Drept

Secțiunea 1. Consultarea pieței

Înainte de inițierea procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are dreptul de a organiza consultări ale pieței în vederea pregătirii achiziției, prin raportare la obiectul contractului de achiziție publică, și pentru a informa operatorii economici cu privire la planurile de achiziție și cerințele avute în vedere în legătură cu acestea, făcând cunoscut acest lucru prin intermediul SEAP, precum și prin orice alte mijloace.

În cadrul consultărilor, autoritatea contractantă are dreptul de a invita experți independenți, autorități publice sau operatori economici, inclusiv organizații repre­zentative ale acestora.

Autoritatea contractantă are dreptul de a utiliza sau implementa opiniile, sugestiile sau recomandările primite în cadrul consultărilor pentru pregătirea achiziției și pentru organizarea și desfășurarea procedurii de atribuire, cu condiția ca utilizarea sau imple­mentarea acestor opinii, sugestii sau recomandări să nu aibă ca efect denaturarea concurenței și/sau încălcarea principiilor nediscriminării și transparenței.

În situația în care un candidat/ofertant sau o entitate care are legături cu un candidat/ofertant a oferit opinii, sugestii sau recomandări autorității contractante în legătură cu pregătirea procedurii de atribuire, în cadrul consultărilor sau în orice alt mod, inclusiv ca parte a unor servicii de consultanță, ori a participat în alt mod la pregătirea procedurii de atribuire, autoritatea contractantă ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că participarea respectivului candidat/ofertant la procedura de atribuire nu este de natură a denatura concurența. Aceste măsuri pot include, printre altele, comunicarea către ceilalți candidați/ofertanți a informațiilor relevante care au fost transmise în contextul participării candidatului/ofertantului la pregătirea procedurii de atribuire sau care decurg din această participare și stabilirea unor termene corespun­zătoare pentru depunerea ofertelor; aceste măsuri se justifică în raportul procedurii.

Autoritatea contractantă poate derula un proces de consultare a pieței, ca parte a procesului de achiziție publică, care se inițiază prin publicarea în SEAP, precum și prin orice alte mijloace, a unui anunț privind consultarea, în cazul în care dorește achiziționarea unor produse/servicii/lucrări cu grad ridicat de complexitate tehnică, financiară sau contractuală, ori din domenii cu un rapid progres tehnologic.

Anunțul trebuie să conțină cel puțin următoarele elemente:

1. denumirea autorității contractante și datele de contact;
2. adresa de internet unde sunt publicate informațiile cu privire la procesul de consultare a pieței;

1. descrierea necesităților obiective și constrângerilor de natură tehnică, financiară și/sau contractuală ce caracterizează nevoia autorității contractante în raport cu care se organizează respectiva consultare;
2. aspectele supuse consultării;
3. termenul până la care se transmit propunerile persoanelor interesate în cadrul procesului de consultare;
4. termenul până la care se desfășoară procesul de consultare;
5. descrierea modalității de desfășurare a consultării, respectiv modul în care se va realiza interacțiunea cu operatorii economici ce răspund la invitația autorității contractante.

Aspectele supuse consultării vizează, fără a se limita la acestea, potențiale soluții tehnice, financiare sau contractuale pentru satisfacerea nevoii autorității contractante, precum și aspecte legate de strategia de contractare, inclusiv divizare pe loturi sau posibilitatea solicitării de oferte alternative.

Orice persoană/organizație interesată transmite autorității contractante opinii, sugestii sau recomandări cu privire la aspectele supuse consultării, utilizând formele și mijloacele de comunicare precizate în anunțul privind consultarea.

Autoritatea contractantă poate decide ca opiniile, sugestiile sau recomandările să fie transmise numai prin mijloace electronice la o adresă dedicată.

Autoritatea contractantă poate lua în considerare opiniile, sugestiile sau recoman­dările primite, în cazul în care le consideră relevante.

Autoritatea contractantă poate organiza întâlniri cu fiecare persoană/organizație, în cadrul cărora se poartă discuții cu privire la opiniile, sugestiile sau recomandările pe care acestea le-au transmis.

Autoritatea contractantă are obligația de a publica în SEAP rezultatul procesului de consultare a pieței, dar nu mai târziu de momentul inițierii procedurii de atribuire.

Pe parcursul desfășurării procesului de consultare, autoritatea contractantă are obligația de a păstra confidențialitatea asupra informațiilor declarate de participanții la consultare ca fiind confidențiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală, potrivit legii.

Secțiunea a 2-a. Împărțirea pe loturi

Autoritatea contractantă are dreptul de a recurge la atribuirea pe loturi a con­tractelor de achiziție publică și a acordurilor-cadru și, în acest caz, de a stabili dimen­siunea și obiectul loturilor, cu condiția includerii acestor informații în documentele achiziției. În acest caz, autoritatea contractantă precizează în anunțul de participare dacă ofertele pot fi depuse pentru unul, pentru mai multe sau pentru toate loturile.

În situația în care autoritatea contractantă nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, aceasta are obligația de a justifica decizia de a nu atribui contractul pe loturi.

Autoritatea contractantă are dreptul, chiar și în cazul în care pot fi depuse oferte pentru mai multe sau pentru toate loturile, să limiteze numărul de loturi care pot fi atribuite aceluiași ofertant. În acest caz, autoritatea contractantă precizează în anunțul de participare numărul maxim de loturi care pot fi atribuite unui ofertant.

Autoritatea contractantă are obligația de a indica în documentele achiziției criteriile și regulile obiective și nediscriminatorii care se vor aplica pentru stabilirea loturilor care vor fi atribuite aceluiași ofertant, în cazul în care în urma aplicării criteriului de atribuire și a factorilor de evaluare ar rezulta atribuirea către un ofertant a unui număr de loturi mai mare decât numărul maxim admis.

În cazul în care aceluiași ofertant îi pot fi atribuite mai multe loturi, autoritatea contractantă are dreptul de a decide atribuirea contractului/contractelor prin reunirea mai multor loturi sau a tuturor loturilor și atribuirea acestora aceluiași ofertant, dacă a precizat în anunțul de participare faptul că își rezervă dreptul de a face acest lucru și a indicat loturile sau grupurile de loturi care pot fi reunite.

În cazul în care aceluiași ofertant îi pot fi atribuite mai multe loturi, autoritatea contractantă efectuează o evaluare comparativă a ofertelor, pentru a stabili dacă ofertele depuse de către un ofertant pentru o anumită combinație de loturi luate în ansamblu ar primi un punctaj superior prin aplicarea criteriului de atribuire și a factorilor de evaluare stabiliți în documentația de atribuire prin raportare la loturile respective față de punctajul total obținut de ofertele pentru loturile individuale în cauză luate separat. Autoritatea contractantă efectuează evaluarea comparativă prin stabilirea în primul rând a punctajelor ofertelor pentru fiecare lot în parte prin aplicarea crite­riului de atribuire și a factorilor de evaluare stabiliți în documentația de atribuire și, apoi, prin compararea punctajului total astfel obținut cu punctajul atribuit ofertelor depuse de către un ofertant pentru combinația de loturi respectivă, în ansamblu.

Secțiunea a 3-a. Reguli de publicitate și transparență

Autoritatea contractantă are obligația de a asigura transparența procedurii de atri­buire a contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru prin publicarea anunțu­rilor de intenție, anunțurilor de participare și a anunțurilor de atribuire.

• §1. Publicarea anunțurilor de intenție

Autoritatea contractantă își poate face cunoscute intențiile cu privire la achizițiile planificate prin publicarea unui anunț de intenție. Anunțul de intenție se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și la nivel național.

Anunțurile de intenție, inclusiv anunțurile corespunzătoare tip erată, se transmit spre publicare de către autoritatea contractantă prin mijloace electronice în condițiile prevăzute prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi și se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cu respectarea formatelor-standard stabilite de Comisia Europeană^[1].

Anunțurile de intenție nu pot fi publicate la nivel național înainte de data publicării acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prin excepție, publicarea la nivel național a anunțurilor de intenție este permisă atunci când autoritatea con­tractantă nu a fost notificată de către Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene cu privire la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunțurilor transmise spre publicare în termen de 48 de ore de la confirmarea primirii de către Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene a anunțului transmis spre publicare.

Anunțurile de intenție publicate la nivel național nu trebuie să conțină alte informații față de cele existente în anunțurile corespunzătoare publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și trebuie să menționeze data transmiterii către Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene.

• §2. Publicarea anunțurilor de participare

Autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare un anunț de participare atunci când:

1. inițiază procedura de licitație deschisă, licitație restrânsă, dialog competitiv sau negociere competitivă ori un parteneriat pentru inovare, pentru atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru;
2. lansează un sistem dinamic de achiziții;
3. organizează un concurs de soluții;
4. inițiază procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică/acordurilor- cadru pentru servicii sociale și alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2, cu excepția cazului în care a fost publicat un anunț de intenție valabil în mod continuu.

Publicarea anunțului de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este obligatorie în toate situațiile în care valoarea estimată a contractului de achiziție publică/acordului-cadru este mai mare sau egală cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016¹.

Anunțurile de participare, inclusiv anunțurile corespunzătoare tip erată, se transmit spre publicare de către autoritatea contractantă prin mijloace electronice în condițiile prevăzute prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi și se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cu respectarea formatelor-standard stabilite de Comisia Europeană^{[2] [3]}.

Anunțurile de participare nu pot fi publicate la nivel național înainte de data publicării acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prin excepție, publicarea la nivel național a anunțurilor de participare este permisă atunci când autoritatea con­tractantă nu a fost notificată de către Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene cu privire la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunțurilor transmise spre publicare în termen de 48 de ore de la confirmarea primirii de către Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene a anunțului transmis spre publicare.

Anunțurile de participare publicate la nivel național nu trebuie să conțină alte informații față de cele existente în anunțurile corespunzătoare publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și trebuie să menționeze data transmiterii către Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene.

• §3. Publicarea anunțurilor de atribuire

Autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare un anunț de atribuire în termen de 30 de zile de la data:

1. încheierii contractului de achiziție publică/acordului-cadru în urma finalizării procedurii de atribuire;
2. finalizării unui concurs de soluții prin stabilirea concurentului câștigător;
3. atribuirii unui contract de achiziție publică printr-un sistem dinamic de achiziții;
4. închiderii unui sistem dinamic de achiziții.

În cazul contractelor de achiziție publică subsecvente încheiate în executarea acordurilor-cadru, autoritatea contractantă grupează trimestrial anunțurile de atribuire și are obligația de a transmite spre publicare anunțurile de atribuire astfel grupate în termen de 30 de zile de la încheierea fiecărui trimestru.

În cazul contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru atribuite printr-un sistem dinamic de achiziții autoritatea contractantă are dreptul de a grupa trimestrial anunțurile de atribuire și are obligația de a transmite spre publicare anunțurile de atribuire astfel grupate în termen de 30 de zile de la încheierea fiecărui trimestru.

Publicarea nu este obligatorie în cazul în care comunicarea unor informații privind atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru ar împiedica apli­carea unor dispoziții legale, ar fi contrară interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unui anumit operator economic, public sau privat, ori ar putea aduce atingere concurenței loiale între operatorii economici.

Anunțurile de atribuire, inclusiv anunțurile corespunzătoare tip erată, se transmit spre publicare de către autoritatea contractantă prin mijloace electronice în condițiile prevăzute prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi și se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cu respectarea formatelor-standard stabilite de Comisia Europeană^[4].

Anunțurile de atribuire nu pot fi publicate la nivel național înainte de data publi­cării acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prin excepție, publicarea la nivel național a anunțurilor de atribuire este permisă atunci când autoritatea con­tractantă nu a fost notificată de către Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene cu privire la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunțurilor transmise spre publicare în termen de 48 de ore de la confirmarea primirii de către Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene a anunțului transmis spre publicare.

Anunțurile de atribuire publicate la nivel național nu trebuie să conțină alte informații față de cele existente în anunțurile corespunzătoare publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și trebuie să menționeze data transmiterii către Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene.

• §4. Alte reguli specifice de publicitate și transparență
• Situația contractelor de publicitate media

În cazul atribuirii contractelor de publicitate media cu o valoare estimată mai mare sau egală cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016^[5], autoritatea contractantă are următoarele obligații specifice de publi­citate și transparență, suplimentare în legătură cu publicitatea și transparența con­tractelor de achiziție publică de servicii:

1. obligația de a publica un anunț de participare pe platforma electronică utilizată pentru realizarea achiziției, la o adresă dedicată, precum și pe pagina proprie de internet, însoțit de justificarea oportunității achiziției;
2. obligația de a publica un anunț de atribuire pe platforma electronică utilizată pentru realizarea achiziției, la o adresă dedicată, precum și pe pagina proprie de internet;
3. la încetarea contractului de publicitate media, obligația de a publica pe plat­forma electronică utilizată pentru realizarea achiziției un raport de evaluare a impac­tului achiziției serviciilor de publicitate respective.

• Situația utilizării SEAP

Autoritatea contractantă asigură prin mijloace electronice, prin intermediul Sistemului Electronic de Achiziții Publice, accesul direct, complet, nerestricționat și gratuit al operatorilor economici la documentele achiziției începând cu data publi­cării anunțului de participare.

Autoritatea contractantă prevede în cuprinsul anunțului de participare adresa de internet la care sunt disponibile documentele achiziției.

În cazul în care autoritatea contractantă nu poate asigura prin mijloace electronice accesul direct, complet, nerestricționat și gratuit la anumite documente ale achiziției, iar autoritatea contractantă se află intr-una din situațiile prevăzute de normele meto­dologice de aplicare a prezentei legi în care este permisă folosirea altor mijloace de comunicare decât cele electronice, autoritatea contractantă indică în anunțul de partici­pare modalitatea prin care asigură accesul operatorilor economici la documentele achi­ziției. În această situație, autoritatea contractantă are obligația de a prelungi termenul de depunere a ofertelor sau solicitărilor de participare cu 5 zile, cu excepția situaților de urgență demonstrate în mod corespunzător de autoritatea contractantă.

În situația în care autoritatea contractantă, din motive legate de protejarea naturii confidențiale a informațiilor, nu poate asigura prin mijloace electronice acces direct, complet, nerestricționat și gratuit la anumite documente ale achiziției, aceasta are obligația să precizeze în anunțul de participare măsurile pe care le solicită în scopul protejării naturii confidențiale a informațiilor, precum și modalitatea prin care asigură accesul operatorilor economici la documentele respective. În această situație, auto­ritatea contractantă are obligația de a prelungi termenul de depunere a ofertelor cu 5 zile, cu excepția situațiilor de urgență demonstrate în mod corespunzător de autori­tatea contractantă.

• Transmiterea invitațiilor de participare

În cadrul procedurilor de licitație restrânsă, dialog competitiv, negociere compe­titivă și al parteneriatului pentru inovare, autoritatea contractantă are obligația de a transmite invitația de participare la etapa a doua a procedurii tuturor candidaților selectați, simultan și în scris.

Invitația de participare include o referință la adresa electronică la care docu­mentele achiziției au fost puse la dispoziția operatorilor economici prin mijloace electronice.

În cazul în care, autoritatea contractantă nu a putut asigura - în condițiile legii^[6] - prin mijloace electronice accesul direct, complet, nerestricționat și gratuit la anumite documente ale achiziției, iar acestea nu au fost puse la dispoziție într-un alt mod, autoritatea contractantă atașează documentele achiziției la invitația de participare.

• Asigurarea unui interval de timp adecvat și suficient pentru operatorii economici

Fără a afecta aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 98/2016 referitoare la perioa­dele minime care trebuie asigurate între, pe de o parte, data transmiterii spre publi­care a anunțurilor de participare și, pe de altă parte, data limită pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare, autoritatea contractantă are obligația de a corela și stabili perioada de depunere a ofertelor în funcție de complexitatea contractului de achiziție publică/acordului-cadru și de cerințele specifice, astfel încât operatorii economici interesați să beneficieze de un interval de timp adecvat și suficient pentru elaborarea ofertelor sau solicitărilor de participare și pentru pregătirea documentelor de calificare și selecție care sunt solicitate prin documentele achiziției.

