1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Bazîndu-ne pe abordările noţiunii de „criminalitate”, care în literatura de specialitate este studiată foarte amplu, definim noţiunea de contravenţio­na­litate ca fenomen social juridic negativ, cu caracter de masă variabil din punct de vedere istoric, care este constituit din totalitatea con­tra­venţiilor comise pe un anumit teritoriu într-o perioadă determinată de timp, caracterizîndu-se prin indicatori cantitativi (nivelul, dinamica) şi ca­litativi (structura, caracterul).       Trăsăturile de bază ale contravenţionalităţii sînt: fenomen social, feno­me­n juridic, fenomen negativ, fenomen cu caracter de masă, fenomen istoric variabil.

Caracterul juridic al fenomenului contravenţional derivă din conţinutul art. 22 din Constituţia RM, care prevede că nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica o pedeapsă mai aspră decît cea prevăzută în mo­mentul comiterii actului delictuos.     Consecinţele considerabile ale contravenţionalităţii ne permit să o caracterizăm ca pe un fenomen negativ. Contravenţionalitatea provoacă zilnic pagube enorme de ordin fizic, material şi moral, fapt ce demonstrează caracterul ei negativ.

Contravenţionalitatea reprezintă un fenomen cu caracter de masă. În Re­publica Moldova nu există încă o bază unică, complexă şi completă de date privind starea contravenţională în ţară. Contravenţionalitatea este un fenomen istoric variabil. Schimbările de ordin economic, social şi politic, dezvoltarea ştiinţelor juridice şi alte transformări ce au loc în societate, modifică şi contravenţionalitatea atît cantitativ, cît şi calitativ. Alături de aceste procese, au loc şi modificări ale legislaţiei con­­tra­venţionale. Unele fapte sociale îşi pierd pericolul social şi sînt excluse din Codul contravenţional, iar altele sînt incluse în legislaţia contravenţională, în scopul asigurării bunei funcţionări a societăţii.

Loading...