiect al unei invenţii pot fi:

• obiecte materiale, cu proprietăţi determinate, definite tehnic prin părţile lor constructive, cum ar fi subansambluri, organe sau elemente de legătură dintre acestea;
• dispozitive, instalaţii, echipamente, maşini-unelte, aparate şi altele care se referă la mijloace de lucru;
• circuite electrice, pneumatice sau hidraulice;
• substanţe chimice, inclusiv produsele intermediare;
• amestecuri fizice sau fizico-chimice definite prin elementele componente.

În literatura juridică se face distincţie între produs şi rezultat. Rezultatele invenţiei nu se prezintă sub o anumită formă. Având caracter abstract, rezultatele sunt ansambluri de avantaje, ca urmare a calităţilor, proprietăţilor sau efectelor tehnice ale produsului. Rezultatele nu pot fi brevetate. O altă soluţie ar permite monopolizarea lor şi implicit imposibilitatea obţinerii aceluiaşi rezultat prin mijloace diferite.

Mijloacele sunt agenţii (mijloacele chimice), organele (mijloace mecanice) sau procedeele(succesiuni logice de etape sau faze)  prin intermediul cărora se obţine un produs sau un rezultat.

Mijloacele pot fi materiale sau imateriale. Ele se individualizează prin formă, aplicaţie şi funcţie.

Mijloacele materiale sunt produsele în sine. Considerarea mijlocului material are în vedere funcţia pe care o îndeplineşte efectul tehnic realizat. De exemplu, bricheta este un produs prin ea însăşi, dar prin funcţia îndeplinită, de a obţine o flacără, constituie un mijloc.

Mijloacele imateriale sunt procedeele sau operaţiunile. Prin modul de a pune în aplicare şi de a combina elementele chimice şi mecanice, se obţin anumite efecte tehnice. De exemplu, operaţiunea de sudare, realizată după un procedeu determinat şi având un efect tehnic distinct.

După forma pe care o prezintă, mijloacele pot fi speciale sau generale. Mijloacele speciale au o formă de realizare determinată, iar mijloacele generale sunt considerate ca abstracte.

Mijloacele sau procedeele se împart în mijloace complet noi şi mijloace cunoscute aplicate sau combinate, într-un mod nou. Modificarea de formă sau de structură trebuie să determine un rezultat diferit.

Aplicaţiile noi de mijloace cunoscute implică folosirea unui mijloc cunoscut şi obţinerea unui rezultat necunoscut anterior. Elementul de noutate îl constituie raportul de la mijloc la rezultat prin adaptarea mijloacelor cunoscute la scopul urmărit.

Faţă de aplicaţie, întrebuinţarea nouă de mijloace cunoscute nu reprezintă o invenţie brevetabilă. Deosebirea dintre aplicaţia nouă şi întrebuinţarea nouă de mijloace cunoscute se apreciază după criteriul activităţii inventive. În comparaţie cu aplicarea nouă, întrebuinţarea nouă de mijloace cunoscute nu implică modificări sau adaptări speciale.

Combinaţia nouă de mijloace cunoscute reprezintă gruparea unor elemente distincte, care determină un rezultat de ansamblu nou sau superior. Între efectul tehnic şi mijloacele utilizate trebuie să existe un raport funcţional indisolubil, sub formă de combinaţie. De ex., invenţia combinei de cereale. În cazul în care mijloacele acţionează fiecare independent, soluţia este o juxtapunere de mijloace cunoscute. De ex., creionul cu gumă. Juxtapunerea nu poate fi brevetată, întrucât proprietăţile tehnice ale ansamblului sunt proprii mijloacelor utilizate, iar în lipsa unei adaptări speciale rezultatul nu este comun.

Procedura de eliberare a brevetului de invenție pe cale națională

Orice persoană fizică sau juridică poate solicita un brevet prin depunerea la AGEPI a unei cereri de brevet. O cerere de brevet poate fi depusă de mai mulţi solicitanţi.

Dreptul la brevet aparţine inventatorului sau succesorului în drepturi al acestuia.

Cererea de brevet se depune la AGEPI de către persoana îndreptăţită, personal sau în orice alt mod prevăzut de Regulament.

Brevetarea în străinătate a invenţiilor create în RM se efectuează  numai după depunerea cererii de brevet la AGEPI.

Cererea de brevet va conţine:

1. solicitarea de eliberare a brevetului;
2. descrierea invenţiei;
3. una sau mai multe revendicări;
4. desene la care se fac referiri în descriere sau în revendicări;
5. un rezumat;

Cererea de brevet este supusă plăţii unei taxe de depunere.

Cererea de brevet trebuie să satisfacă condiţiile prevăzute de Regulament. 

În cazul în care invenţia se referă la un material biologic reproductibil, cererea de brevet poate conţine, după caz, actul prin care se confirmă depozitul acestui material biologic la o autoritate de depozit, care se prezintă odată cu depunerea cererii de brevet sau în termen de 3 luni de la data de depozit a acesteia.

În cazul reprezentării solicitantului, la cererea de brevet se anexează procura de reprezentare, care se prezintă odată cu depunerea cererii de brevet sau în termen de 3 luni de la data de depozit a acesteia.

Cererea de brevet va conţine menţionarea inventatorului şi date care să permită stabilirea identităţii acestuia.

În cazul în care solicitant nu este inventatorul însuşi sau el nu este unicul inventator, cererea va conţine o declaraţie a solicitantului prin care acesta desemnează inventatorii şi indică originea dreptului la brevet.

Cererea care întruneşte condiţiile sus-menționate constituie depozitul naţional reglementar.

Documentele menționate şi dovada de achitare a taxei se prezintă odată cu depunerea cererii de brevet sau în termen de 2 luni de la data de depozit a acesteia.

În cazul în care, în scopul stabilirii datei de depozit, descrierea invenţiei a fost înlocuită cu o referire la o cerere anterioară, solicitantul va prezenta la AGEPI, în termen de 4 luni de la data de depozit a cererii de brevet conţinînd referirea, o copie certificată a cererii înregistrate anterior şi, după caz, traducerea acesteia. Dacă cererea anterioară a fost depusă de o persoană alta decît solicitantul, se va anexa documentul care confirmă dreptul solicitantului de a depune cererea.