În situația în care ofertele sau solicitările de participare nu pot fi elaborate decât după vizitarea amplasamentului sau după consultarea la fața locului a unor documente suplimentare pe care se bazează documentele achiziției, perioada stabilită de autoritatea contractantă pentru depunerea ofertelor/solicitărilor de participare este mai mare decât perioada minimă prevăzută de prezenta lege pentru procedura de atribuire utilizată și este stabilită astfel încât operatorii economici interesați să aibă posibilitatea reală și efectivă de a obține toate informațiile necesare pentru pregătirea corespunzătoare a ofertelor/solicitărilor de participare.

Autoritatea contractantă prelungește perioada stabilită în anunțul de participare sau în documentele achiziției pentru depunerea ofertelor/solicitărilor de participare, în următoarele cazuri:

1. în cazul în care, din orice motiv, informațiile suplimentare sau răspunsul auto­rității contractante la solicitarea de clarificări nu sunt transmise în termenele prevă­zute art. 161 din Legea nr. 98/2016^[7], deși clarificările sau informațiile suplimentare au fost solicitate de operatorul economic în termenul prevăzut în anunțul de partici- pare/simplificat/de concurs;
2. în cazul în care se modifică semnificativ documentele achiziției.

Durata acestei prelungiri este proporțională cu volumul și complexitatea infor­mațiilor transmise prin clarificări, a informațiilor suplimentare sau a modificărilor aduse documentelor achiziției.

Autoritatea contractantă nu are obligația de a prelungi perioada pentru depu­nerea ofertelor, în cazul în care solicitarea de clarificări sau informații suplimentare nu a fost transmisă în timp util sau informațiile transmise de autoritatea contractantă sunt nesemnificative în ceea ce privește elaborarea ofertelor.

Secțiunea a 4-a. Elaborarea documentației de atribuire

• §1. Conținutul documentației de atribuire

Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire.

Documentația de atribuire este alcătuită din următoarele:

1. fișa de date a achiziției;
2. caiet de sarcini sau document descriptiv, acesta din urmă fiind aplicabil în cazul procedurilor de dialog competitiv sau de negociere competitivă;
3. clauze contractuale obligatorii;
4. formulare și modele de documente.

Documentația de atribuire conține orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire.

Fișa de date a achiziției trebuie să conțină cel puțin informații generale standard, însoțite de formalitățile ce trebuie îndeplinite în legătură cu procedura de atribuire în cauză, particularizate în funcție de contextul în care se încadrează achiziția, aspec- tele/cerințele ce pot face obiectul Documentului Unic de Achiziție Unică (DUAE)^[8], modul în care trebuie întocmite și structurate propunerea tehnică și cea financiară, criteriul de atribuire ce urmează a fi aplicat, precum și căile de atac ce pot fi utilizate.

Pentru formularea și aplicarea aspectelor referitoare la cerințele care pot face obiectul DUAE se utilizează prevederile din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/7 al Comisei din 5 ianuarie 2016.

Autoritatea contractantă are obligația de genera electronic DUAE completat cu informațiile solicitate în raport cu criteriile de calificare și selecție stabilite prin docu­mentația de atribuire, marcând câmpurile din formular pentru care trebuie prezentate referințe de către operatorii economici, corespunzător respectivelor cerințe, și de a-l atașa în SEAP, împreună cu celelalte documente ale achiziției.

Autoritatea contractantă trebuie să asigure corelația dintre informațiile solicitate prin fișa de date a achiziției și cele marcate în DUAE în vederea completării de către operatorii economici interesați, menționând totodată în fișa de date a achiziției modul în care se poate accesa DUAE în vederea completării de către operatorii economici interesați.

În cazul în care există discrepanțe între informațiile prevăzute în DUAE și cele prevăzute în fișa de date, prevalează informațiile din fișa de date, DUAE urmând a fi revizuit corespunzător.

În cazul acordului-cadru, fișa de date a achiziției trebuie să conțină și un set minim de informații specifice referitoare la:

1. numărul sau intervalul în care se va încadra numărul de operatori economici care vor fi parte a acordului-cadru ce urmează să fie încheiat;
2. opțiunea de a atribui contractele subsecvente încheierii acordului-cadru cu/fără reluarea competiției sau parțial cu/fără reluarea competiției, în cazul în care acordul- cadru urmează să fie încheiat cu mai mulți operatori economici;
3. criteriul de atribuire și, după caz, factorii de evaluare care urmează să se aplice pentru atribuirea contractelor subsecvente, precum și orice alte reguli aferente, în cazul în care atribuirea contractelor respective urmează să se realizeze prin reluarea competiției sau parțial prin reluarea competiției;
4. estimări ale cantităților minime și maxime care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru;
5. estimarea valorii celui mai mare contract subsecvent care urmează să fie atribuit pe durata acordului-cadru.

În cazul în care autoritatea contractantă decide organizarea unei etape finale de licitație electronică, fișa de date a achiziției va cuprinde:

1. elementele ofertei ale căror valori vor face obiectul licitației electronice, cu condiția ca respectivele elemente să fie cuantificabile, astfel încât să poată fi expri­mate în cifre sau procente;
2. eventualele limite ale valorilor până la care elementele prevăzute la lit. a) pot fi îmbunătățite, astfel cum rezultă din specificațiile care definesc obiectul contractului;
3. informațiile care vor fi puse la dispoziția ofertanților pe parcursul licitației electronice și, după caz, momentul la care aceste informații vor fi disponibile;
4. informațiile relevante privind procesul licitației electronice;
5. condițiile în care ofertanții vor avea dreptul să liciteze, cu referire în special la diferențele minime care, dacă este cazul, vor fi solicitate pentru licitarea noilor oferte;
6. diferențele minime care, dacă este cazul, vor fi solicitate pentru licitarea noilor oferte; informațiile relevante privind echipamentele electronice utilizate, precum și modalitățile și specificațiile tehnice de conectare.

Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, în așa manieră încât să corespundă necesi­tății autorității contractante.

Documentul descriptiv cuprinde, în mod obligatoriu, cel puțin o descriere a necesităților, obiectivelor și constrângerilor autorității contractante, pe baza cărora se vor derula negocierile/dialogul/parteneriatul pentru inovare, precum și cerințele minime de ordin tehnic, sau de performanță/funcționalitate minime, ce trebuie înde­plinite de fiecare ofertă/soluție preliminară pentru a fi admisă la faza următoare.

În cazul procedurii de dialog competitiv, documentația descriptivă va conține și posibilitatea acordării de prime care vor fi acordate participanților la dialog, precum și valoarea acestora. Primele se stabilesc în limita bugetului disponibil al autorității contractante și în funcție de cheltuielile specifice implicate de participarea la dialog, valoarea totală a primelor respective neputând depăși 2% din valoarea estimată a contractului care urmează să fie atribuit. Este exceptat de la acordarea primelor operatorul economic a cărui ofertă este, în final, declarată câștigătoare.

• §2. Publicarea documentației de atribuire în SEAP

Autoritatea contractantă poate iniția aplicarea procedurii de atribuire numai după ce a fost elaborată documentația de atribuire.

Autoritatea contractantă are obligația de a încărca integral în SEAP, în zilele lucrătoare, documentația de atribuire împreună cu documentele suport.

Documentele suport conțin:

1. formularul de integritate;
2. justificarea privind: determinarea valorii estimate a contractului/acordului-cadru, alegerea procedurii de atribuire și, după caz, decizia de a accelera procedura de atri­buire, decizia de a nu utiliza împărțirea pe loturi, cerințele de calificare și, după caz, criteriile de selecție, factorii de evaluare.

În cazul aplicării procedurii simplificate, justificarea alegerii procedurii conține numai explicații cu privire la determinarea valorii estimate a contractului/acordului- cadru.

Informațiile cuprinse în fișa de date a achiziției se încarcă în SEAP numai prin completarea formularului specific disponibil în sistemul informatic și numai de către autoritățile contractante înregistrate.

Documentele vor fi semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certi­ficat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat și încărcate în SEAP în secțiunile specifice disponibile în sistemul informatic și numai de către autoritățile contractante înregistrate.

Agenția Națională pentru Achiziții Publice evaluează, înainte de transmiterea spre publicare a invitației de participare/anunțului de participare, conformitatea cu legislația aplicabilă în domeniul achizițiilor publice a documentațiilor de atribuire aferente contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru, ce au fost selectate în baza unei analize de risc și/sau aleatoriu, dintre cele care intră sub incidența prevederilor Legii nr. 98/2016. În acest sens, prevederile caietului de sarcini sau cele ale documentației descriptive, după caz, vor fi analizate numai din prisma necesității de a se urmări eliminarea unor elemente cu caracter restrictiv, cum ar fi menționarea unor nume de firmă ce favorizează anumiți producători/ofertanți, sau introducerea unor cerințe ce nu pot fi încadrate ca specificații tehnice.

În termen de maximum 10 zile lucrătoare^[9] de la data primirii documentației în SEAP, Agenția Națională pentru Achiziții Publice:

1. emite autorității contractante acceptul în vederea inițierii procedurii de atri­buire; sau
2. informează autoritatea contractantă asupra neconformităților constatate la nivelul documentației de atribuire și a motivului pentru care acestea nu sunt în con­cordanță cu prevederile legale privind achizițiile publice.

În acest din urmă caz, documentația de atribuire retransmisă de autoritatea con­tractantă este evaluată de către Agenția Națională pentru Achiziții Publice în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data repostării acesteia în SEAP.

• §3. Specificațiile tehnice
• Caracterizare

Specificațiile tehnice sunt stabilite prin documentația de atribuire și definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziției.

Aceste caracteristici pot, de asemenea, să vizeze procesul sau metoda specifică de execuție a lucrărilor, fabricație a produselor sau prestare a serviciilor solicitate sau un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viață al acestora, chiar dacă aceste elemente nu fac parte din conținutul material al produselor, lucrărilor sau serviciilor care urmează să fie achiziționate, dar cu condiția ca aceste caracteristici să aibă legătură cu obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru și să fie proporționale prin raportare la valoarea și obiectivele acestuia.

Prin specificațiile tehnice se poate de asemenea stabili dacă se solicită transferul drepturilor de proprietate intelectuală.

Pentru toate achizițiile destinate utilizării de către persoane fizice, indiferent dacă este vorba de publicul larg sau de personalul autorității contractante, specificațiile tehnice se definesc astfel încât să țină seama de cerințele de accesibilitate ale persoanelor cu dizabilități sau de conceptul de proiectare pentru toate categoriile de utilizatori, cu excepția cazurilor temeinic justificate.

În cazul în care printr-un act normativ adoptat la nivelul Uniunii Europene sunt introduse cerințe de accesibilitate obligatorii, specificațiile tehnice se definesc, în ceea ce privește cerințele de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități sau con­ceptul de proiectare pentru toate categoriile de utilizatori, prin trimitere la cerințele obligatorii astfel introduse.

Specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici.

• Modalități de stabilire a specificațiilor tehnice

Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel național, în măsura în care sunt compatibile cu actele normative adoptate la nivelul Uniunii Europene, specificațiile tehnice se stabilesc în una dintre următoarele modalități:

1. prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționale, inclusiv caracteristici de mediu, cu condiția ca parametrii să fie suficient de preciși pentru a permite ofertanților să determine obiectul contractului și autoritățile contractante să atribuie contractul;

Autoritate contractantă nu poate respinge o ofertă pentru lucrări, produse sau servicii care sunt conforme cu un standard național care transpune un standard european, cu un agrement tehnic european, cu o specificație tehnică comună, cu un standard internațional sau cu un sistem de referință tehnic elaborat de un organism european de standardizare, dacă aceste specificații vizează cerințele de performanțele sau cerințele funcționale stabilite de autoritatea contractantă. Ofertantul demonstrează în oferta sa, prin orice mijloace adecvate, că lucrările, produsele sau serviciile conforme standardului satisfac cerințele de performanță sau cerințele funcționale stabilite de autoritatea contractantă.

1. prin trimitere la specificații tehnice și, ca ordine de prioritate, la standarde naționale care transpun standarde europene, evaluări tehnice europene, specificații tehnice comune, standarde internaționale, alte sisteme de referință tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau, în lipsa oricărora dintre acestea, la standarde naționale, la agremente tehnice naționale sau specificații tehnice naționale referitoare la proiectarea, calcularea și execuția lucrărilor și la utilizarea produselor; fiecare trimitere este însoțită de mențiunea „sau echivalent”;

În acest caz, autoritatea contractantă nu poate respinge o ofertă pe motiv că lucrările, produsele sau serviciile oferite nu sunt conforme cu specificațiile tehnice la care se face trimitere, dacă ofertantul demonstrează în oferta sa, prin orice mijloace adecvate, că soluțiile propuse îndeplinesc într-un mod echivalent cerințele definite prin specificațiile tehnice.

1. prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționale, potrivit lit. a), și prin trimitere la specificațiile tehnice prevăzute la lit. b) ca modalitate de a prezuma conformitatea cu respectivele cerințe de performanță sau cerințe funcționale;
2. prin trimitere la specificațiile tehnice prevăzute la lit. b) pentru unele carac­teristici și prin raportare la cerințe de performanță sau cerințe funcționale prevăzute la lit. a) pentru alte caracteristici.

Ca regulă, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. Prin excepție, stabilirea specificațiilor tehnice prin precizarea unor astfel de elemente este permisă în situații excepționale, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de precisă și de inteligibilă a obiectului contractului; în aceste situații, precizarea elementelor este însoțită de cuvintele „sau echivalent”.

• §4. Cerințele de etichetare

În cazul în care autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze lucrări, produse sau servicii cu anumite caracteristici de mediu, sociale sau de altă natură, aceasta poate solicita prin specificațiile tehnice, factorii de evaluare sau prin condițiile de executare a contractului o etichetă specifică drept dovadă că lucrările, serviciile sau produsele corespund cerințelor solicitate, dacă următoarele condiții sunt îndeplinite în mod cumulativ:

1. cerințele de etichetare se referă numai la criterii care sunt legate de obiectul contractului și sunt potrivite pentru a defini caracteristicile lucrărilor, produselor sau serviciilor care constituie obiectul contractului;
2. cerințele de etichetare se bazează pe criterii nediscriminatorii și verificabile în mod obiectiv;
3. etichetele sunt create printr-o procedură deschisă și transparentă, în cadrul căreia pot participa toate entitățile interesate relevante, inclusiv organisme guverna­mentale, consumatori, parteneri sociali, producători, distribuitori și organizații negu­vernamentale;
4. etichetele sunt accesibile tuturor entităților interesate;
5. cerințele de etichetare sunt stabilite de o entitate terță asupra căreia operatorul economic care solicită acordarea etichetei nu poate exercita o influență determinantă.

În cazul în care nu impune ca lucrările, produsele sau serviciile să îndeplinească toate cerințele de etichetare, autoritatea contractantă precizează cerințele de etichetare care trebuie îndeplinite.

În situația în care autoritatea contractantă impune în legătură cu lucrările, produsele sau serviciile pe care le achiziționează, o etichetă specifică, aceasta acceptă toate etichetele care confirmă că lucrările, produsele sau serviciile îndeplinesc cerințe de etichetare echivalente.

În cazul în care operatorul economic poate demonstra că nu are nicio posibilitate de a obține eticheta specifică solicitată de autoritatea contractantă sau o etichetă echivalentă în termenele stabilite, din motive care nu îi sunt imputabile, autoritatea contractantă are obligația de a accepta și alte mijloace de probă adecvate, care pot include un dosar tehnic al producătorului, cu condiția ca operatorul economic în cauză să demonstreze că lucrările, produsele sau serviciile pe care urmează să le execute/furnizeze/presteze îndeplinesc cerințele etichetei specifice sau cerințele specifice solicitate de autoritatea contractantă.

