Drept

Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, scopul achizițiilor publice îl consti­tuie asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziționarea de bunuri, servicii și lucrări în condiții de eficiență economică și socială.

Spre deosebire de vechea reglementare¹ în care „prețul cel mai scăzut” reprezenta criteriul comun de atribuire a contractului de achiziție publică, art. 187 alin. (3) lit. c) și d) din Legea nr. 98/2016 introduce două noi criterii de atribuire, respectiv „cel mai bun raport calitate-preț” și „cel mai bun raport calitate-cost”^{[1] [2]}.

Pornind de la premisa că nu întotdeauna ce este ieftin este în mod necesar și bun (ca o consecință a aplicării criteriului „prețul cel mai scăzut”), observăm o nouă abordare a achizițiilor publice în spațiul european care se axează mai mult pe calitate decât pe cantitate.

Importanța acestui nou criteriu de atribuire este subliniată și în preambulul Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014¹: „Cercetarea și inovarea, inclusiv ecoinovarea și inovarea socială, sunt printre principalele motoare ale creșterii viitoare și au fost înscrise în centrul strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii. Autori­tățile publice ar trebui să dea achizițiilor publice o utilizare strategică optimă pentru a stimula inovarea. Achiziționarea de produse, lucrări și servicii inovatoare joacă un rol esențial pentru îmbunătățirea eficienței și a calității serviciilor publice, ținând cont în același timp de provocările societale majore. Aceasta contribuie la obținerea celui mai bun raport calitate-preț, dar și a unor beneficii economice, societale și de mediu mai ample prin generarea unor idei noi, transpunerea lor în produse și servicii inovatoare și promovarea unei creșteri economice sustenabile”.

Noua concepție europeană în materia achizițiilor publice ține cont și de alți factori, alții decât prețul cel mai scăzut, cum ar fi beneficiile de mediu, creșterea eco­nomică sustenabilă, inteligentă și ecologică etc. În acest context, legiuitorul a preluat noua concepție și a inclus „condițiile de eficiență economică și socială” în definirea scopului achizițiilor publice.

^[1]  Art. 198 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006.

^[2]  A se vedea infra Titlul II, Capitolul VII, Secțiunea a 7-a.