Dacă, pînă la acordarea de către AGEPI a brevetului, printr-o hotărîre judecătorească rămasă definitivă se stabileşte că persoana îndreptăţită să obţină un brevet este alta decît solicitantul, această persoană, în termen de 3 luni de la data la care hotărîrea menţionată a rămas definitivă, poate:

1. să continue, în locul solicitantului, procedura referitoare la cererea de brevet ca pentru o cerere proprie;
2. să depună o nouă cerere de brevet pentru aceeaşi invenţie; în acest caz, cererea iniţială va fi considerată de AGEPI ca fiind retrasă;
3. să ceară respingerea cererii de brevet.

Dată de depozit a cererii de brevet este data la care documentele depuse la AGEPI de către solicitant conţin, cel puţin:

• indicaţie conform căreia este solicitată eliberarea brevetului;
• indicaţii care să permită identificarea sau contactarea solicitantului;
• o parte care pare a fi o descriere a invenţiei sau o referire la o cerere depusă anterior.

Referirea la o cerere anterioară va înlocui descrierea şi, după caz, desenele dacă va conţine data de depozit şi numărul cererii anterioare, precum şi denumirea oficiului la care a fost înregistrată această cerere.

În cazul în care una sau mai multe din cerinţele menționate nu sînt îndeplinite de cererea depusă iniţial, dată de depozit va fi data la care vor fi îndeplinite ulterior toate aceste cerinţe. Cerinţele ce trebuie îndeplinite ulterior sînt prevăzute în Regulament.

În cazul în care una sau mai multe dintre cerinţele specificate nu sînt îndeplinite în termenul prevăzut în Regulament, se consideră că cererea nu a fost depusă.

În cazul în care, la stabilirea datei de depozit, se va constata că în cerere lipseşte o parte a descrierii sau un desen la care se face referire în descriere, AGEPI va cere solicitantului să depună partea lipsă în termenul stabilit în Regulament.

În cazul în care partea lipsă a cererii este depusă la AGEPI în termenul stabilit, dată de depozit a cererii va fi data la care AGEPI a primit partea respectivă sau data la care au fost îndeplinite toate cerinţele prescrise, în funcţie de faptul  care dintre aceste date este mai tîrzie.

În cazul în care partea lipsă a unei cereri în care se revendică prioritatea unei cereri anterioare este inclusă în cererea anterioară, data de depozit poate fi stabilită, la cererea solicitantului, la data la care AGEPI a primit documentele sus-menționate, cu condiţia respectării cerinţelor prevăzute în Regulament.

În cazul cererii internaţionale, data de depozit este data ce rezultă din tratatele internaţionale la care RM este parte.

Dreptul de prioritate. O persoană care a depus, conform prevederilor legale, o cerere de brevet de invenţie, de model de utilitate, de certificat de utilitate sau de certificat de autor în sau pentru un stat parte la Convenţia de la Paris sau membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului ori succesorul său în drepturi beneficiază, în scopul depunerii unei cereri de brevet pentru aceeaşi invenţie, de un drept de prioritate pe o perioadă de 12 luni de la data de depozit a primei cereri; ziua depozitului nu este cuprinsă în termen.

Dreptul de prioritate va fi recunoscut pentru orice depozit care are valoarea unui depozit naţional reglementar, conform legislaţiei naţionale a statului în care a fost constituit sau conform acordurilor bilaterale ori multilaterale sau convenţiilor regionale.

Dreptul de prioritate poate fi transmis prin cesiune. Transmiterea unui drept de prioritate se face în scris, cedentul decăzînd din dreptul de prioritate referitor la prima cerere.

Revendicarea priorităţii. Solicitantul care vrea să beneficieze de prioritatea unei cereri anterioare trebuie să depună o declaraţie de revendicare a priorităţii, o copie a cererii anterioare şi, după caz, o traducere a acesteia în limba moldovenească, precum şi să achite taxa stabilită pentru fiecare prioritate revendicată.

Pentru o cerere de brevet se pot revendica priorităţi multiple, chiar dacă ele provin din state diferite. Se pot revendica, după caz,  priorităţi multiple pentru aceeaşi revendicare de brevet. Dacă sînt revendicate priorităţi multiple, termenul de prioritate se calculează de la data celei mai vechi priorităţi.

În cazul în care se revendică una sau mai multe priorităţi pentru o cerere de brevet, dreptul de prioritate va acoperi doar elementele cererii de brevet care sînt cuprinse în cererea sau în cererile a căror prioritate a fost revendicată. 

În cazul în care anumite elemente ale invenţiei pentru care se revendică prioritatea nu sînt cuprinse în revendicările formulate în cererea anterioară, prioritatea poate fi recunoscută cu condiţia ca documentele cererii anterioare să dezvăluie clar aceste elemente.

Prioritatea revendicată într-o cerere de brevet ca urmare a expunerii invenţiei la o expoziţie organizată într-un stat parte la Convenţia de la Paris sau membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului poate fi recunoscută de la data prezentării invenţiei la expoziţie.

Prevederile respective se aplică numai în cazul în care cererea de brevet a fost depusă în termen de 6 luni de la data expunerii invenţiei la expoziţie. Termenul de 6 luni nu va prelungi termenul de prioritate.

Solicitantul sau succesorul în drepturi al acestuia are dreptul să revendice într-o cerere ulterioară o prioritate a unei cereri anterioare depuse la AGEPI pentru aceeaşi invenţie dacă revendicarea priorităţii se face în termen de 12 luni de la data de depozit a cererii anterioare (prioritate internă). În acest caz, cererea anterioară se consideră retrasă.

Prioritatea se revendică odată cu depunerea cererii sau în termen de 2 luni de la data de depozit a cererii de brevet, cu achitarea în termenul menţionat a taxei stabilite pentru fiecare prioritate revendicată, şi se justifică prin documentul de prioritate.