• §5. Rapoarte de încercare și certificate de conformitate

Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita operatorilor economici să furnizeze un raport de încercare eliberat de un organism de evaluare a conformității sau un certificat emis de un astfel de organism drept mijloc de probă care să ateste conformitatea produselor, serviciilor sau lucrărilor care fac obiectul achiziției cu cerințele sau criteriile stabilite prin specificațiile tehnice, factorii de evaluare sau condițiile de executare a contractului.

În cazul în care autoritatea contractantă solicită prezentarea unor certificate emise de un anumit organism de evaluare a conformității, aceasta acceptă și certificate echivalente emise de alte organisme de evaluare a conformității.

Organismul de evaluare a conformității este acel organism care efectuează activități de evaluare a conformității, inclusiv etalonare, încercare, certificare și inspecție, acreditat în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93^[10].

În cazul în care un operator economic nu deține certificatele sau rapoartele de încercare sau nu are posibilitatea de a le obține în termenele stabilite, pentru motive care nu îi sunt imputabile, autoritatea contractantă are obligația de a accepta și alte mijloace de probă adecvate, cum ar fi un dosar tehnic al producătorului, în măsura în care astfel de mijloace de probă atestă faptul că lucrările, produsele sau serviciile executate/furnizate/prestate îndeplinesc cerințele sau criteriile stabilite prin specifica­țiile tehnice, factorii de evaluare sau condițiile de executare a contractului.

• §6. Solicitările de clarificări sau informații suplimentare

Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări sau infor­mații suplimentare în legătură cu documentația de atribuire, cu respectarea terme­nului limită stabilit de autoritatea contractantă în anunțul de participare/simplificat/de concurs.

Autoritatea contractantă stabilește prin anunțul de participare/simplificat/de concurs unul sau două termene-limită în care va răspunde în mod clar și complet tuturor solicitărilor de clarificare/informațiilor suplimentare

Autoritatea contractantă are obligația de a răspunde în mod clar și complet, cât mai repede posibil, la orice solicitare de clarificări sau informații suplimentare, într-o perioadă care nu trebuie să depășească, de regulă, 3 zile lucrătoare de la primirea unei astfel de solicitări din partea unui operator economic.

Autoritatea contractantă are obligația de a publica răspunsurile însoțite de întrebările aferente la adresa de internet la care sunt disponibile documentele achiziției, luând măsuri pentru a nu dezvălui identitatea operatorului economic care a solicitat clarificările sau informațiile suplimentare respective.

În măsura în care solicitările de clarificări sau informații suplimentare au fost adresate în timp util, ținând seama de termenul de răspuns al autorității contractante, răspunsul autorității contractante la aceste solicitări trebuie să fie transmis cu cel puțin 10 zile, respectiv 5 zile în situațiile de urgență demonstrate în mod corespun­zător de autoritatea contractantă, înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare. În cazul aplicării procedurii simplificate, termenele se reduc la 6 zile în cazul contractului de achiziție publică de lucrări, respectiv 3 zile în cazul contractului de achiziție publică de produse sau de servicii, sau cu cel puțin două zile, în cazul contractului de achiziție publică de produse de complexitate redusă sau în situațiile de urgență, demonstrate în mod corespunzător de către autoritatea contractantă, înainte de data-limită stabilită pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare.

Orice răspuns al autorității contractante la solicitările de clarificări sau informații suplimentare se postează în SEAP la secțiunea specifică, disponibilă în sistemul informatic, semnat cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat.

În măsura în care solicitările de clarificări sau informații suplimentare în legătură cu documentația de atribuire nu au fost adresate de operatorii economici interesați în timp util, autoritatea contractantă răspunde la solicitarea de clarificări în măsura în care se respectă, în mod cumulativ, următoarele:

1. perioada necesară pentru elaborarea și transmiterea de către autoritatea con­tractantă a răspunsului face posibilă primirea acestuia de către operatorii economici înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare;
2. răspunsul nu modifică informațiile deja publicate, nu afectează modul de elaborare a ofertelor și nici nu devine necesară publicarea unei erate.

Secțiunea a 5-a. Oferte alternative

Autoritatea contractantă are dreptul de a permite sau solicita ofertanților să depună oferte alternative numai dacă a precizat explicit în anunțul de participare că permite sau solicită depunerea de oferte alternative.

În cazul în care autoritatea contractantă nu a precizat explicit că permite sau solicită depunerea de oferte alternative, autoritatea contractantă nu are dreptul de a lua în considerare ofertele alternative.

Ofertele alternative trebuie să fie în legătură cu obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru.

Autoritatea contractantă care permite sau solicită depunerea de oferte alternative are obligația de a preciza în documentele achiziției cerințele minime obligatorii pe care acestea trebuie să le respecte și orice alte cerințe specifice pentru prezentarea ofertelor alternative, în special dacă ofertele alternative pot fi depuse numai în cazul în care a fost depusă și o ofertă care nu este o ofertă alternativă. În acest caz, autoritatea contractantă trebuie să se asigure că este posibilă aplicarea criteriului de atribuire și a factorilor de evaluare stabiliți atât în cazul ofertelor alternative care îndeplinesc cerințele minime stabilite, cât și în cazul ofertelor conforme care nu sunt oferte alternative.

Autoritatea contractantă are obligația de a nu lua în considerare ofertele alter­native care nu respectă cerințele minime stabilite.

În cazul procedurilor de atribuire a unor contracte de achiziții publice de produse sau de servicii, autoritatea contractantă care a permis sau solicitat depunerea de oferte alternative nu are dreptul de a respinge o astfel de ofertă alternativă pentru singurul motiv că, dacă aceasta este declarată câștigătoare:

1. contractul de furnizare pentru atribuirea căruia s-a organizat procedura se califică drept contract de servicii; sau
2. contractul de servicii pentru atribuirea căruia s-a organizat procedura se califică drept contract de furnizare.

Secțiunea a 6-a. Criterii de calificare și selecție

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica în cadrul procedurii de atribuire numai criterii de calificare și selecție referitoare la:

1. eligibilitatea candidatului/ofertantului;
2. capacitatea candidatului/ofertantului.

• §1. Criterii privind eligibilitatea
• Situații de excludere din procedura de atribuire

1. Săvârșirea unor infracțiuni

Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru orice operator economic cu privire la care a stabilit, în urma analizei informațiilor și documentelor prezentate de acesta, sau a luat cunoștință în orice alt mod că a fost condamnat prin hotărâre definitivă a unei instanțe judecătorești, pentru comiterea uneia dintre următoarele infracțiuni:

1. constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 C.pen., sau de dispozițiile corespunzătoare ale legislației penale a statului în care respectivul operator economic a fost condamnat;
2. infracțiuni de corupție, prevăzute de art. 289-294 C.pen., și infracțiuni asimi­late infracțiunilor de corupție prevăzute de art. 10-13 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, sau de dispozițiile corespunzătoare ale legislației penale a statului în care respectivul operator economic a fost condamnat;
3. infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, prevăzute de art. 18¹-18⁵ din Legea nr. 78/2000 sau de dispozițiile corespunzătoare ale legislației penale a statului în care respectivul operator economic a fost condamnat;
4. acte de terorism, prevăzute de art. 32-35 și art. 37-38 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare, sau de dispozițiile corespunzătoare ale legislației penale a statului în care respectivul operator economic a fost condamnat;
5. spălarea banilor, prevăzută de art. 29 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de preve­nire și combatere a finanțării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare, sau finanțarea terorismului, prevăzută de art. 36 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare, sau de dispozițiile corespunzătoare ale legislației penale a statului în care respectivul operator economic a fost condamnat;
6. traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile, prevăzute de art. 209-217 C.pen., sau de dispozițiile corespunzătoare ale legislației penale a statului în care respectivul operator economic a fost condamnat.

Obligația de a exclude din procedura de atribuire un operator economic, se aplică și în cazul în care persoana condamnată printr-o hotărâre definitivă este membru al organului de administrare, de conducere sau de supraveghere al respectivului operator economic sau are putere de reprezentare, de decizie sau de control în cadrul acestuia.

În cazuri excepționale, autoritatea contractantă are dreptul de a nu exclude din procedura de atribuire un operator economic care se află într-una dintre situațiile de mai sus, pentru motive imperative de interes general, precum sănătatea publică sau protecția mediului.

1. Încălcarea obligațiilor de plată privind plata impozitelor, taxelor sau a contribuțiilor la bugetul general consolidat

Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire orice operator economic despre care are cunoștință că și-a încălcat obligațiile privind plata impo­zitelor, taxelor sau a contribuțiilor la bugetul general consolidat, iar acest lucru a fost stabilit printr-o hotărâre judecătorească sau decizie administrativă având caracter definitiv și obligatoriu în conformitate cu legea statului în care respectivul operator economic este înființat.

Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire un operator economic în cazul în care poate demonstra prin orice mijloace adecvate că respectivul operator economic și-a încălcat obligațiile privind plata impozitelor, taxelor sau a contri­buțiilor la bugetul general consolidat. Operatorul economic nu este exclus din proce­dura de atribuire dacă, anterior deciziei de excludere, își îndeplinește obligațiile prin plata impozitelor, taxelor sau contribuțiilor la bugetul general consolidat datorate ori prin alte modalități de stingere a acestora sau beneficiază, în condițiile legii, de eșalonarea acestora ori de alte facilități în vederea plății acestora, inclusiv, după caz, a eventualelor dobânzi ori penalități de întârziere acumulate sau a amenzilor.

Prin excepție, un operator economic nu este exclus din procedura de atribuire atunci când cuantumul impozitelor, taxelor și contribuțiilor la bugetul general conso­lidat datorate și restante este mai mic de 10.000 lei.

1. Alte situații de excludere

Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achi­ziție publică/acordului-cadru orice operator economic care se află în oricare dintre următoarele situații:

1. a încălcat obligațiile stabilite potrivit reglementările obligatorii în domeniile mediului, social și al relațiilor de muncă^[11] , iar autoritatea contractantă poate demonstra acest lucru prin orice mijloc de probă adecvat, cum ar fi decizii ale autori­tăților competente prin care se constată încălcarea acestor obligații;
2. împotriva operatorului economic s-a deschis procedura de insolvență, potrivit dispozițiilor legale, cu excepția situației în care operatorul economic se află în reorganizare judiciară; prin excepție, autoritatea contractantă are dreptul de a nu exclude din procedura de atribuire un operator economic împotriva căruia s-a deschis procedura generală de insolvență și care se află în perioada de observație atunci când, pe baza informațiilor și/sau documentelor prezentate de operatorul economic sau în orice alt mod, stabilește că operatorul economic în cauză are capacitatea de a executa contractul de achiziție publică/acordul-cadru, ținând cont de măsurile adoptate de respectivul operator privind continuarea activității;
3. a comis o abatere profesională gravă care îi pune în discuție integritatea, iar autoritatea contractantă poate demonstra acest lucru prin orice mijloc de probă adecvat, cum ar fi o decizie a unei instanțe judecătorești sau a unei autorități administrative; prin „abatere profesională gravă” se înțelege orice abatere comisă de operatorul economic care afectează reputația profesională a acestuia, cum ar fi încălcări ale regulilor de concurență de tip cartel care vizează trucarea licitațiilor sau încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală, săvârșită cu intenție sau din culpă gravă;
4. autoritatea contractantă are suficiente indicii plauzibile pentru a considera că operatorul economic a încheiat cu alți operatori economici acorduri care vizează denaturarea concurenței în cadrul sau în legătură cu procedura în cauză;

Se consideră că autoritatea contractantă are suficiente „indicii plauzibile” pentru a considera că operatorul economic a încheiat cu alți operatori economici acorduri care vizează denaturarea concurenței în cadrul sau în legătură cu procedura în cauză în următoarele situații, reglementate cu titlu exemplificativ:

• ofertele sau solicitările de participare transmise de doi sau mai mulți operatori economici participanți la procedura de atribuire prezintă asemănări semnificative din punct de vedere al conținutului documentelor nestandardizate potrivit documentației de atribuire;
• în cadrul organelor de conducere a doi sau mai multor operatori economici participanți la procedura de atribuire se regăsesc aceleași persoane sau persoane care sunt soț/soție, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care au interese comune de natură personală, financiară sau economică sau de orice altă natură.

Înainte de excluderea unui operator economic pe acest temei, autoritatea contractantă solicită în scris Consiliului Concurenței punctul de vedere cu privire la indiciile identificate care vizează denaturarea concurenței în cadrul sau în legătură cu procedura de atribuire în cauză. Autoritatea contractantă are obligația furnizării tuturor informațiilor solicitate de Consiliul Concurenței, în vederea formulării punctului de vedere.

1. se află într-o situație de conflict de interese în cadrul sau în legătură cu proce­dura în cauză, iar această situație nu poate fi remediată în mod efectiv prin alte măsuri mai puțin severe;
2. participarea anterioară a operatorului economic la pregătirea procedurii de atribuire a condus la o distorsionare a concurenței, iar această situație nu poate fi remediată prin alte măsuri mai puțin severe;
3. operatorul economic și-a încălcat în mod grav sau repetat obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziții publice, al unui contract de achiziții sectoriale sau al unui contract de concesiune încheiate anterior, iar aceste încălcări au dus la încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune-interese sau alte sancțiuni comparabile;

Se consideră „încălcări grave ale obligațiilor contractuale”, cu titlu exemplificativ, neexecutarea obligațiilor privind livrarea produselor sau serviciilor, livrarea unor produse sau servicii care prezintă neconformități majore care le fac improprii utili­zării conform destinației avute în vedere de autoritatea contractantă sau un compor­tament necorespunzător care creează îndoieli serioase cu privire la credibilitatea operatorului economic.

1. operatorul economic s-a făcut vinovat de declarații false în conținutul informa­țiilor transmise la solicitarea autorității contractante în scopul verificării absenței motivelor de excludere sau al îndeplinirii criteriilor de calificare și selecție, nu a prezentat aceste informații sau nu este în măsură să prezinte documentele justificative solicitate;
2. operatorul economic a încercat să influențeze în mod nelegal procesul deci­zional al autorității contractante, să obțină informații confidențiale care i-ar putea conferi avantaje nejustificate în cadrul procedurii de atribuire sau a furnizat din neglijență informații eronate care pot avea o influență semnificativă asupra deciziilor autorității contractante privind excluderea din procedura de atribuire a respectivului operator economic, selectarea acestuia sau atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru către respectivul operator economic.

• Stabilirea existenței/inexistenței situațiilor de excludere din procedura de atribuire

Autoritatea contractantă are obligația de a accepta ca fiind suficient și relevant pentru demonstrarea faptului că ofertantul/candidatul nu se încadrează într-o situație de excludere orice document considerat edificator, din acest punct de vedere, în țara de origine sau în țara în care ofertantul/candidatul este stabilit, cum ar fi certificate, caziere judiciare sau alte documente echivalente emise de autorități competente din țara respectivă. În cazul în care există incertitudini în ceea ce privește existența sau inexistența unei situații de excludere, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita în mod direct informații de la autoritățile competente străine.

În cazul în care în țara de origine sau în țara în care este stabilit ofertantul/ candidatul nu se emit documente de natura celor solicitate sau respectivele docu­mente nu vizează toate situațiile de excludere, autoritatea contractantă are obligația de a accepta o declarație pe propria răspundere sau, dacă în țara respectivă nu există prevederi legale referitoare la declarația pe propria răspundere, o declarație autentică dată în fața unui notar, a unei autorități administrative sau judiciare sau a unei asociații profesionale care are competențe în acest sens.

Autoritatea contractantă exclude un operator economic în orice moment al procedurii de atribuire în care ia la cunoștință că operatorul economic se află, având în vedere acțiunile sau inacțiunile săvârșite înainte sau în cursul procedurii, în una dintre situațiile de excludere.

Autoritatea contractantă are obligația de a verifica inexistența unei situații de excludere și în legătură cu subcontractanții propuși. În cazul în care este identificată o situație de excludere, autoritatea contractantă solicită ofertantului/candidatului să înlocuiască subcontractantul în legătură cu care a rezultat, în urma verificării, că se află în această situație.

În cazul în care autoritatea contractantă consideră dovezile prezentate de opera­torul economic ca fiind suficiente pentru demonstrarea în concret a credibilității, autoritatea contractantă nu exclude operatorul economic din procedura de atribuire.

