Drept

Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică și a organi­zării concursurilor de soluții, prevăzute în mod expres de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, sunt:

1. nediscriminarea;
2. tratamentul egal;
3. recunoașterea reciprocă;
4. transparența;
5. proporționalitatea;
6. asumarea răspunderii.

Din perspectiva teoriei generale a dreptului, principiile de drept sunt acele idei conducătoare ale conținutului tuturor normelor juridice și au atât un rol constructiv, cât și valorizator pentru sistemul de drept^{[1] [2]}.

O chestiune disputată în doctrina juridică este aceea de a stabili care este rolul principiilor de drept în raport cu norma de drept și cum sunt acestea utilizate de cei care interpretează și aplică legea.

De esența dreptului este norma juridică, adică acea „regulă generală și obligatorie de conduită al cărui scop este acela de a asigura ordinea socială, regulă ce poate fi adusă la îndeplinire pe cale statală, în caz de nevoie prin constrângere”¹. Deoarece, prin definiție, norma juridică urmează să constituie temei pentru reglementarea viitoare a unor relații sociale, atunci nu poate îmbrăca decât o formă generală. În acest mod, norma juridică se va putea interpreta și aplica la cazuri particulare. Astfel, la un caz concret, cel care aplică legea observă nu numai „litera” legii, adică forma sa exterioară, dar trebuie caute și „spiritul” legii, adică să descopere înțelesul propriu al acesteia. Acest demers este important deoarece „aplicarea pur mecanică ar denatura dreptul, ducând la cele mai absurde consecințe: acest fapt fiind remarcat și de romani prin cuvintele: summum jus, summa injuria”^{[3] [4] [5]}. De aceea, urmărind „spiritul” legii, judecătorul are libertatea de interpretare a acesteia. Această marjă de apreciere pornește de la premisa că judecătorul nu poate refuza să judece un caz concret pe motiv dă legea este neclară sau insuficient precizată. În aceste condiții, dacă norma juridică este obscură, neclară, el va recurge la principiile de drept pe care le va aplica la un caz concret. Altfel spus, principiile sunt izvoare formale de drept.

În materia achizițiilor publice, legiuitorul a conferit forță juridică principiilor enumerate de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, astfel că acestea vor avea aplicabilitate directă, întocmai ca o normă de drept. În continuare evocăm, cu titlu de exemplu, astfel de referiri la aceste principii:

• autoritatea contractantă atribuie contractele de achiziție publică/acordurile- cadru și organizează concursurile de soluții care privesc achiziții publice a căror valoare estimată este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la alin. (1) prin aplicarea unei proceduri simplificate, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2f;
• pentru atribuirea contractelor de achiziție publică care intră sub incidența prevederilor alin. (1) și a căror valoare estimată este mai mare decât cea prevăzută la art. 7 alin. (5), autoritatea contractantă elaborează norme proprii care să asigure aplicarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din prezenta lege^[6];
• în cazul în care informațiile sau documentele prezentate de către operatorii eco­nomici sunt incomplete sau eronate sau în cazul în care lipsesc anumite documente, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita într-un anumit termen ofertanților/ candidaților clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezentate de aceștia în cadrul ofertelor sau solicitărilor de participare, cu respectarea princi­piilor tratamentului egal și transparenței^[7];
• autoritatea contractantă are dreptul de a utiliza sau implementa opiniile, suges­tiile sau recomandările primite în cadrul consultărilor prevăzute la alin. (1) pentru pregătirea achiziției și pentru organizarea și desfășurarea procedurii de atribuire, cu condiția ca utilizarea sau implementarea acestor opinii, sugestii sau recomandări să nu aibă ca efect denaturarea concurenței și/sau încălcarea principiilor nediscri- minării și transparenței';
• în procesul de realizare a achizițiilor publice orice situație pentru care nu există o reglementare explicită se interpretează prin prisma principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016privind achizițiile publice¹;
• Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sau instanța de judecată dispune modificarea/eliminarea oricăror specificații tehnice din caietul de sarcini ori din alte documente emise în legătură cu procedura de atribuire, iar autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri de remediere, fără ca acestea să afecteze principiile achizițiilor publice reglementate la art. 2 alin. (2)3

În ceea ce privește originea lor, principiile achizițiilor publice derivă din princi­piile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, respectiv libera circulație a mărfurilor, libertatea de stabilire și libertatea de a furniza servicii^{[8] [9] [10] [11]}.

 

^[1]  Parag. 47 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014.

^[2]  N. Popa, M. Eremia, S. Cristea, Teoria generală a dreptului, ed. 2, Ed. All Beck, București, 2005, p. 105.

^[3] N. Popa, op. cit., p. 136.

^[4]  G. Del Vecchio, Lecții de filosofie juridică, Ed. Europa Nova, București, p. 208.

^[5]  Art. 7 alin. (2) din Legea nr. 98/2016.

^[6]  Art. 33 alin. (2) din Legea nr. 98/2016.

^[7]  Art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016.

^[8]  Art. 139 alin. (3) Legea nr. 98/2016.

^[9] Art. 1 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice din 2 iunie 2016, aprobare prin H.G. nr. 395/2016 (M.Of. nr. 423 din 6 iunie 2016).

^[10]          Art. 212 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016.

^[11]          Parag. 1 din preambulul Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 prevede că „atribuirea contractelor de achiziții publice de către sau în numele autorităților statelor membre trebuie să respecte principiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), mai exact libera circulație a mărfurilor, libertatea de stabilire și libertatea de a furniza servicii, precum și principiile care derivă din acestea, cum ar fi egalitatea de tratament, nediscriminarea, recunoașterea reciprocă, proporționalitatea și transparența”.