Documentul care justifică revendicarea priorităţii, copia cererii anterioare, certificată de autoritatea la care această cerere a fost depusă, şi, după caz, traducerea acesteia se depun de către solicitant în termen de 16 luni de la data de depozit a  cererii anterioare sau, dacă există mai multe cereri anterioare, de la cea mai veche dată de depozit a cererilor respective.

Documentul care justifică revendicarea priorităţii şi certificatul eliberat de administraţia expoziţiei în cauză se depun de către solicitant odată cu cererea de brevet sau  în termen de 3 luni de la data de depozit a acesteia.

În cazul în care solicitantul revendică un drept de proprietate  ce aparţine altei persoane, pentru recunoaşterea priorităţii este  necesară depunerea la AGEPI a unui act juridic care confirmă transmiterea sau a unei autorizaţii din partea cedentului, din care să rezulte că solicitantul are dreptul să revendice prioritatea primului depozit. Documentele menţionate se depun odată cu revendicarea priorităţii sau în termen de 16 luni de la data priorităţii primei cereri. 

Nerespectarea termenelor sus-menționate, precum și neachitarea taxei pentru revendicarea priorității au ca efect nerecunoaşterea priorităţii revendicate.

Examinarea  formală. În cadrul examinării formale, AGEPI verifică dacă cererea de brevet satisface condiţiile de formă prevăzute în Regulament şi condiţiile pentru a-i atribui data de depozit.

În cazul în care cererea de brevet nu este conformă cu una sau mai multe cerinţe prevăzute de lege, AGEPI oferă posibilitate solicitantului să îndeplinească cerinţele respective în termenul prescris în Regulament.

Dacă, în termenul stabilit, solicitantul nu prezintă informaţiile necesare sau nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la art.34, se consideră că cererea nu a fost depusă; acest fapt este  comunicat solicitantului.

Cererea de brevet căreia i s-a atribuit data de depozit se înregistrează în Registrul naţional de cereri de brevete. Pînă la publicarea cererii de brevet datele din ea sînt confidenţiale.

Examinarea preliminară. În cazul în care unei cereri de brevet i se atribuie dată de depozit, AGEPI efectuează examinarea preliminară.

În cadrul examinării preliminare, AGEPI verifică dacă:

1. cererea de brevet satisface cerinţele legii;
2. obiectul invenţiei este brevetabil şi, în cazul brevetelor de invenţie de scurtă durată;
3. cererea de brevet satisface, la prima vedere, cerinţele legii;
4. sînt satisfăcute cerinţele legale referitor la revendicarea priorităţii şi, după caz, recunoaşte prioritatea revendicată ș.a.

În cazul în care se constată existenţa unor deficienţe ce pot fi corectate, AGEPI oferă posibilitate solicitantului să remedieze aceste deficienţe în conformitate cu Regulamentul.

În cazul în care, după examinarea se constată că nu sînt satisfăcute cerinţele legale, cererea de brevet se respinge. Nerespectarea de către solicitant a prevederilor legii în ceea ce priveşte revendicarea priorităţii conduce la pierderea acestui drept pentru cerere.

În cazul în care în cererea de brevet nu este menţionat inventatorul şi nu a fost remediată această omisiune într-un termen de 16 luni de la data de depozit a cererii de brevet sau, dacă este revendicată o prioritate, de la data priorităţii, cererea de brevet se consideră ca fiind retrasă.

În cazul cînd  invenţia revendicată nu este brevetabilă, AGEPI adoptă hotărîrea de respingere a cererii, care se comunică solicitantului. Menţiunea privind  respingerea cererii se publică în BOPI.

Publicarea cererii. Cererea de brevet se publică la expirarea termenului de 18 luni de la data de depozit sau, în cazul în care a fost revendicată o prioritate, de la data priorităţii. Componenţa datelor pentru publicare în BOPI se stabileşte de AGEPI.

La cererea solicitantului şi cu condiţia plăţii unei taxe stabilite, cererea de brevet poate fi publicată înainte de expirarea termenului prevăzut de lege.

Cererea de brevet se face publică simultan cu publicarea hotărîrii de acordare a brevetului în cazul în care acordarea brevetului a devenit efectivă înainte de expirarea perioadei prevăzute de lege.

Cererile internaţionale se publică pînă la expirarea termenului de 6 luni de la data deschiderii fazei naţionale, cu condiţia respectării cerinţelor stabilite de lege.

Publicarea va cuprinde descrierea, revendicările şi, după caz, desenele, aşa cum au fost depuse aceste documente, rezumatul şi, ca anexă, raportul de documentare, în cazul în care ultimul este disponibil la finalizarea pregătirilor tehnice pentru publicare. Dacă raportul de documentare nu a fost publicat odată cu cererea, el va fi publicat ulterior separat.

Nu se publică cererile de brevet care au fost retrase ori au fost respinse şi pentru care posibilităţile de contestare au fost epuizate pînă la finalizarea pregătirilor tehnice pentru publicare.

Pentru brevetele de invenţie de scurtă durată, cererea se publică odată cu publicarea  hotărîrii de acordare a brevetului, iar raportul de documentare se publică după întocmirea acestuia în baza documentării efectuate conform prevederilor legii.

Examinarea de fond a cererii. În urma unei solicitări scrise, AGEPI examinează dacă cererea de brevet şi invenţia care face obiectul acesteia satisfac condiţiile prevăzute de lege.

Examinarea de fond a cererii se efectuează în termen de 18 luni, cu excluderea termenelor pentru corespondenţă şi cu condiţia satisfacerii prevederilor art.48. Cererea de examinare poate fi depusă pînă la expirarea termenului de 30 de luni de la data de depozit a cererii de brevet sau de la data deschiderii fazei naţionale. Cererea se consideră depusă doar după plata taxei de examinare şi nu poate fi retrasă.

Dacă cererea de examinare nu a fost depusă pînă la expirarea termenului prevăzut de lege, cererea de brevet se  consideră retrasă.

Dacă, în cadrul examinării, se constată că cererea de brevet sau invenţia care face obiectul ei nu îndeplineşte cerinţele prevăzute de lege, AGEPI va notifica solicitantul, ori de cîte ori este necesar, să prezinte observaţiile sale şi să modifice cererea într-un termen care-i va fi fixat.