Dovezile pe care operatorul economic aflat în oricare din situațiile de excludere le poate furniza autorității contractante, se referă la:

• efectuarea de către operatorul economic a plății sau la asumarea de către opera­torul economic a obligației de plată a despăgubirilor în ceea ce privește eventualele prejudicii cauzate printr-o infracțiune sau printr-o altă faptă ilicită,
• clarificarea de către operatorul economic în mod complet a faptelor și împreju­rărilor în care a fost comisă infracțiunea sau altă faptă ilicită,
• adoptarea de către operatorul economic, prin cooperarea activă cu autoritățile care efectuează investigația, a unor măsuri concrete și adecvate la nivel tehnic, orga- nizațional și în materie de personal, cum ar fi eliminarea legăturilor cu persoanele și organizațiile implicate în comportamentul necorespunzător, măsuri de reorganizare a personalului, implementarea unor sisteme de control și raportare, crearea unei structuri de audit intern pentru verificarea respectării dispozițiilor legale și a altor norme sau adoptarea unor reguli interne privind răspunderea și plata despăgubirilor, pentru a preveni săvârșirea unor noi infracțiuni sau alte fapte ilicite.

În cazul în care operatorului economic i-a fost aplicată prin hotărâre definitivă a unei instanțe de judecată măsura interdicției de a participa la proceduri de atribuire a unui contract de achiziție publică/acord-cadru sau a unui contract de concesiune, care produce efecte în România, atunci hotărârea judecătorească are întâietate.

În cazul în care operatorului economic nu i-a fost aplicată prin hotărâre definitivă a unei instanțe de judecată măsura interdicției de a participa la proceduri de atribuire a unui contract de achiziție publică/acord-cadru sau a unui contract de concesiune pentru o anumită perioadă, situațiile de excludere nu se aplică:

1. dacă, în cazul faptelor prevăzute la pct. A, a expirat o perioadă de 5 ani de la data hotărârii definitive de condamnare;
2. dacă, în cazul situațiilor, faptelor sau evenimentelor prevăzute la pct. C, a expirat o perioadă de 3 ani de la data apariției situației, săvârșirii faptei sau producerii evenimentului relevant.

• §2. Criterii privind capacitatea
• Caracterizare

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica în cadrul procedurii de atribuire numai criterii de capacitate referitoare la:

1. capacitatea de exercitare a activității profesionale;
2. situația economică și financiară;
3. capacitatea tehnică și profesională.

Autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune operatorilor economici alte cerințe de capacitate privind participarea la procedura de atribuire față de cele menționate mai sus.

Autoritatea contractantă stabilește numai cerințe de participare care sunt necesare și adecvate pentru a asigura că un candidat/ofertant are capacitatea juridică și financiară și competențele tehnice și profesionale pentru a executa contractul de achiziție publică/acordul-cadru care urmează să fie atribuit.

Autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili cerințe de participare pentru subcontractanții propuși de ofertant/candidat în ofertă sau solicitarea de participare, dar ia în considerare capacitatea tehnică și profesională a subcontractanților propuși pentru partea lor de implicare în contractul care urmează să fie îndeplinit, dacă sunt prezentate documente relevante în acest sens.

Toate cerințele privind capacitatea solicitate de autoritatea contractantă trebuie să aibă legătură cu obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru și să fie proporționale prin raportare la obiectul acestuia.

Atunci când intenționează să atribuie un contract de achiziție publică/acord-cadru pe loturi, autoritatea contractantă aplică cerințele privind capacitatea prin rapor­tare la fiecare lot în parte. Prin excepție, autoritatea contractantă poate stabili cerințele privind nivelul cifrei de afaceri minime anuale, precum și cerințele privind capacitatea tehnică și profesională prin raportare la grupuri de loturi, în cazul în care este permisă atribuirea mai multor loturi aceluiași ofertant, iar contractele pentru acestea trebuie executate în același timp.

Criteriile privind capacitatea și cerințele minime solicitate pentru îndeplinirea acestora, împreună cu mijloacele de probă corespunzătoare, sunt prevăzute în anunțul de participare.

În cazul în care mai mulți operatori economici participă în comun la procedura de atribuire, îndeplinirea criteriilor privind capacitatea tehnică și profesională se demonstrează prin luarea în considerare a resurselor tuturor membrilor grupului, iar autoritatea contractantă poate solicita ca aceștia să răspundă în mod solidar pentru executarea contractului de achiziție publică/acordului-cadru.

• Capacitatea de exercitare a activității profesionale

Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita oricărui operator economic să prezinte documente relevante care să dovedească forma de înregistrare și, după caz, de atestare ori apartenență din punct de vedere profesional, în conformitate cu cerințele legale din țara în care este stabilit operatorul economic.

În procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică de servicii, în cazul în care este necesar ca operatorii economici să dețină o autorizație specială sau să fie membri ai unei anumite organizații pentru a putea presta serviciile în cauză în statul de origine, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita acestora să demonstreze că dețin o astfel de autorizație sau că sunt membri ai unei astfel de organizații.

Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ofertantului/candidatului să transmită informații și documente relevante referitoare la capacitatea tehnică și profesională a subcontractanților propuși, cu privire la partea/părțile din contract pe care aceștia urmează să le îndeplinească efectiv. În cazul în care din aceste informații și documentele nu rezultă că subcontractantul propus are capacitatea tehnică și profesională necesară pentru partea/părțile din contract pe care acesta urmează să le îndeplinească efectiv, autoritatea contractantă respinge subcontractantul propus și solicită ofertantului/candidatului înlocuirea acestuia și prezentarea unui alt subcon­tractant propus care să aibă capacitatea tehnică și profesională necesară pentru partea/părțile din contract pe care acesta urmează să le îndeplinească efectiv.

• Situația economică și financiară

Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentația de atribuire cerințe privind situația economică și financiară care sunt necesare și adecvate pentru a se asigura că operatorii economici dispun de capacitatea economică și financiară necesară pentru a executa contractul de achiziție publică/acordul-cadru și pentru a fi protejată față de un eventual risc de neîndeplinire corespunzătoare a contractului.

Cerințele privind situația economică și financiară stabilite de autoritatea contrac­tantă pot viza elemente cum ar fi:

1. Un anumit nivel minim al cifrei de afaceri anuale, inclusiv o anumită cifră de afaceri minimă în domeniul obiectului contractului de achiziție publică/acordului- cadru; cifra de afaceri minimă anuală impusă operatorilor economici nu trebuie să depășească de două ori valoarea estimată a contractului de achiziție publică sau, după caz, la valoarea maximă anticipată a contractelor subsecvente ce urmează să se execute în același timp sau, dacă aceasta nu este cunoscută, la valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent.

Prin excepție, cifra de afaceri minimă anuală impusă operatorilor economici poate depăși limita impusă de autoritatea contractantă în cazuri temeinic justificate, precum cele legate de existența unor riscuri speciale aferente naturii lucrărilor, serviciilor sau produselor care fac obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru. În acest caz, autoritatea contractantă indică în documentele achiziției principalele motive care justifică o astfel de cerință.

În cazul în care urmează să fie atribuite contracte de achiziții publice în baza unui acord-cadru cu reluarea competiției, nivelul cifrei de afaceri minime anuale se raportează la valoarea maximă anticipată a contractelor subsecvente ce urmează a se executa în același timp sau, dacă aceasta nu este cunoscută, la valoarea estimată a acordului-cadru.

În cazul unui sistem dinamic de achiziții, nivelul cifrei de afaceri minime anuale se raportează la valoarea maximă anticipată a contractelor subsecvente care urmează să fie atribuite în cadrul sistemului respectiv.

2. Anumite niveluri ale altor indicatori economico-financiari relevanți, precum nivelul de lichiditate anuală.
3. Un nivel corespunzător al asigurării de risc profesional. Operatorul eco­nomic face dovada îndeplinirii cerințelor privind situația economică și financiară, de regulă, prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele infor­mații și documente:
4. declarații sau extrase bancare corespunzătoare sau, acolo unde este cazul, dovada asigurării de risc profesional;
5. prezentarea situațiilor financiare sau a extraselor din situațiile financiare, în cazul în care publicarea situațiilor financiare este prevăzută de legislația țării în care este stabilit operatorul economic;
6. o declarație privind cifra totală de afaceri a operatorului economic și, acolo unde este cazul, cifra de afaceri din domeniul de activitate care face obiectul contrac­tului, pentru cel mult ultimele trei exerciții financiare disponibile, în funcție de data înființării sau începerii activității operatorului economic, în măsura în care infor­mațiile privind cifrele de afaceri sunt disponibile.

În cazul în care, din motive obiective și justificate, operatorul economic nu este în măsură să prezinte una sau mai multe dintre informațiile și documentele menționate, operatorul economic are dreptul să demonstreze îndeplinirea cerințelor privind situația economică și financiară prin orice alte informații și documente apte să facă această dovadă.

• Capacitatea tehnică și profesională

Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentele achiziției cerințe privind capacitatea tehnică și profesională care sunt necesare și adecvate pentru a se asigura că operatorii economici dețin resursele umane și tehnice și experiența necesare pentru a executa contractul de achiziție publică/acordul-cadru la un standard de calitate corespunzător.

Cerințele privind capacitatea tehnică și profesională stabilite de autoritatea contractantă pot viza în special existența unui nivel corespunzător de experiență, prin raportare la contractele executate în trecut.

În cazul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică/acordurilor- cadru de servicii sau de lucrări ori a contractelor de achiziție publică/acordurilor- cadru de produse care necesită lucrări sau operațiuni de amplasare sau instalare, capacitatea profesională a operatorilor economici de a presta serviciile sau de a executa construcția sau operațiunile de instalare poate fi evaluată în funcție de aptitu­dinile, competențele, eficiența, experiența și potențialul acestora.

Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerințelor privind capacitatea tehnică și profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informații și documente:

1. o listă a lucrărilor realizate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii cinci ani, însoțită de certificate de bună execuție pentru lucrările cele mai importante; atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurență, autoritatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare lucrări relevante realizate cu mai mult de cinci ani în urmă;
2. lista principalelor livrări de produse efectuate sau a principalelor servicii prestate în cursul unei perioade care acoperă cel mult ultimii trei ani, cu indicarea valorilor, datelor și a beneficiarilor publici sau privați; atunci când este necesar în scopul asigurării unui nivel corespunzător de concurență, autoritatea contractantă poate stabili că sunt luate în considerare livrări de produse relevante efectuate sau servicii relevante prestate cu mai mult de trei ani în urmă;
3. indicarea tehnicienilor sau a organismelor tehnice implicate, indiferent dacă fac sau nu parte din organizația operatorului economic, în special a celor care răspund de controlul calității și, în cazul contractelor de achiziții publice de lucrări, a celor aflați la dispoziția contractantului în vederea executării lucrărilor;
4. descrierea facilităților tehnice și a măsurilor utilizate de operatorul economic în vederea asigurării calității și a facilităților sale de studiu și de cercetare;
5. precizarea sistemelor de management și de trasabilitate din cadrul lanțului de aprovizionare pe care operatorul economic le va putea aplica pe parcursul executării contractului;
6. în cazul în care produsele sau serviciile care urmează să fie furnizate sunt complexe sau, cu caracter excepțional, sunt destinate unui scop special, rezultatele unui control efectuat de autoritatea contractantă sau, în numele acesteia, de un organism oficial competent din țara în care este stabilit operatorul economic, sub rezerva acordului respectivului organism, care vizează capacitățile de producție a operatorului economic care furnizează produsele sau capacitatea tehnică a operatorului economic care prestează serviciile și, dacă este necesar, facilitățile de studiu și de cercetare care sunt la dispoziția acestuia și măsurile de control a calității pe care acesta urmează să le aplice;
7. calificările educaționale și profesionale ale operatorului economic care prestează servicii ori execută lucrări sau ale personalului de conducere al operatorului eco­nomic, dacă acestea nu constituie factori de evaluare^[12];
8. precizarea măsurilor de management de mediu pe care operatorul economic le va putea aplica pe parcursul executării contractului;
9. o declarație cu privire la numărul mediu anual de personal al operatorului economic care prestează servicii ori execută lucrări și numărul personalului de conducere din ultimii trei ani;
10. o declarație cu privire la utilajele, instalațiile și echipamentele tehnice la dispoziția operatorului economic care prestează servicii ori execută lucrări pentru executarea contractului;
11. precizarea părții/părților din contract pe care operatorul economic intențio­nează să o/le subcontracteze;
12. eșantioane, descrieri sau fotografii ale produselor care urmează a fi livrate, a căror autenticitate trebuie certificată la solicitarea autorității contractante;
13. certificate emise de institute oficiale responsabile cu controlul calității sau organisme cu competențe recunoscute, care atestă conformitatea produselor care urmează a fi livrate, identificată în mod clar prin trimitere la specificații tehnice sau standarde.

• Susținerea unui terț

Operatorul economic are dreptul, dacă este cazul și în legătură cu un anumit contract de achiziție publică/acord-cadru, să invoce susținerea unui/unor terț/terți în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor referitoare la situația economică și financiară și/sau a criteriilor privind capacitatea tehnică și profesională, indiferent de natura relațiilor juridice existente între operatorul economic și terțul/terții respectiv/respectivi.

Operatorul economic are dreptul să invoce susținerea unui/unor terț/terți în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor referitoare la calificările educaționale și profe­sionale doar dacă terțul va desfășura efectiv lucrările sau serviciile în legătură cu care sunt necesare respectivele calificări.

În cazul în care operatorul economic își demonstrează situația economică și financiară și/sau capacitatea tehnică și/sau profesională invocând și susținerea acordată, de către unul sau mai mulți terți, atunci operatorul economic are obligația de a dovedi autorității contractante că a luat toate măsurile necesare pentru a avea acces în orice moment la resursele necesare, prezentând un angajament în acest sens din partea terțului/terților.

Autoritatea contractantă verifică dacă terțul/terții care asigură susținerea în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor referitoare la situația economică și financiară ori privind capacitatea tehnică și/sau profesională îndeplinește/îndeplinesc criteriile relevante privind capacitatea, precum și criteriile privind eligibilitatea.

Dacă terțul/terții nu îndeplinește/îndeplinesc criteriile relevante privind capaci­tatea sau criteriile privind eligibilitatea, autoritatea contractantă solicită ca operatorul economic să înlocuiască terțul/terții susținător/susținători, fără ca acest aspect să aducă atingere principiului tratamentului egal.

În cazul în care un operator economic demonstrează îndeplinirea criteriilor referi­toare la situația economică și financiară invocând susținerea unui/unor terț/terți, autoritatea contractantă poate solicita ca operatorul economic și terțul/terții susținător/susținători să răspundă în mod solidar pentru executarea contractului de achiziție publică/acordului-cadru.

În cazul în care mai mulți operatori economici participă în comun la procedura de atribuire, îndeplinirea criteriilor privind capacitatea tehnică și profesională, precum și cea privind situația economică și financiară, se demonstrează prin luarea în consi­derare a resurselor tuturor membrilor grupului, iar autoritatea contractantă solicită ca aceștia să răspundă în mod solidar pentru executarea contractului de achiziție publică/acordului-cadru.

În cazul contractelor de achiziție publică de lucrări sau de servicii și al lucrărilor sau operațiunilor de amplasare sau de instalare din cadrul unui contract de achiziție publică de produse, autoritatea contractantă poate solicita prin documentele achiziției ca anumite activități esențiale să fie realizate în mod direct de către ofertant sau, în cazul unei oferte depuse de o asociere de operatori economici, de un anumit membru al asocierii.

Secțiunea a 7-a. Criterii de atribuire

• §1. Caracterizare

Fără a aduce atingere dispozițiilor legale sau administrative privind prețul anumitor produse ori remunerarea anumitor servicii, autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziție publică/acordul-cadru ofertantului care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Autoritatea contractantă stabilește oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic pe baza criteriului de atribuire și a factorilor de evaluare prevăzuți în documentele achiziției.

Pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica unul dintre următoarele criterii de atribuire:

1. prețul cel mai scăzut;
2. costul cel mai scăzut;
3. cel mai bun raport calitate-preț/calitate-cost.

Autoritatea contractantă poate utiliza criteriul prețul cel mai scăzut numai în situația în care achiziționează produse, servicii sau lucrări a căror valoare estimată a contractului nu depășește pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Observăm că prin această prevedere recentă^[13] legiuitorul a stabilit că regula în materie este reprezentată de criteriul costului cel mai scăzut sau de criteriul cel mai bun raport calitate-preț/calitate-cost, în timp ce criteriul prețul cel mai scăzut a devenit o excepție.

• §2. Prețul cel mai scăzut

În cazul criteriului prețului cel mai scăzut singurul element care este luat în considerație este doar prețul ofertat de către operatorul economic. Comparativ cu celelalte 2 criterii de atribuire, prețul cel mai scăzut este cel mai simplu criteriu.

Autoritatea contractantă nu va utiliza prețul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în cazul:

1. anumitor categorii de contracte de achiziție publică/acorduri-cadru de lucrări sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale și care presupun activități cu nivel de complexitate ridicat;
2. contractelor de achiziție publică/acorduri-cadru de proiectare și execuție sau de servicii care sunt aferente proiectelor de infrastructură de transport transeuropene, așa cum sunt definite în prezenta lege, și drumuri județene.

• §3. Costul cel mai scăzut

Costul cel mai scăzut se determină pe considerente de rentabilitate, utilizând factori, precum calcularea costurilor pe ciclul de viață"'.

Autoritatea contractantă nu va utiliza costul cel mai scăzut/prețul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în cazul:

1. anumitor categorii de contracte de achiziție publică/acorduri-cadru de lucrări sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale și care presupun activități cu nivel de complexitate ridicat;
2. contractelor de achiziție publică/acorduri-cadru de proiectare și execuție sau de servicii care sunt aferente proiectelor de infrastructură de transport transeuropene, așa cum sunt definite în prezenta lege, și drumuri județene.

Calcularea costurilor pe parcursul ciclului de viață acoperă, în măsura în care sunt relevante, toate sau o parte dintre următoarele costuri pe parcursul ciclului de viață al unui produs, serviciu sau al unei lucrări:

1. costuri suportate de autoritatea contractantă sau de alți utilizatori, cum ar fi costuri legate de achiziție, costuri de utilizare, precum consumul de energie și de alte resurse, costuri de întreținere, costuri de la sfârșitul ciclului de viață, precum costurile de colectare și reciclare;
2. costuri determinate de efecte externe asupra mediului în legătură cu produsul, serviciul sau lucrarea pe parcursul ciclului lor de viață, cu condiția ca valoarea pecuniară a acestora să poată fi determinată și verificată; aceste costuri pot să includă costul emisiilor de gaze cu efect de seră și al altor emisii poluante și alte costuri de atenuare a efectelor schimbărilor climatice.

În cazul în care autoritatea contractantă evaluează costurile folosind o abordare pe baza costului pe parcursul ciclului de viață, aceasta indică în documentele achiziției datele care trebuie furnizate de către ofertanți, precum și metoda pe care autoritatea contractantă urmează să o utilizeze pentru a stabili costurile pe parcursul ciclului de viață pe baza datelor respective.

Metoda utilizată de autoritatea contractantă pentru evaluarea costurilor determi­nate de efectele externe asupra mediului trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiții:

1. se bazează pe criterii nediscriminatorii și verificabile în mod obiectiv; în special, în cazul în care nu a fost stabilită în vederea aplicării repetate sau continue, nu favorizează sau dezavantajează în mod nejustificat anumiți operatori economici;
2. este accesibilă tuturor părților interesate;
3. datele solicitate pot fi furnizate printr-un efort rezonabil de către operatori economici care dau dovadă de o diligență obișnuită, inclusiv de operatori economici din țări terțe care sunt parte a Acordului privind Achizițiile Publice al Organizației Mondiale a Comerțului, sau la alte acorduri internaționale în cadrul cărora Uniunea și-a asumat obligații.

În toate cazurile în care o metodă comună de calculare a costurilor pe parcursul ciclului de viață a devenit obligatorie printr-un act normativ adoptat la nivelul Uniunii Europene, respectiva metodă comună se aplică pentru evaluarea costurilor pe parcursul ciclului de viață.

• §4. Cel mai bun raport calitate-preț/calitate-cost

Cel mai bun raport calitate-preț/calitate-cost se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu și/sau sociale, în legătură cu obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru, cum ar fi:

• calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice și funcționale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toți utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu și inovatoare și comercializarea și condițiile acesteia;
• organizarea, calificarea și experiența personalului desemnat pentru executarea contractului, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului calitativ de executare a contractului;
• serviciile post-vânzare, asistența tehnică și condițiile de livrare, cum ar fi data livrării, procesul de livrare și termenul de livrare sau de finalizare.

Criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate-preț include de regulă un element de preț sau de cost; în situația în care autoritatea contractantă inițiază o procedură de atribuire cu buget fix, în care elementul de preț sau de cost este un preț sau cost fix, factorii de evaluare se referă numai la aspecte calitative ale produselor, serviciilor sau lucrărilor care fac obiectul achiziției.

Factorii de evaluare au legătură directă cu obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru atunci când se referă în orice mod la produsele, serviciile sau lucrările care urmează a fi furnizate/prestate/executate în temeiul contractului de achiziție publică/acordului-cadru și în orice stadiu al ciclului lor de viață, chiar dacă acești factori nu fac parte din substanța materială a produselor, serviciilor sau lucrărilor respective.

Autoritatea contractantă poate avea în vedere factori de evaluare în legătură cu:

1. procesul specific de producție, furnizare sau comercializare a lucrărilor, produselor sau serviciilor;
2. un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viață a lucrărilor, produ­selor sau serviciilor.

Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori de evaluare care să conducă la o libertate de apreciere nelimitată. În acest sens, factorii de evaluare utilizați de autoritatea contractantă trebuie să asigure o concurență reală între operatorii economici și să fie însoțiți de prevederi care să permită verificarea efectivă a informațiilor furnizate de către ofertanți, în scopul aplicării factorilor de evaluare. Atunci când consideră necesar, autoritatea contractantă verifică exactitatea informa­țiilor și dovezilor furnizate de ofertanți.

Autoritatea contractantă precizează în documentele achiziției ponderea relativă pe care o acordă fiecărui factor de evaluare ce va fi aplicat pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, cu excepția cazului în care oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic este determinată prin aplicarea criteriului prețului cel mai scăzut.

Ponderile relative pot fi exprimate ca intervale valorice.

În cazul în care stabilirea unei ponderi nu este posibilă din motive obiective, autoritatea contractantă indică factorii de evaluare în ordinea descrescătoare a importanței.

Secțiunea a 8-a. Garanția de participare

Garanția de participare are drept scop protejarea autorității contractante față de riscul unui comportament necorespunzător al ofertantului pe toată perioada implicării sale în procedura de atribuire.

Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ofertanților constituirea garanției de participare.

Fișa de date a achiziției trebuie să conțină următoarele informații privind constituirea garanției de participare:

1. valoarea, ce nu poate depăși 2% din valoarea estimată a contractului de achiziție publică sau în cazul acordului-cadru din valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent, fără a se lua în calcul eventualele opțiuni de suplimentare ale contractului;
2. perioada de valabilitate care va fi cel puțin egală cu perioada minimă de valabilitate a ofertei, astfel cum a fost solicitată prin documentația de atribuire.

Garanția de participare se constituie prin virament bancar sau printr-un instru­ment de garantare emis în condițiile legii de o societate bancară ori de o societate de asigurări.

Garanția de participare trebuie să fie constituită în suma și pentru perioada de valabilitate prevăzute în documentația de atribuire.

Garanția trebuie să fie irevocabilă.

Instrumentul de garantare trebuie să prevadă că plata garanției se va executa necondiționat, respectiv la prima cerere a beneficiarului, pe baza declarației acestuia cu privire la culpa persoanei garantate.

Autoritatea contractantă nu are dreptul:

1. de a impune sau de a interzice prezentarea unui instrument de garantare emis de către o anumită societate bancară ori societate de asigurări, nominalizată în mod expres în documentația de atribuire;
2. de a limita posibilitatea de prezentare a instrumentelor de garantare numai la cele care sunt emise de către societăți bancare sau numai la cele care sunt emise de către societăți de asigurări.

Prin excepție, dacă valoarea garanției de participare este redusă ca valoare și numai dacă în documentația de atribuire este prevăzută această posibilitate, garanția de participare se poate constitui și prin depunerea la casieria autorității contractante a unei sume în numerar.

În orice situație, dovada constituirii garanției de participare trebuie să fie prezentată cel mai târziu la data limită de depunere a ofertelor.

Autoritatea contractantă are obligația de a reține garanția de participare atunci când ofertantul se află în oricare dintre următoarele situații:

1. își retrage oferta în perioada de valabilitate a acesteia;
2. oferta sa fiind stabilită câștigătoare, nu constituie garanția de bună execuție în termenul prevăzut;
3. oferta sa fiind stabilită câștigătoare, refuză să semneze contractul de achiziție publică/acordul-cadru în perioada de valabilitate a ofertei.

Garanția de participare, constituită de ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare, se restituie de autoritatea contractantă în cel mult 3 zile lucrătoare de la data constituirii garanției de bună execuție. În cazul unei proceduri de atribuire a unui acord-cadru, precum și în cazul atribuirii unui contract pentru care nu este obli­gatorie constituirea garanției de bună execuție, garanția de participare constituită de ofertantul a cărei ofertă a fost stabilită câștigătoare se restituie de către autoritatea con­tractantă în cel mult 3 zile lucrătoare de la data semnării acordului-cadru/contractului.

Garanția de participare, constituită de ofertanții a căror ofertă nu a fost stabilită câștigătoare, se returnează de autoritatea contractantă după semnarea contractului de achiziție publică/acordului-cadru cu ofertantul/ofertanții ale cărui/căror oferte au fost desemnate câștigătoare, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la data expirării perioadei de valabilitate a ofertei.

În cazul în care autoritatea contractantă se află în situația de a anula procedura de atribuire, garanția de participare se restituie după data expirării termenului de depunere a unei contestații cu privire la această decizie, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la această dată.

Secțiunea a 9-a. Garanția de bună execuție

• §1. Caracterizare

Garanția de bună execuție a contractului se constituie de către contractant în scopul asigurării autorității contractante de îndeplinirea cantitativă, calitativă și în perioada convenită a contractului de achiziție publică.

În cazul atribuirii prin achiziție directă a unui contract de furnizare sau de servicii, cu excepția serviciilor de proiectare, autoritatea contractantă are dreptul de a nu solicita contractantului constituirea garanției de bună execuție.

Garanția de bună execuție se constituie în maxim 15 zile de la data semnării contractului de achiziție publică.

Autoritatea contractantă stabilește valoarea garanției de bună execuție prin rapor­tare la complexitatea contractului de achiziție publică care urmează a fi executat, care însă nu trebuie să depășească 10% din prețul contractului, fără TVA.

• §2. Forme de constituire

Garanția de bună execuție se constituie în una din următoarele forme:

• printr-un instrument de garantare emis în condițiile legii de o societate bancară sau de o societate de asigurări, care devine anexă la contract.
• prin depunerea la casierie a unor sume în numerar, în cazul în care valoarea garanției de bună execuție este redusă ca valoare, autoritatea contractantă are dreptul de a accepta constituirea acesteia
• prin rețineri succesive din sumele datorate pentru facturi parțiale. În acest sens, contractantul are obligația de a deschide un cont la dispoziția autorității contractante, la o bancă agreată de ambele părți.

În cazul în care autoritatea contractantă are calitatea de autoritate publică, instituție publică sau operator economic cu capital integral sau majoritar de stat, contractantul are obligația de a deschide la unitatea Trezoreriei Statului din cadrul organului fiscal competent în administrarea acestuia un cont de disponibil distinct la dispoziția autorității contractante. Suma inițială care se depune de către contractant în acest cont nu trebuie să fie mai mică de 0,5% din prețul contractului.

Pe parcursul îndeplinirii contractului, autoritatea contractantă urmează să alimen­teze contul de disponibil prin rețineri succesive din sumele datorate și cuvenite contractantului până la concurența sumei stabilite drept garanție de bună execuție în documentația de atribuire și va înștiința contractantul despre vărsământul efectuat, precum și despre destinația lui.

Din contul de disponibil deschis la Trezoreria Statului pe numele contractantului pot fi dispuse plăți atât de către contractant, cu avizul scris al autorității contractante care se prezintă unității Trezoreriei Statului, cât și de unitatea Trezoreriei Statului la solicitarea scrisă a autorității contractante în favoarea căreia este constituită garanția de bună execuție. Contul de disponibil este purtător de dobândă în favoarea con­tractantului.

• §3. Pretențiile asupra garanției de bună execuție

Autoritatea contractantă are dreptul de a emite pretenții asupra garanției de bună execuție, oricând pe parcursul îndeplinirii contractului, în limita prejudiciului creat, în cazul în care contractantul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contract. Anterior emiterii unei pretenții asupra garanției de bună execuție autoritatea contrac­tantă are obligația de a notifica pretenția contractantului, precizând obligațiile care nu au fost respectate.

• §4. Eliberarea/restituirea garanției de bună execuție

În cazul contractului de furnizare, autoritatea contractantă are obligația de a elibera/restitui garanția de bună execuție în cel mult 14 zile de la data întocmirii procesului-verbal de recepție a produselor care fac obiectul contractului și/sau de la plata facturii finale, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenții asupra ei.

În cazul contractului de servicii, autoritatea contractantă are obligația de a elibera/restitui garanția de bună execuție în cel mult 14 zile de la data îndeplinirii de către contractant a obligațiilor asumate prin contractul respectiv, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenții asupra ei.

În cazul contractelor de servicii de proiectare, autoritatea contractantă are obli­gația de a elibera/restitui garanția de bună execuție după cum urmează:

1. valoarea garanției de bună execuție aferentă studiilor de prefezabilitate și/sau fezabilitate, în termen de 14 zile de la data predării și însușirii/aprobării docu­mentației tehnico-economice respective, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenții asupra ei;
2. valoarea garanției de bună execuție aferentă proiectului tehnic și/sau detaliilor de execuție, în termen de 14 zile de la data încheierii procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor executate în baza proiectului respectiv, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenții asupra ei, dar nu mai târziu de 3 ani de la predarea respectivelor documentații tehnice, în situația în care autoritatea contractantă nu a atribuit în această perioadă procedura de atribuire a contractului de lucrări.
3. valoarea garanției de bună execuție aferentă serviciilor de supervizare a lucrărilor/dirigenție de șantier, în termen de 14 zile de la data emiterii raportului final de supervizare/expirarea duratei de garanție acordată lucrării în cauză.

În cazul contractelor de lucrări, autoritatea contractantă are obligația de a elibera/restitui garanția de bună execuție după cum urmează:

1. 70% din valoarea garanției, în termen de 14 zile de la data încheierii proce­sului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenții asupra ei, iar riscul pentru vicii ascunse este minim;
2. restul de 30% din valoarea garanției, la expirarea perioadei de garanție a lucrărilor executate, pe baza procesului-verbal de recepție finală.

Procesele-verbale de recepție finală pot fi întocmite și pentru părți/obiecte din/de lucrare, dacă acestea sunt distincte din punct de vedere fizic și funcțional.

Secțiunea a 10-a. Documentul unic de achiziție european. E-Certis

• §1. Documentul unic de achiziție european

Documentul unic de achiziții european - DUAE - este acel document furnizat în format electronic prin utilizarea formatului standard stabilit de Comisia Europeană, constând în declarația pe propria răspundere a operatorului economic cu privire la îndeplinirea criteriilor de calificare și selecție.

