Drept

Adoptarea în anul 2014 a celor 3 directive europene nu reprezintă o etapa finală a procesului de modernizare a materiei achizițiilor publice la nivelul Uniunii Europene ci, dimpotrivă, constituie un nou început în cadrul căruia Comisia Europeană evaluează permanent impactul noului cadru normativ și propune o nouă paradigmă a achizițiilor publice la nivel european. Într-un document recent - Comunicarea inti­tulată Transformarea achizițiilor publice pentru ca acestea să funcționeze în și pentru Europa^[1] - Comisia expune pe larg Strategia în domeniul achizițiilor publice care stabilește cadrul general de politică și priorități clare de a îmbunătăți procedurile de achiziții publice în practică și de a sprijini investițiile în cadrul UE.

Comisia propune un parteneriat extins bazat pe colaborare:

Pentru a consolida recunoașterea dimensiunii strategice a achizițiilor publice și a îmbunătăți achizițiile publice în practică, este nevoie de o adeziune politică solidă și vastă la toate nivelurile administrației. Dacă autoritățile se angajează să acorde acestei chestiuni o prioritate absolută, există un potențial de îmbunătățire semnifi­cativ. [...]

Parteneriatul ar putea asocia următoarele aspecte și părți interesate:

• autoritățile naționale ar putea îmbunătăți organizarea achizițiilor prin formu­larea unor strategii de achiziții naționale clare, prin asigurarea unei coordonări mai eficiente la nivel național și regional, prin furnizarea de norme naționale clare și de orientări practice, ar putea face schimb de bune practici, ar putea institui centre de asistență pentru competențe și organisme de achiziție centralizate, îmbunătățind transparența și punând la dispoziție proceduri de revizuire rapide, independente și echitabile;
• autoritățile locale și regionale ar putea coopera mai mult și ar putea utiliza achizițiile publice agregate, ar putea promova achizițiile strategice și digitale și ar putea să își profesionalizeze achizitorii publici;
• Comisia s-ar angaja să lucreze în spiritul colaborării și să elaboreze o serie întreagă de instrumente de sprijin, inclusiv orientări și bune practici în mai multe domenii-cheie pentru ca achizițiile publice să devină cât mai simple și mai eficiente. În același timp, ea va continua să își urmărească politica de punere în aplicare și să- și folosească puterea discreționară în mod strategic pentru a se concentra asupra celor mai importante încălcări ale dreptului UE care afectează interesele cetățenilor și ale întreprinderilor;
• întreprinderile, industria și asociațiile de întreprinderi ar putea, de exemplu, să încurajeze o participare mai mare pe piețele de achiziții, inclusiv dincolo de frontie­rele naționale, prin elaborarea de modele de evaluare pentru compararea diferitelor soluții pe o bază obiectivă. Procedurile de revizuire ar trebui utilizate în mod res­ponsabil. Consultările prealabile ale pieței sunt o etapă importantă pentru a îmbu­nătăți nivelul de expertiză în domeniul achizițiilor publice și ar trebui să implice, de asemenea, IMM-urile;
• părțile interesate: în numeroase orașe și comunități se acordă o atenție tot mai mare abordării bugetare participative, ceea ce ar putea facilita privilegierea crite­riilor strategice promovate de către grupuri locale. Jurnaliștii și publicul ar trebui să utilizeze datele disponibile pentru a exercita un control public în ceea ce privește procedurile de achiziții și pentru a se asigura că achizitorii publici își asumă răspun­derea. Oamenii de știință și cadrele universitare au, de asemenea, un rol important prin faptul că elaborează instrumente analitice și modele de date.

În continuare, Comisia a identificat șase domenii prioritare clare și măsuri concrete care pot fi adoptate în domeniul achizițiilor publice de natură să genereze beneficii substanțiale pentru politicile economice ale statelor membre:

1. Asigurarea adoptării pe scară mai largă a achizițiilor publice strategice. Administrațiile centrale și locale ar trebui să acorde un rol mai important achizițiilor publice strategice pentru a atinge obiective societale, economice și de mediu, cum ar fi economia circulară. Integrarea criteriilor ecologice, inovatoare și sociale^, o utilizare mai intensă a consultării prealabile introducerii pe piață sau a evaluărilor calitative (MEAT¹), precum și achiziționarea unor soluții inovatoare în etapa premergătoare comercializării nu implică doar utilizarea unui grup deosebit de competent de achizitori publici, ci și, mai ales, o viziune politică și asumarea poli­tică. Unele state membre au prevăzut obligativitatea alegerii ofertei celei mai avan­tajoase din punct de vedere economic (MEAT), inclusiv a criteriilor ecologice, pentru procesele lor de achiziții. Altele ar putea lua în considerare stabilirea de obiective voluntare pentru a monitoriza gradul de adoptare. În orice caz, pentru a obține rezultate optime în materie de achiziții publice, criteriile strategice trebuie să fie aplicate în mod sistematic. Acest lucru poate fi facilitat printr-un sprijin practic pe scară largă, prin acțiuni, precum difuzarea de standarde, de metodologii pentru criteriile de referință, de actualizări periodice ale etichetelor^{[2] [3] [4]} și de criterii de evaluare, precum și punerea la dispoziție a unei biblioteci de bune practici. [...]