În cazul în care,  în termenul stabilit, solicitantul nu prezintă răspunsul la notificarea care i-a fost  adresată, cererea de brevet se consideră retrasă.

În urma examinării de fond a cererii de brevet, pe baza raportului de examinare, AGEPI va adopta hotărîrea de acordare a brevetului sau de respingere a cererii de brevet.

Prevederile sus-menționate nu se aplică brevetelor de invenţie de scurtă durată.

Acordarea brevetului sau respingerea cererii. AGEPI decide acordarea brevetului în cazul în care constată că cererea de brevet şi invenţia care face obiectul acesteia satisfac cerinţele prevăzute de prezenta lege şi dacă s-a stabilit, în condiţiile prevăzute de Regulament, că solicitantul este de acord cu textul descrierii şi al revendicărilor cu care AGEPI intenţionează să elibereze brevetul.

În cazul în care  AGEPI constată că cererea de brevet şi invenţia care face obiectul acesteia nu satisfac cerinţele prevăzute de lege, se adoptă hotărîrea de respingere a cererii de brevet, cu excepţia cazului cînd prezenta lege prevede o altă procedură.

Hotărîrile AGEPI trebuie să indice motivele în a căror bază acestea au fost adoptate şi se pot întemeia numai pe motivele asupra cărora părţile interesate au avut oportunitatea să-şi expună punctul de vedere. 

Hotărîrea de acordare a brevetului sau de respingere a cererii de brevet va avea efect la data publicării în BOPI a menţiunii privind hotărîrea.

Menţiunea privind hotărîrea de acordare a brevetului sau de respingere a cererii de brevet se publică la expirarea termenului în care hotărîrea menţionată a putut fi contestată conform prevederilor legii.

AGEPI publică, simultan cu menţiunea privind hotărîrea de acordare a brevetului, şi fasciculul de brevet conţinînd descrierea, revendicările, raportul de documentare şi, după caz, desenele.

Opoziţia. În termen de 6 luni de la data publicării mențiunii privind hotărîrea de acordare a brevetului, orice persoană poate face opoziție la acordarea brevetului prin depunerea unei cereri în acest sens la Comisia de contestații a AGEPI.

Opoziţia va fi făcută în scris şi se va baza pe următoarele motive:

1. obiectul brevetului nu este brevetabil;
2. brevetul nu dezvăluie invenţia suficient de clar şi complet pentru ca un specialist în domeniu să o poată realiza;
3. obiectul brevetului depăşeşte conţinutul cererii aşa cum a fost depusă sau, dacă brevetul a fost acordat pe baza unei cereri divizionare ori a unei noi cereri depuse, obiectul brevetului depăşeşte conţinutul cererii iniţiale aşa cum a fost depusă.

Opoziţia depusă are efect suspensiv. Opoziţia nu va fi luată în considerare decît după plata taxei stabilite.

În cazul în care AGEPI constată că cel puţin unul dintre motivele opoziţiei este împotriva acordării brevetului, se va revoca hotărîrea respectivă. În caz contrar, opoziţia se va respinge.

În cazul în care AGEPI constată că, luînd în considerare modificările aduse de solicitant pe parcursul procedurii de opoziţie, brevetul şi invenţia care face obiectul acestuia:

1. satisfac cerinţele prezentei legi, se va decide menţinerea în vigoare a hotărîrii de acordare a brevetului, cu operarea modificărilor de rigoare, cu condiţia îndeplinirii cerinţelor prevăzute de Regulament;
2. nu satisfac cerinţele prezentei legi, se va revoca hotărîrea de acordare a brevetului.

În cazul în care un brevet a fost modificat, AGEPI va publica, după plata taxei stabilite, un nou fascicul de brevet conţinînd, în forma modificată, descrierea, revendicările şi, după caz, desenele.

Contestaţia. Orice hotărîre luată de subdiviziunile AGEPI poate fi contestată la Comisia de contestaţii a AGEPI de către orice persoană care este afectată de hotărîre. Contestarea  are  efect suspensiv.

Contestaţia se va depune în formă scrisă, în termen de 2 luni de la data expedierii hotărîrii, şi va conţine motivele contestării. Contestaţia se va considera depusă numai după plata taxei stabilite.

Solicitarea a două titluri de protecţie. Una şi aceeaşi invenţie poate face obiectul unei cereri de brevet de invenţie şi al unei cereri de brevet de scurtă durată. Solicitarea ambelor titluri de protecţie poate fi efectuată prin depunerea de către acelaşi solicitant a cererilor respective concomitent la aceeaşi dată.

În cazul în care solicitantul a depus o cerere de brevet de invenţie şi o cerere de brevet de scurtă durată pentru una şi aceeaşi invenţie:

1. brevetul de scurtă durată se va considera nul după eliberarea brevetului de invenţie;
2. cererea de brevet de scurtă durată, în curs de examinare la data adoptării hotărîrii de acordare a brevetului de invenţie, se va considera ca fiind retrasă la această dată.

Dispoziţiile menționate nu se vor aplica în cazul în care titularul brevetului renunţă la acesta sau drepturile conferite de brevet s-au stins prin neplata taxei de menţinere în vigoare.

Procedura de eliberare a brevetului de invenție pe cale internațională

Solicitantul unei cereri internaționale care dorește să obțină un brevet în RM va depune la AGEPI, în termen de 31 de luni de la data de depozit a cererii internaționale sau de la data priorității:

1. cererea care să conțină solicitarea explicită sau implicită a deschiderii fazei naționale;
2. copia de pe cererea internațională și traducerea în limba de stat a cererii internaționale, certificată în modul corespunzător;
3. dovada de achitare a taxei stabilite.

În cazul în care nu sînt satisfăcute cerinţele menționate sau dacă traducerea documentelor cererii internaţionale nu este depusă la AGEPI în termen de 3 luni de la data deschiderii fazei naţionale, precum şi dovada de achitare a taxei nu este depusă în termen de 2 luni de la data deschiderii fazei naţionale, cererea internațională se respinge.