Autoritatea contractantă acceptă la momentul depunerii solicitărilor de participare sau ofertelor documentul unic de achiziții european (DUAE), constând într-o decla­rație pe propria răspundere actualizată, ca dovadă preliminară în locul certificatelor eliberate de către autoritățile publice sau de către terți care confirmă că operatorul economic în cauză îndeplinește următoarele condiții:

1. nu se află în niciuna din situațiile de excludere menționate de lege;
2. îndeplinește criteriile privind capacitatea, astfel cum au fost solicitate de autori­tatea contractantă;
3. dacă este cazul, îndeplinește criteriile de selecție stabilite de autoritatea con­tractantă în conformitate cu prevederile prezentei legi.

În cazul în care operatorul economic demonstrează îndeplinirea criteriilor referi­toare la situația economică și financiară ori privind capacitatea tehnică și profesională bazându-se pe capacitățile altor entități, invocând, după caz, susținerea unui terț, DUAE, împreună cu angajamentul de susținere, trebuie să fie completat separat și de către terțul/terții susținător(i) pe a căror capacitate se bazează ofertantul/candidatul. DUAE prezentat de terțul/terții susținător(i) va include toate informațiile menționate la lit. a), precum și informațiile de la lit. b) și c) care prezintă relevanță pentru susținerea acordată în cadrul procedurii de atribuire respective.

În cazul în care ofertantul/candidatul intenționează să subcontracteze o parte/ părți din contract, DUAE include și informații privind partea din contract care urmează a fi eventual subcontractată și va avea anexat acordul de subcontractare. Subcontractanții pe a căror capacități se bazează ofertantul/candidatul trebuie să completeze, la rândul lor, DUAE separat, incluzând toate informațiile menționate la lit. a), precum și cele de la lit. b) și c) care prezintă relevanță din perspectiva capacităților subcontractanților pe care se bazează ofertantul/candidatul în cadrul procedurii de atribuire respective. În cazul subcontractanților pe a căror capacități ofertantul/candidatul nu se bazează, DUAE va conține numai informațiile menționate la alin. (1) lit. a).

DUAE conține și informații cu privire la autoritatea publică sau partea terță responsabilă cu întocmirea documentelor justificative, precum și o declarație oficială care să ateste că operatorul economic are obligația să furnizeze, la cerere și fără întârziere, documentele justificative respective. În cazul în care autoritatea contractantă poate obține aceste documente justificative în mod direct, prin accesarea unei baze de date, DUAE cuprinde, de asemenea, informațiile solicitate în acest scop, cum ar fi adresa de internet a bazei de date, orice dată de identificare și, dacă este cazul, declarația necesară de acordare a consimțământului.

Operatorii economici pot reutiliza un DUAE deja utilizat într-o procedură de atribuire precedentă, cu condiția să confirme că informațiile cuprinse în acesta sunt în continuare corecte și valabile la data depunerii acestuia.

DUAE se elaborează pe baza unui formular standard aprobat de Comisia Europeană și se furnizează exclusiv în format electronic.

Autoritatea contractantă poate solicita candidaților/ofertanților să depună toate sau o parte dintre documentele justificative ca dovadă a informațiilor cuprinse în DUAE, în orice moment pe durata desfășurării unei proceduri de atribuire, dacă acest lucru este necesar pentru a asigura desfășurarea corespunzătoare a procedurii.

Înainte de atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru, cu excepția situației contractelor subsecvente atribuite în executarea unui acord-cadru, autoritatea contractantă solicită ofertantului clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire să prezinte documente justificative actualizate prin care să demonstreze îndeplinirea tuturor criteriilor de calificare și selecție, în conformitate cu informațiile cuprinse în DUAE.

Prin excepție, operatorii economici nu sunt obligați să prezinte documente justificative sau alte probe în sprijinul informațiilor declarare în DUAE în cazul și în măsura în care autoritatea contractantă are posibilitatea de a obține certificatele sau informațiile relevante în mod direct, prin accesarea unei baze de date naționale din orice stat membru, disponibile în mod gratuit, cum ar fi un registru național al achizițiilor publice, un dosar virtual al societăților, un sistem electronic de stocare a documentelor sau un sistem de preselecție. Bazele de date care conțin informații relevante privind operatorii economici trebuie să fie accesibile tuturor autorităților contractante din toate Statele Membre și trebuie să fie actualizate periodic în mod corespunzător.

Prin excepție, operatorii economici nu sunt obligați să prezinte documente justificative în sprijinul informațiilor declarate în DUAE în cazul în care autoritatea contractantă care a atribuit contractul de achiziție publică sau a încheiat acordul- cadru este deja în posesia documentelor respective.

• §2. E-Certis

E-Certis^[14] este sistemul electronic implementat și administrat de Comisia Europeană cuprinzând informații privind certificate și alte documente justificative solicitate în mod obișnuit de autoritățile contractante în cadrul procedurilor de atribuire.

Agenția Națională pentru Achiziții Publice pune la dispoziția Comisiei Europene și actualizează în e-Certis lista completă a bazelor de date care conțin informații relevante privind operatorii economici stabiliți în România.

Pentru a facilita procedurile de atribuire transfrontaliere, Agenția Națională pentru Achiziții Publice se asigură că informațiile privind certificatele și alte forme de documente justificative introduse în e-Certis sunt actualizate în permanență.

Autoritățile contractante utilizează e-Certis și solicită în principal acele tipuri de certificate sau forme de documente justificative care sunt disponibile în e-Certis.

În cazul în care autoritatea contractantă impune operatorilor economici obligația prezentării unor certificări specifice, acordate de organisme independente care atestă respectarea de către aceștia a anumitor standarde de asigurare a calității, inclusiv privind accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități, sau standarde ori sisteme de management de mediu, aceasta se va raporta la sistemele de asigurare a calității bazate pe seriile de standarde europene relevante certificate de organisme acreditate.

Autoritatea contractantă are obligația, în conformitate cu principiul recunoașterii reciproce, de a accepta certificate echivalente, emise de organisme de certificare acreditate stabilite în alte state membre.

În cazul în care se poate demonstra că un operator economic nu a avut acces la un certificat de calitate sau de mediu astfel cum este solicitat de autoritatea contractantă sau nu are posibilitatea de a-l obține în termenele stabilite, din motive care nu îi sunt imputabile, autoritatea contractantă are obligația de a accepta orice alte probe sau dovezi prezentate de operatorul economic respectiv, în măsura în care probele/ dovezile prezentate confirmă asigurarea unui nivel corespunzător al calității sau, după caz, al protecției mediului, echivalent cu cel solicitat de autoritatea contractantă.

Secțiunea a 11-a. Liste oficiale ale operatorilor economici agreați și
certificarea de către organisme de drept public sau privat

Operatorii economici au dreptul de a se înscrie în Liste oficiale ale operatorilor economici agreați și certificarea de către organisme de drept public sau privat.

Agenția Națională pentru Achiziții Publice are obligația de a informa Comisia Europeană cu privire la coordonatele și modul de funcționare a acestui sistem de certificare.

Operatorii economici înscriși pe listele oficiale sau care dețin un certificat pot depune la autoritățile contractante, în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziție publică/acord-cadru, un certificat de înregistrare eliberat de autoritatea competentă sau de organismul de certificare competent; certificatele respective indică referințele care au stat la baza înscrierii operatorilor economici pe lista oficială sau a certificării acestora, precum și clasificarea pe lista respectivă.

Înscrierea operatorilor economici pe listele oficiale certificate de organismele competente sau un certificat eliberat de un organism de certificare reprezintă o prezumție relativă în ceea ce privește îndeplinirea de către operatorul economic înscris pe respectiva listă sau care deține respectivul certificat a cerințelor de calificare și selecție acoperite de lista oficială sau de acel certificat.

Informațiile care rezultă din înscrierea pe listele oficiale sau din certificatele eliberate de organisme de certificare nu pot fi puse la îndoială fără justificare.

În ceea ce privește plata impozitelor, taxelor și a contribuțiilor la bugetul general consolidat, se poate solicita un certificat suplimentar de la orice operator economic înscris pe o listă oficială sau care deține un certificat, atunci când se atribuie un contract de achiziție publică/acord-cadru. Operatorii economici din alte state membre nu au obligația de a se înscrie pe o listă oficială întocmită de organisme din România în vederea participării la o procedură de atribuire a unui contract de achiziție publică/acord-cadru.

În cazul în care autoritatea contractantă solicită în cadrul unei proceduri de atribuire anumite certificate, aceasta are obligația de a accepta certificate echivalente eliberate de organisme stabilite în alte state membre sau alte mijloace de probă echivalente.

Secțiunea a 12-a. Cataloage electronice

În cazul în care dispozițiile legale impun utilizarea mijloacelor electronice de comunicare, autoritatea contractantă poate solicita ca ofertele să fie prezentate sub formă de catalog electronic.

Ofertele prezentate sub formă de cataloage electronice pot fi însoțite de alte documente care le completează.

Cataloagele electronice sunt elaborate de către candidați/ofertanți în vederea participării la o anumită procedură de atribuire, în conformitate cu specificațiile tehnice și formatul stabilite de autoritatea contractantă.

Cataloagele electronice respectă cerințele aplicabile instrumentelor de comuni­care electronice, precum și orice cerințe suplimentare stabilite de autoritatea contrac­tantă, în conformitate cu dispozițiile legii.

Atunci când acceptă sau solicită prezentarea ofertelor sub formă de cataloage electronice, autoritatea contractantă:

1. precizează acest lucru în anunțul de participare;
2. indică în documentele achiziției toate informațiile necesare referitoare la formatul, echipamentele electronice utilizate și aranjamentele și specificațiile tehnice de conectare pentru catalog.

În cazul în care a fost încheiat un acord-cadru cu mai mulți operatori economici pe bază de oferte prezentate sub formă de cataloage electronice, autoritatea contrac­tantă poate prevede că reluarea competiției pentru atribuirea contractelor subsecvente se realizează pe baza cataloagelor actualizate, astfel:

1. invită ofertanții să transmită din nou cataloagele electronice, adaptate la cerințele contractului în cauză;
2. informează ofertanții că intenționează să colecteze din cataloagele electronice care au fost deja transmise informațiile necesare pentru a constitui oferte adaptate la cerințele contractului în cauză, cu condiția ca utilizarea acestei metode să fi fost anunțată în documentele achiziției care au stat la baza încheierii acordului-cadru. În acest caz, aceasta notifică ofertanții cu privire la data și ora la care intenționează să colecteze informațiile necesare pentru a constitui oferte adaptate la cerințele contractului în cauză și le dă ofertanților posibilitatea de a refuza această colectare de informații.

Autoritatea contractantă poate atribui contracte de achiziție publică pe baza unui sistem dinamic de achiziții, solicitând prezentarea ofertelor pentru un contract specific sub forma unui catalog electronic.

Secțiunea a 13-a. Ajustarea prețului

Pe parcursul îndeplinirii contractului, prețul poate fi ajustat în situația în care pe piață au apărut anumite condiții, în urma cărora s-a constatat creșterea/diminuarea indicilor de preț pentru elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului.

Pentru a se respecta principiul transparenței, posibilitatea de ajustare a prețului trebuie să fie precizată atât în documentația de atribuire, cât și în contractul care urmează să fie încheiat, prin clauze speciale în acest sens.

Autoritatea contractantă precizează în documentația de atribuire, cât și în contractul de achiziție publică/acordul-cadru, modul concret de ajustare a prețului, indicii care vor fi utilizați, precum și sursa informațiilor cu privire la evoluția acestora, cum ar fi buletine statistice sau cotații ale burselor de mărfuri.

Lipsa, modificarea sau completarea informațiilor/clauzelor determină inaplicabili- tatea prevederilor referitoare la posibilitatea de ajustare a prețului contractului de achiziție publică/acordului-cadru. Cu toate acestea, ajustarea prețului este posibilă, chiar dacă nu s-a prevăzut în documentația de atribuire, numai în următoarele cazuri:

1. au loc modificări legislative, modificări ale normelor tehnice sau au fost emise de către autoritățile locale acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renunțarea la anumite taxe/impozite locale al căror efect se reflectă în creșterea/dimi­nuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului, sau
2. au survenit circumstanțe imprevizibile și independente de voința părților, altele decât cele de la lit. a).

Prețul contractului poate fi ajustat doar în măsura strict necesară pentru acoperirea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului.

Modul de ajustare a prețului contractului de achiziție publică nu trebuie să conducă în niciun caz la alterarea rezultatului procedurii de atribuire, prin anularea sau diminuarea avantajului competitiv pe baza căruia contractantul respectiv a fost declarat câștigător în urma finalizării respectivei proceduri.

Secțiunea a 14-a. Atribuirea contractelor de achiziție
publică și încheierea acordurilor-cadru

1. Autoritatea contractantă stabilește oferta câștigătoare pe baza criteriului de atribuire și a factorilor de evaluare precizați în invitația de participare/anunțul de participare și în documentele achiziției, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții:
2. oferta respectivă îndeplinește toate cerințele, condițiile și criteriile stabilite prin anunțul de participare și documentele achiziției;
3. oferta respectivă a fost depusă de un ofertant care îndeplinește criteriile privind capacitatea și, dacă este cazul, criteriile de selecție, și nu se află sub incidența moti­velor de excludere.
4. În cazul în care autoritatea contractantă nu poate încheia contractul cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare, din cauza faptului că ofertantul în cauză se află într-o situație de forță majoră sau în imposibilitatea fortuită de a executa contractul, autoritatea contractantă are dreptul să declare câștigătoare oferta clasată pe locul doi, în condițiile în care aceasta este admisibilă. În cazul în care nu există o ofertă clasată pe locul doi admisibilă, procedura de achiziție este anulată.
5. În cazul în care informațiile sau documentele prezentate de către operatorii economici sunt incomplete sau eronate, sau în cazul în care lipsesc anumite docu­mente, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita într-un anumit termen ofertanților/candidaților clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezen­tate de aceștia în cadrul ofertelor sau solicitărilor de participare, cu respectarea prin­cipiilor tratamentului egal și transparenței. Autoritatea contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/completările solicitate să determine apariția unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat.
6. În cazul unei propuneri financiare aparent neobișnuit de scăzută în raport cu lucrările, produsele sau serviciile care constituie obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru care urmează a fi atribuit/încheiat, autoritatea contractantă are obligația de a solicita ofertantului care a depus o astfel de ofertă clarificări cu privire la prețul sau costurile propuse în respectiva ofertă, care se pot referi în special la:
7. fundamentarea economică a modului de formare a prețului, prin raportare la procesul de producție, serviciile furnizate sau metodele de construcție utilizate;
8. soluțiile tehnice adoptate și/sau orice condiții deosebit de favorabile de care beneficiază ofertantul pentru furnizarea produselor sau a serviciilor ori executarea lucrărilor;
9. originalitatea lucrărilor, produselor sau serviciilor propuse de ofertant;
10. respectarea obligațiilor privind reglementările obligatorii în domeniile mediului, social și al relațiilor de muncă;
11. respectarea obligațiilor privind subcontractarea;
12. posibilitatea ca ofertantul să beneficieze de un ajutor de stat.

Autoritatea contractantă evaluează informațiile și documentele furnizate de ofer­tantul a cărui ofertă are un preț aparent neobișnuit de scăzut și respinge respectiva ofertă numai atunci când dovezile furnizate nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al prețului sau al costurilor propuse, ținând seama de elementele menționate.

Autoritatea contractantă respinge întotdeauna o ofertă atunci când constată că aceasta are un preț neobișnuit de scăzut deoarece nu respectă obligațiile privind reglementările obligatorii în domeniile mediului, social și al relațiilor de muncă.

Atunci când autoritatea contractantă constată că o ofertă are un preț neobișnuit de scăzut, deoarece ofertantul beneficiază de un ajutor de stat, oferta respectivă poate fi respinsă doar din acest motiv numai dacă, în urma clarificărilor solicitate, ofertantul nu a putut demonstra, într-un termen corespunzător stabilit de autoritatea contrac­tantă, că ajutorul de stat a fost acordat în mod legal. În acest caz, autoritatea contrac­tantă va informa Comisia Europeană după consultarea cu Consiliul Concurenței.

