1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Prin conţinutul faptei contravenţionale se înţelege ansamblul de elemente şi trăsături caracteristice şi definite în însăşi norma de drept, care stabileşte sancţiunea sau o altă normă la care se face trimitere pentru a constata şi sancţiona fapta contravenţională.   Analizînd definiţia contravenţiei, distingem, ca şi în cazul infracţiunii, anumite aspecte obiective şi subiective care se concretizează prin prezenţa a patru elemente constitutive: obiectul şi latura obiectivă, subiectul şi la­tura subiectivă. Ele trebuie să existe cumulativ la fiecare contravenţie, lip­sa oricăreia dintre ele conducînd la inexistenţa faptei ilicite şi, implicit, la im­posibilitatea tragerii la răspundere a făptuitorului.

Obiectul contravenţiei constituie valorile şi relaţiile sociale ocrotite de legea contravenţională, care sînt vătămate sau lezate prin comiterea unei fapte concrete. Obiectul reflectă acele valori şi relaţii sociale la care a atentat subiectul.Obiectul contravenţiei are diverse forme: obiect juridic şi obiect material.  Obiectul juridic, la rîndul său, se divizează în: obiect general, obiect ge­neric, obiect nemijlocit (specific) şi obiect complex.       Obiectul material al contravenţiei. Dacă obiectul juridic al contravenţiei este reprezentat de valoarea socială şi relaţiile generate de aceasta, atunci obiectul material al contravenţiei îl constituie entitatea fizică împotriva căreia este orientat elementul ma­terial al contravenţiei.

Latura obiectivă indică conţinutul şi modalitatea atentării subiec­tu­lui asupra obiectului. Ea reprezintă acţiunea sau inacţiunea ilicită produ­că­toare de consecinţe socialmente periculoase sau care ameninţă anumite valori, relaţii sociale, bunuri ori interese legitime şi care este considerată ca ilicită în legea contravenţională.   Deci, părţile componente ale laturii obiective sînt: elementul material, rezultatul periculos, raportul de cauzalitate şi unele condiţii de loc, timp, mod şi împrejurări.

Subiect al răspunderii juridice este persoana fizică sau juridică împotriva căreia se exercită constrîngerea statală prin aplicarea sancţiunilor juridice.   Subiecţii contravenţiei sînt persoanele trase la răspundere contraven­ţio­nală (delincvenţii) – subiectul activ, şi victima – subiect pasiv.

Latura subiectivă – ca element al conţinutului constitutiv al contra­ven­ţiei – se referă la atitudinea psihică a făptuitorului faţă de fapta săvîrşită şi consecinţele ei. Elementul principal al laturii subiective este vinovăţia şi formele ei. În cazul unor contravenţii, pentru completarea laturii subiective, în textele de incriminare a acestora sînt prevăzute şi alte condiţii referitoare la scop şi la motiv.

Loading...