Publicarea unei cereri internaţionale va produce efectele protecţiei provizorii de la data publicării traducerii cererii internaţionale în limba română.

Cererea eurasiatică. Una şi aceeaşi invenţie dezvăluită într-un brevet eurasiatic şi, respectiv, într-un brevet naţional, provenind de la acelaşi solicitant, care au aceeaşi dată de depozit sau, dacă a fost revendicată o prioritate, aceeaşi dată de prioritate, nu poate fi protejată simultan prin ambele brevete.

Brevetul acordat de AGEPI va înceta să producă efecte după acordarea brevetului eurasiatic, de la data expirării termenului pentru depunerea unei opoziţii privind acest brevet eurasiatic sau, dacă a fost formulată o opoziţie, de la data la care, în urma examinării opoziţiei, a fost luată hotărîrea de menţinere a brevetului eurasiatic.

Dispoziţiile menționate nu se aplică în cazul cînd titularul brevetului eurasiatic renunţă la acesta pe teritoriul RM conform regulii 55 a Instrucţiunii de aplicare a Convenţiei eurasiatice sau cînd drepturile conferite de brevetul eurasiatic s-au stins pe teritoriul RM prin neplata taxelor de menţinere în vigoare conform regulii 56 a instrucţiunii menţionate.

Cererea de brevet european şi brevetul european validat. O cerere de brevet european şi un brevet european validat vor avea aceleaşi efecte şi vor fi supuse aceloraşi condiţii ca şi o cerere de brevet sau un brevet în conformitate cu lege.

O cerere de brevet european căreia i-a fost acordată o dată de depozit va fi echivalentă cu o cerere de brevet reglementară, beneficiind, după caz, de prioritatea revendicată în cererea de brevet european, oricare ar fi soarta ulterioară a acesteia.

Cererea de brevet european publicată conferă provizoriu aceeaşi protecţie de care beneficiază o cerere de brevet, în conformitate cu prezenta lege, de la data la care o traducere în limba de stat a revendicărilor din cererea de brevet european publicată a fost făcută publică de către AGEPI, după achitarea taxei de publicare stabilite.

Brevetul european validat conferă aceleaşi drepturi ca şi cele conferite de un brevet, în conformitate cu lege, de la data publicării de către OEB a menţiunii privind eliberarea brevetului.

O cerere de brevet european pentru care s-a plătit taxa de validare şi un brevet european validat vor avea, în raport cu o cerere de brevet şi cu un brevet, acelaşi efect, din punctul de vedere al stadiului tehnicii, ca şi cererea de brevet şi brevetul în conformitate cu lege.

O cerere de brevet şi un brevet vor avea, în raport cu un brevet european validat, acelaşi efect din punctul de vedere al stadiului tehnicii pe care îl au în raport cu un brevet.

O cerere de brevet european se consideră a nu fi avut ab initio efectele menționate în cazul în care cererea de validare a fost retrasă sau a fost considerată retrasă.

Un brevet european validat şi cererea de brevet european pe care se bazează acesta se consideră a nu fi avut ab initio efectele menționate în măsura în care brevetul a fost revocat în cursul procedurilor de opoziţie sau de revocare ori a fost limitat în cadrul procedurii de limitare în faţa OEB.

O cerere de brevet european pentru care a fost achitată taxa de validare poate fi transformată într-o cerere de brevet naţional prin depunerea la AGEPI a unei cereri de transformare, care va conţine solicitarea de acordare a brevetului, a unei copii de pe cererea de brevet european, a traducerii în limba de stat a cererii de brevet european, certificată în modul corespunzător, și a dovezii achitării taxei stabilite, în termen de 3 luni de la data la care cererea de brevet european a fost respinsă, retrasă sau considerată retrasă.

În cazul în care traducerea cererii de brevet european nu este depusă la AGEPI sau nu este achitată taxa stabilită la data depunerii cererii de transformare sau în termen de 3 luni de la această dată, cererea de transformare se consideră retrasă.

 

Subiectele dreptului de brevet de invenție

Dreptul la brevet aparţine inventatorului sau succesorului în drepturi al acestuia. În cazul în care două sau mai multe persoane au creat aceeaşi invenţie independent una de alta, dreptul la brevet aparţine persoanei a cărei cerere de brevet are cea mai veche dată de depozit, cu condiţia ca această primă cerere să fi fost publicată în Monitorul Oficial al RM.

Invenţiile salariaţilor. Dacă inventatorul este salariat, în lipsa unei clauze contractuale mai avantajoase pentru el, dreptul la brevet se va reglementa conform prevederilor legii.

Invenţiile create de salariat fie în virtutea îndeplinirii unui contract de muncă ce prevede o misiune inventivă care corespunde funcţiilor sale, fie în cadrul efectuării unor studii sau cercetări care i-au fost încredinţate în mod explicit aparţin unităţii. În toate aceste situaţii, inventatorul beneficiază de o remuneraţie suplimentară stabilită prin contract. În cazul unui contract de cercetare încheiat între două sau mai multe unităţi, invenţiile aparţin unităţii care a comandat cercetarea, în lipsa unei clauze contrare.

Invenţiile create în alte condiţii decît cele sus-indicate aparţin salariatului.

Prin derogare, în cazul în care invenţia este creată de salariat fie în exercitarea funcţiilor sale, fie în domeniul activităţilor unităţii, fie prin cunoaşterea şi utilizarea tehnicii, a mijloacelor specifice ale unităţii sau datelor existente în unitate, fie cu asistenţa materială a unităţii, unitatea are dreptul să-şi atribuie invenţia sau să beneficieze, în totalitate sau în parte, de drepturile acordate de brevetul ce protejează invenţia salariatului său. În acest caz, remuneraţia inventatorului se va stabili prin contract. 

În cazurile menționate inventatorul şi unitatea se vor informa reciproc în scris în mod obligatoriu asupra creării şi asupra stadiului realizării invenţiei şi se vor abţine de la orice divulgare ce poate prejudicia exercitarea drepturilor de către fiecare parte. Partea care a ignorat aceste obligaţii trebuie să repare prejudiciile cauzate celeilalte părţi, inclusiv beneficiul ratat, conform legii.

