Modalitatea obişnuită de soluţionare a conflictelor colective de muncă în Germania o constiuie arbitrajul. Această procedură are drept scop să reconcilieze interesele în conflict şi să împiedice izbucnirea unor acţiuni industriale (de ex., încetarea colectivă a lucrului).
Chiar şi atunci cînd a izbucnit o acţiune industrială se mai pot face încercări prin arbitraj de a se ajunge la un acord şi în felul acesta să se pună capăt acestei acţiuni. În orice caz, arbitrajul are întotdeauna scopul de a contribui la încheierea unui acord colectiv şi în felul acesta să se menţină pacea (liniştea socială). Arbitrajul este convenţional şi de stat.
Arbitrajul convenţional. În majoritatea cazurilor, părţile unui contract colectiv au convenit într-un acord separat că vor merge la arbitraj înainte de a începe un conflict. Consiliile de arbitraj înfiinţate în baza acordurilor colective sînt formate din membri care reprezintă părţile în conflict şi, de regulă, unul sau, ocazional, doi preşedinţi.
Dacă Consiliul de arbitraj nu poate ajunge la o propunere de acord sau dacă propunerea nu este acceptată de ambele părţi, arbitrajul a eşuat, datoria de menţinere a liniştii industriale lipseşte şi poate începe acţiunea industrială.
Arbitrajul de stat – nu are caracter obligatoriu, şi are o semnificaţie subsidiară faţă de arbitrajul voluntar. El poate fi utilizat numai dacă:
- nu s-a stipulat vreo clauză de arbitraj în acordul colectiv şi una sau ambele părţi nu au contactat arbitrajul de stat;
- prin arbitrajul convenţional nu s-a ajuns la nici un acord, iar părţile au convenit să se adreseze arbitrajului de stat. Procedura arbitrajului de stat se declanşează numai dacă s-a întrerupt concilierea directă între părţi sau procedura arbitrajului convenţional;
- arbitrajul de stat acţionează la cererea părţilor acordului (contractului) colectiv, inclusiv cînd apare iminenţa izbucnirii unui conflict colectiv de muncă. Rezultatul arbitrajului poate consta în: încheierea unui acord şi soluţionarea conflictului; acordul părţilor de a utiliza arbitrajul voluntar;
- acordul părţilor de a supune rezolvarea conflictului lor unui Comitet de Arbitraj de Stat. În acest din urmă caz, soluţia dată este obligatorie dacă este acceptată de ambele părţi sau dacă ele au convenit anterior să o accepte.