Secțiunea a 15-a. Comisia de evaluare și modul de lucru al acesteia

1. Autoritatea contractantă are obligația de a desemna, pentru atribuirea contrac­telor de achiziție publică/acordurilor-cadru, persoane responsabile pentru evaluarea ofertelor și, după caz, a solicitărilor de participare, care se constituie într-o comisie de evaluare.

Din cadrul comisiei de evaluare pot face parte membri aparținând comparti­mentelor autorității contractante, iar în cazul în care beneficiarul final al contractului/ acordului-cadru este o altă autoritate contractantă, din cadrul respectivei autorități contractante.

2. În cazul în care evaluarea solicitărilor de participare/ofertelor necesită o exper­tiză aprofundată în domeniul achizițiilor publice ori de natură tehnică, financiară, juridică și/sau privind aspectele contractuale specifice, autoritatea contractantă poate desemna, pe lângă comisia de evaluare, specialiști externi, numiți experți cooptați, care desfășoară activități independente sau care sunt puși la dispoziție de către furni­zorii de servicii auxiliare achiziției.

Acești experții pot fi desemnați încă de la începutul procesului de evaluare sau pe parcursul acestui proces, în funcție de problemele care ar putea impune expertiza acestora, scop în care în cadrul deciziei de desemnare a experților cooptați se precizează atribuțiile și responsabilitățile specifice deținute pe parcursul procesului de evaluare. Propunerea privind cooptarea experților externi, respectiv necesitatea participării acestora la procesul de evaluare se justifică și se realizează prin raportare la atribuțiile și responsabilitățile ce sunt deținute/exercitate de către aceștia.

Experții cooptați nu au drept de vot în cadrul comisiei de evaluare, însă în îndeplinirea atribuțiilor ce le revin potrivit legii și a mandatului primit în baza deciziei de desemnare, precum și a competențelor personale, aceștia procedează la întocmirea unor rapoarte de specialitate asupra cărora își exprimă punctul de vedere, pe baza propriei expertize pe care o dețin.

Expertul cooptat este responsabil din punct de vedere profesional pentru acura­tețea și realitatea informațiilor consemnate în cadrul raportului de specialitate. Raportul de specialitate este destinat să faciliteze comisiei de evaluare adoptarea deciziilor în cadrul procesului de analiză a solicitărilor de participare/ofertelor și de stabilire a ofertei/ofertelor câștigătoare.

Membrii comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu raportul de specialitate al expertului cooptat au obligația de a-și prezenta punctul de vedere în scris, elaborând în acest sens o notă individuală care devine anexă la raportul procedurii de atribuire. În cadrul acestei note se justifică în mod documentat punctul de vedere al respectivilor membri la. Raportul de specialitate se atașează la raportul procedurii de atribuire și devine parte a dosarului achiziției publice.

3. Nominalizarea persoanelor care constituie comisia de evaluare se poate realiza atât pentru atribuirea fiecărui contract/acord-cadru în parte, cât și pentru atribuirea mai multor contracte/acorduri-cadru, acest din urmă caz aplicându-se când contrac­tele respective sunt de complexitate redusă.

În cazul procedurilor cu mai multe etape, nominalizarea persoanelor care constituie comisia de evaluare se poate realiza atât pentru fiecare etapă în parte, cât și pentru toate etapele.

Autoritatea contractantă va numi o persoană responsabilă cu aplicarea procedurii de atribuire din cadrul compartimentului intern specializat în domeniul achizițiilor.

Președintele comisiei de evaluare poate fi limitat numai la aspectele de organizare și reprezentare, în acest din urmă caz neavând drept de vot.

Persoanele care constituie comisia de evaluare nu trebuie să fie în relații de subordonare ierarhică unele față de altele, în măsura în care structura organizatorică permite acest lucru.

Autoritatea contractantă are dreptul de a nominaliza membri de rezervă pentru membrii comisiei de evaluare.

Autoritatea contractantă are dreptul de a înlocui un membru al comisiei de evaluare cu un membru de rezervă numai dacă persoana care urmează să fie înlocuită nu are posibilitatea, din motive obiective, de a-și îndeplini atribuțiile care rezultă din calitatea de membru al comisiei de evaluare. După înlocuire, calitatea de membru al comisiei de evaluare este preluată de către membrul de rezervă, care își va exercita atribuțiile aferente până la finalizarea procedurii de atribuire.

4. Comisia de evaluare are următoare atribuții:
5. deschiderea ofertelor și, după caz, a altor documente care însoțesc oferta;
6. verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare de către ofertanți/candidați;
7. realizarea selecției candidaților, dacă este cazul;
8. desfășurarea dialogului cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv;
9. desfășurarea negocierilor cu operatorii economici, în cazul aplicării procedu­rilor de negociere;
10. verificarea conformității propunerilor tehnice ale ofertanților cu prevederile caietului de sarcini;
11. evaluarea propunerilor tehnice ale ofertanților în conformitate cu criteriile de atribuire, dacă este cazul;
12. verificarea propunerilor financiare prezentate de ofertanți, inclusiv verificarea conformității cu propunerile tehnice, verificarea aritmetică, verificarea încadrării în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică respectiv;
13. elaborarea solicitărilor de clarificări și/sau completări necesare în vederea evaluării solicitărilor de participare și/sau ofertelor;
14. stabilirea ofertelor inacceptabile și/sau neconforme și a motivelor care stau la baza încadrării acestora în fiecare din aceste categorii;
15. stabilirea ofertelor admisibile;
16. aplicarea criteriului de atribuire și a factorilor de evaluare, astfel cum a fost prevăzut în fișa de date a achiziției;
17. stabilirea ofertei/ofertelor câștigătoare sau, după caz, formularea propunerii de anulare a procedurii;
18. elaborarea proceselor-verbale aferente fiecărei ședințe, a rapoartelor interme­diare aferente fiecărei etape în cazul procedurilor cu mai multe etape și a raportului procedurii de atribuire.
19. Rapoartele intermediare și raportul procedurii de atribuire se înaintează de către președintele comisiei de evaluare conducătorului autorității contractante spre aprobare.

În cazul în care nu aprobă raportul procedurii, conducătorul autorității contrac­tante va motiva în scris decizia sa și poate, după caz:

1. returna raportul, o singură dată, comisiei de evaluare spre corectare sau reeva­luare parțială;
2. solicita o reevaluare completă, caz în care o nouă comisie de evaluare va fi numită.

În situația în care autoritatea contractantă aprobă raportul procedurii de atribuire fără a ține cont de observațiile formulate de observatorii Agenției Naționale pentru Achizițiile Publice în urma controlului ex-ante, cu privire la situațiile prind conflictul de interese¹, Agenția Națională de Integritate este sesizată pentru identificarea încălcării regimului juridic al conflictelor de interese prin raportare la dispozițiile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modi­ficarea și completarea altor acte normative^{[15] [16]}, în termen de 5 zile de la semnarea rapor­tului procedurii de atribuire. Odată cu sesizarea, Agenției Naționale de Integritate îi este transmisă și documentația completă privind atribuirea contractului.

6. Pe parcursul desfășurării procesului de evaluare, membrii comisiei de evaluare și experții cooptați au obligația de a păstra confidențialitatea asupra conținutului ofertelor/solicitărilor de participare, precum și asupra oricăror alte informații prezentate de către candidați/ofertanți în procedura de atribuire.

Încălcarea angajamentelor referitoare la confidențialitate se sancționează conform legii.

Cu excepția ședinței de deschidere a ofertelor, la întrunirile comisiei de evaluare au dreptul de a participa numai membrii acesteia și, după caz, experții cooptați, precum și persoanele împuternicite de către Agenția Națională de Integritate.

7. Membrii comisiei de evaluare și experții externi cooptați au obligația de a respecta regulile de evitare a conflictului de interese prevăzute de lege.

Comisia de evaluare și experții cooptați au obligația de a semna pe propria răspundere o declarație de confidențialitate și imparțialitate prin care confirmă că nu se află într-o situație care implică existența unui conflict de interese. Declarația trebuie semnată de membrii comisiei de evaluare înainte de preluarea atribuțiilor spe­cifice, după data și ora-limită pentru depunerea solicitărilor de participare/ofertelor, și conține următoarele date de identificare:

1. numele și prenumele;
2. data și locul nașterii;
3. domiciliul actual;
4. codul numeric personal.

În cazul în care unul dintre membrii desemnați în comisia de evaluare sau unul dintre experții cooptați constată că se află într-o situație de conflict de interese, atunci acesta are obligația de a solicita de îndată înlocuirea sa din componența comisiei respective cu o altă persoană.

Situațiile privind conflictul de interese pot fi sesizate autorității contractante și de către terți. În cazul în care sunt sesizate astfel de situații, autoritatea contractantă are obligația de a verifica cele semnalate și, dacă este cazul, de a adopta măsurile necesare pentru evitarea/remedierea oricăror aspecte care pot determina apariția unui conflict de interese.

8. Modul de lucru al comisiei de evaluare este stabilit de comun acord între membrii acesteia, urmând a se avea în vedere calendarul estimativ de aplicare a procedurii de atribuire și perioada solicitată pentru valabilitatea ofertelor.

Membrii comisiei de evaluare au dreptul de a analiza și evalua documentele depuse de ofertanți/candidați individual și/sau în ședințe comune.

Deciziile comisiei de evaluare se iau cu votul a cel puțin 2/3 dintre membrii săi cu drept de vot.

Fiecare decizie a comisiei de evaluare este fundamentată prin identificarea elementelor concrete ale solicitării de participare/ofertelor în raport cu cerințele definite prin documentele achiziției și prevederile legale.

În cazul procesului de selecție a candidaților sau stabilirii ofertei câștigătoare pe bază de punctaj, votul membrilor comisiei de evaluare se reflectă prin punctajul individual acordat fiecărei solicitări de participare/oferte în parte.

În cazul în care există divergențe de păreri între membrii comisiei de evaluare sau când există o diferență considerabilă între punctajele acordate de aceștia, președintele comisiei de evaluare va solicita reanalizarea punctelor de divergență, în scopul finalizării în timp util a etapei de evaluare a ofertelor și de stabilire a ofertei câștigătoare. Dacă comisia de evaluare nu ajunge la un acord după reanalizarea punctelor de divergență, decizia finală se adoptă cu votul majorității membrilor săi. Membrii comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu decizia adoptată au obligația de a-și prezenta punctul de vedere în scris, elaborând în acest sens o notă individuală care devine anexă la raportul procedurii de atribuire.

Procesul de reanalizare a punctelor de divergență se consemnează într-un proces­verbal, justificându-se opiniile contrare.

Secțiunea a 16-a. Procesul de verificare și evaluare

1. În cazul în care, în cadrul documentației de atribuire, a fost prevăzută obligația îndeplinirii unor criterii de calificare și selecție, comisia de evaluare are obligația verificării modului de îndeplinire a acestora de către fiecare ofertant/candidat în parte prin analizarea conținutului DUAE.

Comisia de evaluare are obligația solicitării documentelor doveditoare privind îndeplinirea criteriilor de calificare ofertantului clasat pe primul loc în urma aplicării criteriului de atribuire.

Comisia de evaluare are obligația de a analiza și de a verifica fiecare ofertă atât din punct de vedere al elementelor tehnice propuse, cât și din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implică. Propunerea tehnică trebuie să corespundă cerințelor minime prevăzute în caietul de sarcini sau în documentul descriptiv. Propunerea financiară trebuie să se încadreze în fondurile care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică.

2. Comisia de evaluare are obligația de a stabili care sunt clarificările și com­pletările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte, precum și perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora, termenul-limită neputând fi stabilit decât la nivel de zile lucrătoare, fără a fi precizată o oră anume în cadrul acestuia.

Comisia de evaluare, înainte de a lua o decizie de respingere a candidaturii/ ofertei, solicită clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezentate inițial de candidat/ofertant/subcontractant/terț susținător.

Comisia de evaluare va stabili termenul-limită în funcție de volumul și complexi­tatea clarificărilor și completărilor formale sau de confirmare necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte. Termenul astfel stabilit va fi, de regulă, de minimum 3 zile lucrătoare.

Comunicarea transmisă către candidat/ofertant trebuie să fie clară și să definească în mod explicit și suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare.

În cazul în care comisia de evaluare solicită unui candidat/ofertant clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezentate de acesta în cadrul ofertei sau solicitării de participare, iar candidatul/ofertantul nu transmite în termenul precizat de comisia de evaluare clarificările/completările solicitate sau clarificările/completările transmise nu sunt concludente, oferta sa va fi considerată inacceptabilă.

În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare conținutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată neconformă. Prin excepție, oferta nu va fi considerată neconformă în măsura în care modificări operate de ofertant în legătură cu propunerea sa tehnică se încadrează în una din categoriile de mai jos:

1. pot fi încadrate în categoria viciilor de formă; sau
2. reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a prețului total al ofertei, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanților participanți la procedura de atribuire.

Sunt considerate abateri tehnice minore acele omisiuni/abateri din propunerea tehnică care pot fi completate/corectate într-un mod care nu conduce la depunerea unei noi oferte.

O modificare a propunerii tehnice nu poate fi considerată o abatere tehnică minoră a ofertei inițiale în următoarele situații:

1. cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni depă­șește 1% din prețul total al ofertei;
2. cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale legii care instituie obligații ale autorității contractante în raport cu anumite praguri valorice;
3. în urma corectării respectivei abateri/omisiuni, se constată că s-ar schimba clasamentul ofertanților;
4. modificarea ar presupune o diminuare calitativă în comparație cu oferta inițială;
5. modificarea vizează o parte din ofertă pentru care documentația de atribuire a exclus în mod clar posibilitatea ca ofertanții să se abată de la cerințele exacte ale respectivei documentații, iar oferta inițială nu a fost în conformitate cu aceste cerințe.

Prin excepție, oferta nu va fi considerată neconformă în măsura în care modi­ficările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa financiară reprezintă erori aritmetice, respectiv aspecte care pot fi clarificate cu ajutorul principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, elementele propunerii financiare urmând a fi corectate, implicit alături de prețul total al ofertei, prin refacerea calculelor aferente, pe baza datelor/informațiilor care sunt cunoscute de către toți participanții, deoarece sunt prevăzute în legislația aplicabilă, documentația de atribuire și/sau în alte docu­mente prezentate de ofertant. În cazul în care ofertantul nu este de acord cu îndrep­tarea erorilor aritmetice oferta sa va fi considerată neconformă.

3. Comisia de evaluare are dreptul de a solicita ofertantului corectarea viciilor de formă cu privire la oferta acestuia.

În cazul în care ofertantul nu este de acord cu îndreptarea viciilor de formă, oferta sa va fi considerată neconformă.

Viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susținută în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire.

4. În situația în care comisia de evaluare constată că elemente de preț ale unei oferte sunt aparent neobișnuit de scăzute, prin raportare la prețurile pieței, utilizându- se ca referință în acest sens informații cum ar fi buletine statistice, sau cotații ale burselor de mărfuri, comisia de evaluare va solicita ofertantului care a depus oferta în cauză explicații cu privire la posibilitatea îndeplinirii contractului în condițiile de calitate impuse prin documentația de atribuire.

Explicațiile aduse de ofertant vor fi însoțite de dovezi concludente, precum și, după caz, documente privind prețurile ce pot fi obținute de la furnizori, situația stocurilor de materii prime și materiale, modul de organizare și metodele utilizate în cadrul procesului de lucru, nivelul de salarizare al personalului ofertantului, perfor­manțele și costurile implicate de anumite utilaje sau echipamente de lucru.

În cazul în care ofertantul nu prezintă comisiei de evaluare informațiile și/sau documentele solicitate sau acestea nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al prețului sau al costurilor propuse, oferta va fi considerată inacceptabilă.

5. Comisia de evaluare are obligația de a respinge ofertele inacceptabile și neconforme.

Potrivit legii, oferta admisibilă este oferta care nu este inacceptabilă, neconformă sau neadecvată.