Dacă unitatea, în termen de 60 de zile de la data la care a fost informată în scris de către salariat despre invenţia creată, nu va depune o cerere de brevet, nu va cesiona dreptul la depunerea cererii oricărei alte persoane sau nu-i va da inventatorului o dispoziţie în scris privind păstrarea în secret a invenţiei, dreptul la brevet va aparţine salariatului.

În cazul în care brevetul aparţine salariatului, unitatea are dreptul preferenţial la licenţă neexclusivă pentru exploatarea invenţiei.

În cazul în care unitatea a obţinut un brevet pentru invenţia, salariatul are dreptul preferenţial la o licenţă neexclusivă gratuită pentru exploatarea invenţiei.

În cazul în care părţile nu au ajuns la un consens asupra cuantumului remuneraţiei cuvenite salariatului, el va fi stabilit de instanţa judecătorească, în funcţie de aportul fiecărei părţi la invenţia creată şi de valoarea comercială a acesteia.

Procedura de creare şi de utilizare a invenţiilor salariaţilor este stabilită în Regulamentul privind obiectele de proprietate intelectuală create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu, aprobat de Guvern.

Dreptul inventatorului. Inventator (autor al invenţiei) este persoana fizică care, prin munca sa creatoare, a realizat invenţia.

Dreptul de autor al invenţiei este un drept personal inalienabil, imprescriptibil şi protejat fără termen.

În cazul în care invenţia a fost creată în comun de mai multe persoane, fiecare dintre ele are calitatea de coautor şi dreptul de inventator aparţine fiecăreia în parte.

Nu se consideră inventator persoana fizică care, la realizarea invenţiei, a acordat inventatorului asistenţă tehnică, organizatorică sau materială ori care a contribuit doar la perfectarea cererii de brevet, la obţinerea brevetului sau la exploatarea invenţiei.

Inventatorul are dreptul să fie menţionat în cerere, în brevet şi în publicaţiile AGEPI cu privire la cerere şi la brevet.

Inventatorul are dreptul să renunţe la menţionarea numelui său în cerere, în brevet şi  în publicaţiile AGEPI cu privire la cerere şi la brevet prin depunerea la AGEPI a unei cereri în scris.

Drepturile conferite prin cererea de brevet după publicarea acesteia. Cererea de brevet, începînd cu data publicării ei şi pînă la eliberarea brevetului, asigură solicitantului, cu titlu provizoriu, protecţia prevăzută de lege.

Persoana fizică sau juridică care a exploatat invenţia în perioada menționată va plăti titularului de brevet, după obţinerea brevetului, o compensaţie bănească rezonabilă. Cuantumul compensaţiei se stabileşte prin acordul dintre părţi, ţinînd cont de buna-credinţă a persoanei care a exploatat invenţia, sau de către instanţa judecătorească, în cazul imposibilităţii de a fi stabilit pe cale amiabilă. Efectele cererii de brevet se consideră nule în cazul în care cererea de brevet a fost retrasă de către solicitant, precum şi în cazul în care  ea a fost retrasă sau respinsă conform prevederilor prezentei legi.

Drepturile conferite de brevet. Brevetul de invenție, brevetul de invenție de scurtă durată, brevetul eurasiatic și brevetul european validat acordă titularului dreptul exclusiv de exploatare a invenției pe întreaga sa durată de protecție.

Brevetul îi acordă titularului dreptul de a interzice terţilor care nu au acordul său efectuarea, pe teritoriul RM, a următoarelor acţiuni:

1. fabricarea, oferirea spre vînzare, vînzarea, folosirea, importul sau stocarea în aceste scopuri a produsului care constituie obiectul brevetului;
2. folosirea procedeului care constituie obiectul brevetului sau, în cazul în care un terţ ştie sau este evident din circumstanţe că folosirea procedeului este interzisă fără acordul titularului de brevet, oferirea procedeului spre folosire;
3. oferirea spre vînzare, vînzarea, folosirea, importul sau stocarea în aceste scopuri a produsului obţinut direct prin procedeul care constituie obiectul brevetului.

În cazul în care există mai mulţi titulari ai unui brevet, raporturile privind exploatarea invenţiei protejate prin brevet se stabilesc printr-un acord încheiat între aceştia. Dacă un asemenea acord nu există, fiecare titular are dreptul să exploateze invenţia după propria voinţă, să acţioneze în instanţă orice persoană care exploatează invenţia brevetată fără acordul cotitularilor, însă nu are dreptul să renunţe la brevet fără  a-i anunţa pe cotitulari, precum şi să încheie contracte de licenţă şi să cesioneze brevetul fără acordul acestora.

Limitarea efectelor brevetului. Drepturile acordate de brevet nu se extind asupra:

1. acţiunilor efectuate într-un cadru privat în scopuri necomerciale;
2. acţiunilor efectuate în scopuri experimentale în privinţa obiectului invenţiei brevetate;
3. preparării extemporaneu o singură dată în farmacie a unui medicament, conform reţetei medicale, precum şi asupra acţiunilor cu privire la medicamentul astfel preparat;
4. folosirii obiectului invenţiei brevetate la bordul navelor străine aparţinînd ţărilor membre ale tratatelor internaţionale privind invenţiile la care RM este parte care intră, temporar sau accidental, în apele RM, cu condiţia ca invenţia să fie folosită exclusiv pentru necesităţile navei;
5. folosirii obiectului invenţiei brevetate în construcţia sau în operarea vehiculelor terestre sau aeriene ori a altor mijloace de transport aparţinînd ţărilor membre ale tratatelor internaţionale privind invenţiile la care RM este parte, ori în construcţia pieselor accesorii pentru aceste vehicule, cînd aceste mijloace de transport pătrund, temporar sau accidental, pe teritoriul RM;
6. acțiunilor efectuate în scopul asigurării securității statului.