Este nevoie de o abordare specifică pentru sectoarele prioritare, cum ar fi sectorul construcțiilor, sectorul sanitar și sectorul tehnologiei informației, din cauza efectului de pârghie al acestora, a caracterului specific și a problemelor tipice, inclusiv din cauza evoluției rapide a tehnologiei și a pieței. Inițiativa Comisiei pentru un mecanism de evaluare voluntară ex ante destinat marilor proiecte de infrastruc­tură poate fi plasată în acest context. [...]

În paralel, sectoarelor apărării și securității trebuie să fie avute în vedere în mod direct, inclusiv securitatea cibernetică. Activitățile se află deja în plină desfășurare în contextul planului de acțiune europeană în domeniul apărării. Obiectivul planului de acțiune este punerea în aplicare eficientă a Directivei privind achizițiile publice în domeniul apărării, cu scopul de a oferi oportunități întreprinderilor europene, indiferent de dimensiunea și localizarea acestora.

1. b) Profesionalizarea achizitorilor publici. Schimbarea trebuie declanșată de persoane cu un nivel de competențe adecvat. Nivelul scăzut de profesionalizare a achizitorilor publici^[5] este o problemă sistemică în multe state membre. Îmbunătățirea competențelor în materie de achiziții publice în toate etapele procedurii de achiziție, inclusiv a competențelor informatice, este de o importanță vitală. Schimbarea culturii și utilizarea sporită a achizițiilor publice strategice necesită o utilizare mai extinsă a practicilor flexibile, cunoașterea piețelor și instrumente inovatoare.

Sectorul public trebuie să pună în aplicare o strategie cuprinzătoare pentru a com­pensa aversiunea față de risc și a atrage, a forma și a dezvolta talente și competențe în întregul sector al achizițiilor publice.

Statele membre se află în stadii diferite în eforturile lor de profesionalizare, dar este important ca toate să depună astfel de eforturi. Schimbul de experiență le va permite să-și îmbunătățească practicile în materie de achiziții publice și va spori impactul și reputația sectorului achizițiilor publice în ceea ce privește realizarea obiectivelor de politică publică. Strategiile de profesionalizare pe termen lung la nivel național sunt esențiale pentru a avea persoanele potrivite, cu competențele și instrumentele adecvate, la locul potrivit și la momentul potrivit în vederea obținerii celor mai bune rezultate. [...]

1. Îmbunătățirea accesului pe piețele de achiziții publice. IMM-urile sunt esențiale pentru crearea de locuri de muncă, pentru creștere și inovare, însă întâm­pină dificultăți în ceea ce privește accesul la achizițiile publice, atât în cadrul UE, cât și pe piețele internaționale. In prezent, IMM-urilor li se atribuie 45% din valoa­rea contractuală totală care depășește plafoanele stabilite la nivelul UE, în mod direct sau în cadrul unei asocieri de ofertanți sau subcontractanți. Directivele din 2014 includ măsuri care ar trebui să faciliteze accesul întreprinderilor, inclusiv al IMM-urilor, la achizițiile publice, inclusiv la nivel transfrontalier. Aceste oportunități consolidate de achiziții publice pentru IMM-uri trebuie să fie comunicate mai bine publicului larg, societăților și autorităților contractante. Acest lucru este deosebit de important în vederea promovării achizițiilor transfrontaliere. Obiectivul este de a crește proporția de contracte de achiziții publice atribuite IMM-urilor, în conformi­tate cu ponderea lor globală în economie. Comisia a inițiat, de asemenea, acțiuni specifice pentru a facilita accesul IMM-urilor la contractele de achiziții publice, cum ar fi proiectele finanțate prin programul COSME. De asemenea, în mod specific în sectorul apărării, au fost lansate o serie de acțiuni pentru facilitarea accesului IMM- urilor la piața transfrontalieră, așa cum a fost precizat în planul de acțiune european în domeniul apărării. [...]
2. Creșterea transparenței, a integrității și a calității datelor. Datele fiabile sunt esențiale pentru a pregăti răspunsuri adecvate la nivel de politică. Transfor­marea digitală, ameliorarea calității datelor în general și disponibilitatea standar­delor în materie de date deschise oferă posibilitatea creării unor tehnici de analiză mai bune pentru elaborarea de politici axate pe nevoi și a unor sisteme de avertizare pentru a combate corupția^{[6] [7]} în domeniul achizițiilor publice. Ar trebui să fie puse la dispoziție date de o calitate mai bună și mai accesibile^[8] privind achizițiile publice, întrucât astfel ar apărea o întreagă gamă de posibilități de evaluare îmbunătățită a performanței politicilor de achiziții, de optimizare a interacțiunii dintre sistemele de achiziții publice și de orientare a viitoarelor decizii strategice. Sistemele de achiziții publice electronice trebuie să producă date de bună calitate, dar, și mai important, factorii de decizie trebuie să utilizeze aceste date și să le comunice celorlalte părți interesate. Aceste sisteme oferă, de asemenea, o metodă de detectare a neregulilor. La nivelul UE, Comisia va propune noi modele de formulare electronice pentru a îmbunătăți colectarea de date. [...]
3. Stimularea transformării digitale a achizițiilor publice. Noile tehnologii digitale oferă posibilități considerabile de raționalizare și simplificare a procedurilor de achiziții publice prin implementarea achizițiilor publice electronice. Directivele privind achizițiile publice prevăd că, până în octombrie 2018, depunerea electronică a ofertelor va deveni obligatorie. Cu toate acestea, avantajele achizițiilor publice electronice vor fi vizibile pe deplin numai în cazul în care întregul proces de achiziții publice va fi supus transformărilor digitale. Acest proces include mai multe etape, de la planificare, notificare și prezentare la facturare, plată și arhivare.

