În literatura de specialitate se cunoaşte faptul că organizarea Curţii Constituţionale se efectuează după trei modele de desemnare:
- desemnarea directă” de autoritatea executivă;
- desemnarea electivă, de autoritatea legislativă;
- desemnarea mixtă ce se divide în două grupe: desemnarea de câtre autoritatea legislativă, executivă şi judecătorească; desemnarea de câtre autoritatea legislativă şi executivă,
În Austria, Slovacia, Belgia, Danemarca, Spania desemnarea directa este exercitată de câtre şeful statului direct prin numire.
Desemnarea electivă este caracteristică pentru Ungaria, Germania, Estonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Croaţia.
Deosebirea cea mai evidentă în desemnarea electivă este varietatea autorităţilor care au dreptul de a propune candidaţi pentru alegeri în funcţia de judecători ai Curţii Constituţionale. Propunerile pot veni începând cu Preşedintele ţârii (Azerbaidjan) şi terminând cu propunerile partidelor politice ce formează Parlamentul (Liechtenstein), în Lituania propunerile sunt făcute de trei Preşedinţi: al Republicii, al Parlamentului şi al Curţii Supreme de Justiţie.
Deasemenea mixtă de autoritatea legislativă, executivă şi judecătorească o găsim în Bulgaria, Georgia, Spania, Italia, Peru, Ucraina. Desemnarea mixtă de autoritatea legislativa şi executivă este practicată în Rusia, Andora, Albania, România, Franţa.
În Republica Moldova la fel se aplică desemnarea mixtă a judecătorilor Curţii Constituţionale. Deoarece doi judecători sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al Magistraturii.
Un alt aspect ce trebuie discutat este componenţa numerică a Curţii Constituţionale. În Statele Comunităţii Independente componenţa variază de la 5 până la 19 judecători. În ţările din Europa Centrală şi de Vest numărul judecătorilor în Curtea Constituţională este diferit: în Franţa-9, Grecia-12, Belgia-12, Spania-12, Portugalia-13, Italia-15, Slovenia-9, Ungaria-15.
Conform art. 6 alin. l) Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională a Republicii Moldova se compune din 6 judecători. Majoritatea statelor au Curţi Constituţionale compuse dintr-un număr impar de judecători din motiv de a facilita adoptarea hotărârilor în cazul împărţirii voturilor.
Situaţia când există paritate de voturi şi se dă prioritate opiniei pentru care-a votat Preşedintele nu este democratică.[2]
Reieşind din durata mandatului, putem clasifica desemnarea judecătorilor în trei grupe:
1. Desemnarea pentru un mandat – în aceste state judecătorul îşi exercită
funcţia până la vârsta, limita stabilită pentru exercitarea funcţiei, adică până la vârsta de pensionare (Armenia, Austria, Belgia). În Armenia membrii Curţii Constituţionale îşi exercită funcţiile din momentul desemnării până la vârsta de 70 de ani,în Estonia judecătorii pot rămâne în funcţie până la 5 ani după atingerea vârstei de pensionare.
2. Desemnarea pentru un mandat care nu poate fi prelungit sau înnoit. Mandatul de 9 ani care nu poate fi prelungit este stabilit în Bulgaria, Italia, Lituania; mandatul de 10 ani-în Georgia; de 12 ani-în Germania – în Spania membrii Curţii Constituţionale sunt numiţi pe 9 ani, la fiecare trei ani 1/3 fiind reînnoită, la fel stipulează Constituţia Lituaniei.
a) Desemnarea pentru un mandat care poate fi prelungit sau înnoit, de exemplu: Belorusia, Estonia. În Azerbaidjan judecătorii sunt numiţi pe un mandat de 15 ani, cu posibilitatea de reînnoire a mandatului pe un termen de 10 ani.
În republica Moldova judecătorrii Curţii Constituţionale sunt numiţi pe un mandat de 6 ani. Judecătorul Curţii Constituţionale poate deţine această funcţie pe durata a două mandate dacă este numit şi la data numirii nu depăşeşte limita de vârstă de 65 de ani. Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin vot secret, cu majoritatea voturilor, pe un mandat de trei ani, Preşedintele Curţii Constituţionale.
Preşedintele Curţii Constituţionale are următoarele atribuţii conform art.40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională :
– reprezintă Curtea Constituţională în faţa autorităţilor publice;
– convoacă Curtea Constituţională şi prezidează şedinţele acesteia;
– repartizează cauzele judecătorilor Curţii Constituţionale;
– coordonează activitatea Curţii Constituţionale etc.
Preşedintele şi judecătorii Curţii Constituţionale sunt asistaţi în activitatea lor de 6 judecători- asistenţi (art. 35 a legii).
Judecătorii- asistenţi sunt angajaţi prin concurs. Candidaţii la funcţia de judecător- asistent trebuie să respecte următoarele condiţii: prigătire juridică superioară; 10 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.
Asistenţa informaţională, organizatorică, ştiinţifică şi de altă natură, organizarea audienţei cetăţenilor, examinarea în prealabil a unor sesizări, acordarea ajutorului în pregătirea dosarelor sînt asigurate de Secretariatul Curţii Constituţionale. Regulamentul Secretariatului, organizarea, statul lui de funcţii se aprobă de Curtea Constituţională.
Secretariatul este condus de un şef, care este responsabil de toate lucrările administrative.
Angajarea şi eliberarea din funcţie a lucrătorilor Secretariatului, ordonarea mijloacelor bugetare ale Curţii revine Preşedintelui Curţii Constituţionale.
Pe lângă Curtea Constituţională funcţionează un Consiliu Ştiinţific -Consultativ în conformitate cu art. 36 al Legii „Cu privire la Curtea Constituţională” – format din savanţi şi specialişti practicieni în domeniul dreptului. Regulamentul Consiliului Ştiinţific-Consultativ a fost aprobat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 33 din 29.10.1998.
Curtea Constituţională are buget propriu, care face parte integrantă din Bugetul de stat. Bugetul Curţii se aprobă de Parlament concomitent cu Bugetul de stat.