Folosirea dată se admite cu condiţia de a nu aduce atingere într-un mod nejustificat exploatării normale a invenţiei protejate prin brevet şi de a nu leza nejustificat interesele legitime ale titularului brevetului, ţinînd cont de interesele legitime ale terţilor. În caz contrar, titularul brevetului are dreptul la o despăgubire materială proporţională cu prejudiciul suportat prin folosirea neautorizată a invenţiei.

Transformarea cererii. Cererea de brevet de invenţie poate fi transformată, printr-un demers al solicitantului, în cerere de brevet de invenţie de scurtă durată pînă la data publicării menţiunii privind hotărîrea de acordare a brevetului de invenţie sau, cel tîrziu,  în termen de 2 luni de la data expedierii hotărîrii de respingere a cererii de brevet, în condiţiile prevăzute de Regulament.

Cererea de brevet de scurtă durată poate fi transformată, printr-un demers al solicitantului, în cerere de brevet de invenţie pînă la adoptarea hotărîrii de acordare a brevetului de scurtă durată.

Cererilor de brevet care rezultă din transformarea efectuată conform legii li se va aplica data de depozit şi, după caz, data de prioritate a cererii iniţiale. Transformarea cererii este supusă plăţii taxei stabilite.

Modalitățile de transmitere a drepturilor privind brevetele de invenție

Cererea de brevet şi brevetul pot fi transmise sau pot constitui obiectul unor drepturi reale.

Dreptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului şi drepturile ce decurg dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet pot fi transmise în totalitate sau în parte.

Transmiterea se poate face prin cesiune sau prin licenţă, exclusivă sau neexclusivă, ori prin succesiune legală sau testamentară.

Cererea de brevet sau brevetul deţinut de o întreprindere pot fi transmise independent de vînzarea  întreprinderii.

Vînzarea întreprinderii în totalitate implică transmiterea cererii de brevet şi/sau a brevetului, cu excepţia cazurilor cînd, conform legii, există o clauză contrară sau cînd aceasta reiese evident din circumstanţe. Dispoziţia în cauză se aplică obligaţiei contractuale de vînzare a întreprinderii.

Prin contractul de licenţă solicitantul sau titularul de brevet (licenţiar) transmite dreptul de exploatare a cererii de brevet sau a brevetului oricărei alte persoane (licenţiat), rezervîndu-şi dreptul de proprietate asupra lui. În cazul în care există mai mulţi licenţiaţi pentru o cerere de brevet sau pentru un brevet, licenţele acordate pot fi numai neexclusive sau exclusive limitate. Contractul de licenţă poate conţine clauze referitor la plata redevenţelor de către licenţiat. 

Nu se admite, conform legii, includerea în contractul de licenţă a practicilor sau a condiţiilor care pot constitui o folosinţă abuzivă a drepturilor de proprietate intelectuală, avînd un efect prejudiciabil asupra concurenţei pe piaţa respectivă, cum ar fi clauza transmiterii obligatorii de către licenţiat a informaţiei tehnice licenţiarului, condiţii care să împiedice contestarea validităţii sau includerea unui pachet obligatoriu de condiţii ale licenţierii.

Transmiterea prin cesiune sau prin licenţă se va executa în scris şi va fi semnată de către părţile la contract, cu excepţia cazului  cînd transmiterea rezultă dintr-o hotărîre judecătorească; în caz contrar, transmiterea nu este înscrisă la AGEPI.

Sub rezerva cazurilor prevăzute de lege, transmiterea drepturilor nu va afecta drepturile obţinute de terţi pînă la data transmiterii.

Orice transmitere sau modificare efectuată de solicitant sau de titular referitor la o cerere de brevet sau la un brevet la demersul uneia dintre părţi se înscrie în Registrul naţional de cereri de brevet sau în Registrul naţional de brevete, publicînd în BOPI informaţia respectivă.

Orice transmitere a drepturilor referitor la o cerere de brevet sau la un brevet va produce efecte pentru terţi numai din data publicării în BOPI a menţiunii transmiterii înscrise la AGEPI.

Încetarea valabilității brevetului de invenție

Motivele declarării nulității brevetului. Brevetul acordat de AGEPI, precum şi un brevet european validat pot fi declarate nule, în totalitate sau în parte, din următoarele motive:

• obiectul brevetului nu este brevetabil;
• brevetul nu dezvăluie invenţia suficient de clar şi complet pentru ca un specialist în domeniu să o poată executa;
• obiectul brevetului depăşeşte conţinutul cererii aşa cum a fost depusă sau, dacă brevetul a fost eliberat pe baza unei cereri divizionare sau a unei cereri noi depuse, obiectul brevetului depăşeşte conţinutul cererii iniţiale aşa cum a fost depusă;
• protecţia conferită prin brevet a fost extinsă;
• titular al brevetului nu a fost persoana îndreptăţită la brevet, în cazul invenţiilor salariaţilor.

În cazul cînd motivele de nulitate afectează doar o parte a brevetului, nulitatea se va manifesta în limitarea corespunzătoare a acestui brevet, prin modificarea revendicărilor, descrierii sau desenelor.

Neîndeplinirea uneia sau mai  multor condiţii de formă privind o cerere de brevet nu poate constitui motiv de nulitate a brevetului, în totalitate sau în parte, decît în cazul cînd nulitatea este rezultatul unei intenţii frauduloase.

Efectele brevetului sînt considerate ca fiind nule de la început, în măsura în care brevetul, în tot sau în parte, a fost declarat nul.

Efectul retroactiv al nulităţii brevetului nu aduce atingere:

• hotărîrilor în acţiunile privind încălcarea drepturilor, care au intrat în vigoare anterior hotărîrii de nulitate;
• contractelor încheiate anterior hotărîrii de nulitate, în măsura în care ele au fost executate anterior acestei hotărîri. Totuşi, poate fi revendicată, pe motive de echitate, rambursarea sumelor, plătite în virtutea contractului, într-un cuantum justificat de circumstanţe.

Acţiunea în nulitate a brevetului. Acţiunea în nulitate a brevetului poate fi iniţiată oricînd pe durata valabilităţii brevetului şi poate fi fondată doar pe motivele sus-menționate.