Noile tehnologii oferă posibilitatea de a regândi în mod fundamental modul în care sunt organizate achizițiile publice și părțile relevante ale administrațiilor publice. Există o șansă unică de a restructura sistemele relevante și de a realiza o transformare digitală. [...]

1. Cooperarea pentru efectuarea de achiziții publice în comun. Agregarea achizițiilor publice a început să ia amploare în întreaga UE^[9]. In calitate de agrega- tori, organismele centrale de achiziție (CPB) gestionează cote tot mai mari ale piețelor de achiziții publice. Acestea joacă un rol tot mai important în promovarea reformei în domeniul achizițiilor publice, inclusiv prin punerea în aplicare a unei abordări strategice. Ele creează condițiile pentru amplificarea efectului de pârghie al achizitorilor publici, care este indispensabil în anumite piețe dominate de un număr mic de operatori de pe piață. In funcție de situație, CPB-urile pot fi înființate cu un mandat general la nivel național, pot viza sectoare specifice (cum ar fi cel al sănătății sau sectorul informatic) sau se pot specializa în achiziții publice regionale/ municipale.

Volumele mari de achiziții publice ale CPB ar putea fi utilizate în beneficiul achizițiilor strategice, de exemplu, prin stabilirea unor obiective în materie de achiziții. Rolul lor în procesul de standardizare a procedurilor de achiziții publice și cunoașterea pieței de către aceștia reprezintă, de asemenea, un element-cheie pentru profesionalizarea administrației publice și facilitează utilizarea procedurilor favo­rabile IMM-urilor Regruparea cunoștințelor și a expertizei creează efecte de propa­gare, întrucât CPB oferă deseori asistență și servicii de consultanță altor autorități contractante. [.]

 

^[1]           Comunicarea Comisiei nr. 13286/17 din 16 octombrie 2017 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor intitulată Transformarea achizițiilor publice pentru ca acestea să funcționeze în și pentru Europa (http://data. consilium.europa.eu/doc/document/ST-13286-2017-INIT/ro/pdf).

^[2]           Care ar trebui să includă, de asemenea, obligația de accesibilitate pentru persoanele cu handicap (nota Comisiei, s.n.).

^[3]           Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, care permite acordarea unei importanțe sporite calității (nota Comisiei, s.n.ț.

^[4]           Cum ar fi etichetele ecologice, etichetele energetice sau cele pentru comerțul echitabil (nota Comisiei, s.n).

^[5]           Potrivit unui studiu (Bandiera, Prat, Valletti, 2008), lipsa de competențe profesionale este o problemă chiar mai importantă decât corupția: 83% din resursele irosite în cadrul achizițiilor publice se datorează lipsei de profesionalism și de stimulente și doar 17% se datorează corupției (nota Comisiei, s.n.).

^[6]           Măsurile de îmbunătățire a accesului IMM-urilor la piețele de achiziții publice includ recomandarea de a împărți contractele în loturi, limitarea cifrei de afaceri necesare pentru a putea participa la o procedură de cerere de ofertă și reducerea cerințelor de documentare (nota Comisiei, s.n.).

^[7]           Astfel cum se reflectă în unele dintre recomandările specifice fiecărei țări în cadrul procesului semestrului european (nota Comisiei, s.n.).

^[8]           Respectând în același timp drepturile fundamentale și, în special, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, în măsura în care este aplicabil (nota Comisiei, s.n.).

^[9] Care beneficiază de soluțiile de interoperabilitate existente stabilite de comun acord la nivelul UE, cum ar fi identitatea electronică, semnătura electronică, livrarea online, factu­rarea electronică (nota Comisiei, n.n.ț.