Orice persoană poate iniţia în instanţa judecătorească o acţiune în nulitate a brevetului. Pentru cazurile prevăzute de lege, acţiunea poate fi iniţiată numai de către persoana îndreptăţită să fie înscrisă în Registrul naţional de brevete de invenţie în calitate de titular al brevetului sau poate fi iniţiată în comun de către persoanele îndreptăţite să fie înscrise în calitate de cotitulari ai acestui brevet.

Acţiunea în nulitate a brevetului poate fi iniţiată chiar dacă drepturile acordate de brevet s-au stins ori dacă titularul a renunţat la brevet.

Acţiunea în nulitate a brevetului eurasiatic pe teritoriul RM se iniţiază în conformitate cu prevederile Convenţiei eurasiatice, Instrucţiunii de aplicare a Convenţiei eurasiatice, precum şi ale legislaţiei naţionale.

Hotărîrea de nulitate a brevetului, în totalitate sau în parte, este comunicată la AGEPI de către persoana interesată. Menţiunea privind nulitatea se înscrie în Registrul naţional de brevete de invenţie şi se publică în BOPI.

Renunţarea la brevet. Titularul brevetului poate să renunţe la brevet, depunînd în acest sens o declaraţie în scris la AGEPI. Brevetul nu poate face obiectul unei renunţări decît în totalitatea sa.

Renunţarea la brevet produce efecte numai după înscrierea ei în Registrul naţional de brevete de invenţie. Menţiunea privind renunţarea se publică în BOPI.

Titularul are obligaţia, concomitent cu depunerea cererii scrise la AGEPI, să comunice în scris inventatorului intenţia sa de a renunţa la brevet. În acest caz, inventatorul, în termen de 3 luni de la data la care titularul i-a comunicat intenţia sa de a renunţa la brevet, are dreptul preferenţial de a obţine brevetul pe numele său.

Asigurarea respectării drepturilor

Acțiunea privind încălcarea drepturilor. Orice persoană fizică sau juridică, autorităţile interesate care au pretenţii faţă de aplicarea unei cereri de brevet sau a unui brevet ce cauzează un prejudiciu direct sau indirect unui produs natural sau fabricat, contrar originii acestui produs, sînt în drept să iniţieze o acţiune în instanţa judecătorească pentru  interzicerea utilizării cererii de brevet sau a brevetului.

Un produs se consideră fabricat conform invenţiei protejate prin brevet, iar un procedeu protejat prin brevet se consideră aplicat dacă în acesta este folosit fiecare element al invenţiei inclus într-o revendicare independentă.

Sînt în drept să iniţieze o acţiune privind încălcarea drepturilor următoarele persoane:

1. solicitantul sau titularul de brevet;
2. orice altă persoană autorizată să utilizeze invenţia brevetată, în special licenţiaţii;
3. alte persoane fizice sau juridice care sînt în drept să reprezinte titularul de drepturi.

În cazul în care obiect al litigiului este un brevet de scurtă durată sau un brevet eliberat fără efectuarea examinării de fond privind brevetabilitatea invenţiei, instanța de judecată va solicita opinia privind brevetabilitatea invenţiei și va suspenda procesul pînă la prezentarea copiei de pe raportul de documentare, întocmit de AGEPI și însoțit de o opinie scrisă privind brevetabilitatea, în termenul stabilit în Regulament, la solicitarea titularului brevetului sau a persoanelor terțe interesate.

Examinarea acţiunii va fi suspendată pînă la soluţionarea definitivă a chestiunii privind valabilitatea brevetului.

Iniţierea unei acţiuni privind încălcarea drepturilor decurgînd dintr-un brevet eurasiatic se efectuează în conformitate cu prevederile Convenţiei eurasiatice, Instrucţiunii de aplicare a Convenţiei eurasiatice, precum şi ale legislaţiei naţionale.

Acţiunea de declarare a neîncălcării drepturilor. Orice persoană poate iniţia o acţiune contra titularului brevetului sau beneficiarului licenţei exclusive în scopul constatării faptului că activitatea economică pe care o desfăşoară această persoană sau pentru care s-au făcut pregătiri efective şi serioase nu aduce atingere drepturilor legale.

Dacă poziţia titularului în acest caz nu satisface persoana menționată sau dacă titularul nu şi-a determinat poziţia în termen de 3 luni, persoana în cauză este în drept să intenteze o acţiune în instanţa judecătorească competentă privind stabilirea faptului de neîncălcare a drepturilor.

Valabilitatea brevetului nu poate fi contestată într-o acţiune de declarare a neîncălcării drepturilor.

Măsuri de asigurare a probelor pînă la intentarea acţiunii. Orice persoană îndreptăţită care a prezentat elemente de probă suficiente pentru a-şi sprijini afirmaţiile conform cărora drepturile sale sînt încălcate poate cere instanţei judecătoreşti sau altor autorităţi competente, pînă la iniţierea unui proces împotriva acţiunilor ilegale, aplicarea de măsuri  provizorii pentru asigurarea probelor relevante, sub rezerva asigurării protecţiei informaţiilor confidenţiale şi a depunerii unei cauţiuni sau a unei garanţii echivalente corespunzătoare, necesare reparării prejudiciilor care ar putea fi cauzate pîrîtului în cazul în care nu va fi constatată existenţa unei încălcări.

În vederea luării măsurilor de asigurare a probelor, instanţa judecătorească este în drept:

1. să ceară descrierea detaliată a produselor în litigiu;
2. să pună sechestru pe produsele în litigiu;
3. să pună sechestru pe materialele şi instrumentele utilizate la producerea şi/sau distribuirea produselor în litigiu, precum şi pe documentele referitoare la ele.

Procedura de aplicare a măsurilor de asigurare a probelor se desfăşoară de către instanţa de judecată sau de către alte autorităţi competente în conformitate cu prevederile respective ale Codului de procedură civilă. Măsurile de asigurare a probelor vor fi realizate cu participarea executorului judiciar, care va putea fi asistat de un reprezentant al AGEPI şi de un ofiţer de poliţie.