Oferta este considerată inacceptabilă dacă nu îndeplinește condițiile de formă aferente elaborării și prezentării acesteia, a fost prezentată de către un ofertant care nu are calificările necesare sau al cărei preț depășește valoarea estimată, astfel cum a fost stabilită și documentată înainte de inițierea procedurii de atribuire, iar această valoare nu poate fi suplimentată.

Oferta este considerată neconformă dacă nu respectă cerințele prezentate în documentele achiziției, a fost primită cu întârziere, prezintă indicii de înțelegeri anticoncurențiale sau corupție sau a fost considerată de autoritatea contractantă ca fiind neobișnuit de scăzută.

Oferta este considerată neadecvată dacă este lipsită de relevanță față de obiectul contractului, neputând în mod evident satisface, fără modificări substanțiale, necesitățile și cerințele autorității contractante indicate în documentele achiziției.

Solicitarea de participare este considerată neadecvată în situația în care candidatul nu îndeplinește criteriile privind eligibilitatea sau nu îndeplinește criteriile de calificare stabilite de autoritatea contractantă^[17].

În Norma metodologică de aplicare a legii, toate aceste aspecte sunt detaliate, astfel:

Oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situații:

1. prin răspunsul transmis nu clarifică eventualele neconcordanțe sau nu a depus dovada constituirii garanției de participare la data-limită de depunere a ofertelor;
2. a fost depusă de un ofertant care nu îndeplinește una sau mai multe dintre criteriile de calificare stabilite în documentația de atribuire sau nu a completat DUAE în conformitate cu criteriile stabilite de autoritatea contractantă;
3. constituie o alternativă la prevederile caietului de sarcini, alternativa care nu poate fi luată în considerare deoarece în anunțul de participare nu este precizată în mod explicit posibilitatea depunerii unor oferte alternative, iar respectiva ofertă alternativă, nu respecta cerințele minime prevăzute în caietul de sarcini;
4. nu asigură respectarea reglementărilor obligatorii referitoare la condițiile speci­fice de muncă și de protecție a muncii, atunci când aceasta cerința este formulată în condițiile legii;
5. prețul, fără TVA, inclus în propunerea financiară depășește valoarea estimată comunicată prin anunțul de participare și nu există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică respectiv;
6. prețul, fără TVA, inclus în propunerea financiară depășește valoarea estimată comunicată prin anunțul de participare și, deși există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică respectiv, se constată că acceptarea unei astfel de oferte ar conduce la modificarea substanțială în sensul legii;
7. în urma verificărilor se constată că oferta are un preț/cost neobișnuit de scăzut pentru ceea ce urmează a fi furnizat/prestat/executat, astfel încât nu se poate asigura îndeplinirea contractului la parametrii cantitativi și calitativi solicitați prin caietul de sarcini;
8. oferta este depusă cu nerespectarea prevederilor art. 60 alin. (1) lit. d) și e) din Legea nr. 98/2016^[18], raportat la data-limită stabilită pentru depunerea cererilor de participare/ofertelor și/sau oricând pe parcursul evaluării acestora;
9. ofertantul refuză să prelungească perioada de valabilitate a ofertei și a garanției de participare;
10. oferta și documentele care o însoțesc nu sunt semnate cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certifi­care acreditat;
11. în cazul în care unei oferte îi lipsește una din cele două componente: propu­nerea financiară, propunerea tehnică.

Oferta este considerată neconformă în următoarele situații:

1. nu satisface în mod corespunzător cerințele caietului de sarcini;
2. conține propuneri de modificare a clauzelor contractuale pe care le-a stabilit autoritatea contractantă în cadrul documentației de atribuire, care sunt în mod evident dezavantajoase pentru aceasta din urmă, iar ofertantul, deși a fost informat cu privire la respectiva situație, nu acceptă renunțarea la clauzele respective.
3. conține în cadrul propunerii financiare prețuri care nu sunt rezultatul liberei concurențe și care nu pot fi justificate;
4. propunerea financiară nu este corelată cu elementele propunerii tehnice ceea ce ar putea conduce la executarea defectuoasă a contractului, sau constituie o abatere de la legislația incidentă, alta decât cea în domeniul achizițiilor publice;
5. în cadrul unei proceduri de atribuire pentru care s-a prevăzut defalcarea pe loturi, oferta este prezentată fără a se realiza distincția pe loturile ofertate, din acest motiv devenind imposibilă aplicarea criteriului de atribuire pentru fiecare lot în parte.

Ofertele care nu au fost respinse de comisia de evaluare în urma verificării și evaluării reprezintă oferte admisibile.

Comisia de evaluare are obligația de a stabili oferta câștigătoare dintre ofertele admisibile.

După finalizarea verificărilor, comisia de evaluare introduce în SEAP, utilizând facilitățile tehnice accesibile prin acest sistem informatic, numele candidaților/ofer- tanților ale căror candidaturi/oferte sunt admisibile, precum și ale candidaților respinși sau ale ofertanților ale căror oferte au fost declarate inacceptabile sau neconforme.

6. În cazul în care criteriul utilizat este „prețul cel mai scăzut”, clasamentul ofertelor se stabilește prin ordonarea crescătoare a prețurilor respective, oferta câștigătoare fiind cea de pe primul loc, respectiv cea cu prețul cel mai scăzut.

În cazul în care două sau mai multe oferte sunt situate pe primul loc, autoritatea contractantă solicită ofertanților o nouă propunere financiară, iar contractul va fi atribuit ofertantului a cărui nouă propunere financiară are prețul cel mai scăzut.

În situația încheierii unui acord-cadru cu mai mulți operatori economici, fără reluarea competiției, atunci când două sau mai multe oferte au o valoare totală egală a propunerii financiare și sunt clasate pe același loc, în vederea departajării, autoritatea contractantă solicită noi propuneri financiare acestora, fără ca acest lucru să afecteze pozițiile superioare în clasament.

În situația încheierii unui acord-cadru cu mai mulți operatori economici, cu reluarea competiției, atunci când două sau mai multe oferte au aceeași valoare totală a propunerii financiare și sunt clasate pe același loc, autoritatea contractantă menționează în fișa de date dacă solicită noi propuneri financiare acestora sau dacă va încheia acordul-cadru cu toți operatorii economici clasați pe locurile aferente numărului maxim stabilit în fișa de date și în anunțul de participare.

În cazul în care atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru se face pe baza criteriului „ cel mai bun raport calitate-preț ” sau „ cel mai bun raport calitate-cost”, evaluarea ofertelor se realizează prin acordarea, pentru fiecare ofertă în parte, a unui punctaj rezultat ca urmare a aplicării algoritmului de calcul stabilit în documentația de atribuire. În acest caz, se stabilește clasamentul ofertelor prin ordonarea descrescătoare a punctajelor respective, oferta câștigătoare fiind cea de pe primul loc, respectiv cea cu cel mai mare punctaj.

În cazul în care atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru se face pe baza criteriului „costul cel mai scăzut”, evaluarea ofertelor se realizează prin acordarea, pentru fiecare ofertă în parte, a unui punctaj rezultat ca urmare a aplicării algoritmului de calcul stabilit în documentația de atribuire. În acest caz, se stabilește clasamentul ofertelor prin ordonarea descrescătoare a punctajelor respective, oferta câștigătoare fiind cea de pe primul loc, respectiv cea cu cel mai mare punctaj.

Indiferent de criteriul aplicat pentru atribuirea contractului, compararea prețurilor prevăzute în propunerile financiare ale ofertanților se realizează la valoarea fără TVA.

Secțiunea a 17-a. Finalizarea procedurii de atribuire

Procedura de atribuire se finalizează prin:

1. încheierea contractului de achiziție publică/acordului-cadru; sau
2. anularea procedurii de atribuire.

• §1. Încheierea contractului de achiziție publică/acordului-cadru

Autoritatea contractantă are obligația de a încheia contractul de achiziție publică/ acordul-cadru cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare.

În cazul în care autoritatea contractantă nu poate încheia contractul de achiziție publică/acordul-cadru cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare, ca urmare a faptului că ofertantul în cauză se află într-o situație de forță majoră sau în imposibilitatea fortuită de a executa contractul/acordul-cadru, aceasta are obligația să declare câștigătoare oferta clasată pe locul doi, în condițiile în care aceasta există și este admisibilă.

La încheierea contractului de achiziție publică/acordului-cadru, următoarele documente devin parte integrantă a contactului de achiziție publică/acordului-cadru, sub formă de anexe:

1. caiet de sarcini, inclusiv clarificările și/sau măsurile de remediere aduse până la depunerea ofertelor ce privesc aspectele tehnice și financiare;
2. oferta, respectiv propunerea tehnică și propunerea financiară, inclusiv clarifică­rile din perioada de evaluare;
3. garanția de bună execuție, dacă este cazul;
4. angajamentul ferm de susținere din partea unui terț, dacă este cazul;
5. contractele cu subcontractanții, în măsura în care în contractul de achiziție publică/acordul-cadru este reglementat un mecanism de efectuare a plăților directe către subcontractanți.
6. acordul de asociere, dacă este cazul.

În cazul în care, pe parcursul executării contractului de achiziție publică/acor­dului-cadru, se constată că anumite elemente ale propunerii tehnice sunt inferioare sau nu corespund cerințelor prevăzute în caietul de sarcini, prevalează prevederile caietului de sarcini.

Refuzul ofertantului declarat câștigător de a semna contractul de achiziție publică/ acordul-cadru este asimilabil situației încălcării grave a unei obligații principale și are ca efect excluderea din cadrul procedurii de atribuire a acelui operator economic.

Autoritatea contractantă nu are dreptul de a amâna încheierea contractului cu scopul de a crea circumstanțe artificiale de anulare a procedurii.

• §2. Anularea procedurii de atribuire

Autoritatea contractantă are obligația de a anula procedura de atribuire a contractului de achiziție-publică/acordului-cadru în următoarele cazuri:

1. dacă nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare sau dacă nu a fost depusă nicio ofertă admisibilă;
2. dacă au fost depuse oferte admisibile care nu pot fi comparate din cauza modului neuniform de abordare a soluțiilor tehnice și/ori financiare;
3. dacă încălcările prevederilor legale afectează procedura de atribuire sau dacă este imposibilă încheierea contractului; prin „încălcări ale prevederilor legale” se înțelege situația în care, pe parcursul procedurii de atribuire se constată erori sau omisiuni, iar autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri corective fără ca aceasta să conducă la încălcarea principiilor achizițiilor publice;
4. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sau instanța de judecată dispune modificarea/eliminarea oricăror specificații tehnice din caietul de sarcini ori din alte documente emise în legătură cu procedura de atribuire, astfel încât nu mai poate fi atins în mod corespunzător scopul achiziției, iar autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri de remediere, fără ca acestea să afecteze principiile achizițiilor publice reglementate de lege;
5. dacă contractul nu poate fi încheiat cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită câștigătoare din cauza faptului că ofertantul în cauză se află într-o situație de forță majoră sau în imposibilitatea fortuită de a executa contractul și nu există o ofertă clasată pe locul doi admisibilă.

Autoritatea contractantă are dreptul de a anula procedura de atribuire a contrac­tului de achiziție publică/acordului-cadru în cazul în care numărul de candidați care îndeplinesc criteriile de calificare și selecție este mai mic decât numărul minim indicat în anunțul de participare (în situația licitației restrânse, a negocierii compe­titive, a dialogului competitiv și a parteneriatului pentru inovare).

Autoritatea contractantă are obligația de a face publică decizia de anulare a procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, însoțită de justificarea anulării procedurii de atribuire, prin intermediul Sistemului Electronic de Achiziții Publice, în termen de 3 zile de la adoptarea deciziei de anulare.

Autoritatea contractantă nu are dreptul de a amâna încheierea contractului cu scopul de a crea circumstanțe artificiale de anulare a procedurii.

Autoritatea contractantă nu are dreptul să adopte nicio măsură cu scopul de a întârzia nejustificat procesul de evaluare a ofertelor, sau de a crea circumstanțe artificiale de anulare a procedurii de atribuire, o asemenea abordare fiind considerată o încălcare a principiului asumării răspunderii.

Secțiunea a 18-a. Informarea candidaților/ofertanților

Autoritatea contractantă are obligația de a transmite ofertantului declarat câști­gător o comunicare privind acceptarea ofertei sale, prin care își manifestă acordul de a încheia contractul de achiziție publică/acordul-cadru.

Autoritatea contractantă informează fiecare candidat/ofertant cu privire la deciziile luate în ceea ce privește rezultatul selecției, rezultatul procedurii, respectiv atribuirea/încheierea contractului de achiziție publică/acordului-cadru sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziții, inclusiv cu privire la motivele care stau la baza oricărei decizii de a nu atribui un contract, de a nu încheia un acord-cadru, de a nu implementa un sistem dinamic de achiziții ori de a relua procedura de atribuire, cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 3 zile de la emiterea deciziilor respective.

În cadrul comunicării privind rezultatul procedurii, autoritatea contractantă are obligația de a cuprinde:

1. fiecărui candidat respins, motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a solicitării sale de participare;
2. fiecărui ofertant respins, motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a ofertei sale;
3. fiecărui ofertant care a depus o ofertă admisibilă, dar care nu a fost declarată câștigătoare, caracteristicile și avantajele relative ale ofertei/ofertelor desemnate câștigătoare în raport cu oferta sa, numele ofertantului căruia urmează să i se atribuie contractul de achiziție publică sau, după caz, ale ofertantului/ofertanților cu care urmează să se încheie un acord-cadru;
4. fiecărui ofertant care a depus o ofertă admisibilă, informații referitoare la desfășurarea și progresul negocierilor și al dialogului cu ofertanții.

Oferta admisibilă este oferta care nu este inacceptabilă, neconformă sau neadecvată.

Oferta este considerată inacceptabilă dacă nu îndeplinește condițiile de formă aferente elaborării și prezentării acesteia, a fost prezentată de către un ofertant care nu are calificările necesare sau al cărei preț depășește valoarea estimată, astfel cum a fost stabilită și documentată înainte de inițierea procedurii de atribuire, iar această valoare nu poate fi suplimentată.

Oferta este considerată neconformă dacă nu respectă cerințele prezentate în documentele achiziției, a fost primită cu întârziere, prezintă indicii de înțelegeri anti- concurențiale sau corupție sau a fost considerată de autoritatea contractantă ca fiind neobișnuit de scăzută.

Oferta este considerată neadecvată dacă este lipsită de relevanță față de obiectul contractului, neputând în mod evident satisface, fără modificări substanțiale, necesi­tățile și cerințele autorității contractante indicate în documentele achiziției.

Solicitarea de participare este considerată neadecvată în situația în care candidatul se află în una dintre situațiile de excludere prevăzute de lege sau nu îndeplinește criteriile de calificare stabilite de autoritatea contractantă.

Autoritatea contractantă are dreptul de a nu comunica anumite informații privind atribuirea contractului de achiziție publică, încheierea acordului-cadru sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziții, în situația în care dezvăluirea acestora:

1. ar împiedica aplicarea unor dispoziții legale sau ar fi contrară interesului public;
2. ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale unui operator economic, publice.

Secțiunea a 19-a. Raportul procedurii de atribuire
și dosarul achiziției

• §1. Raportul procedurii de atribuire

Autoritatea contractantă are obligația de a întocmi raportul procedurii de atribuire pentru fiecare contract de achiziție publică atribuit sau acord-cadru încheiat, precum și pentru fiecare sistem dinamic de achiziții lansat.

Autoritatea contractantă întocmește raportul procedurii într-un termen care să nu depășească:

1. 60 de zile lucrătoare pentru procedurile: licitația deschisă, licitația restrânsă, parteneriatul pentru inovare, concursul de soluții și procedura de atribuire aplicabilă în cazul serviciilor sociale și al altor servicii specifice;
2. 20 de zile lucrătoare pentru procedurile: negocierea fără publicare prealabilă și procedura simplificată;
3. 100 de zile lucrătoare pentru procedurile: negocierea competitivă și dialogul competitiv.

Prin excepție, în cazuri temeinic justificate și cu aprobarea conducătorului auto­rității contractante, această perioadă se poate prelungi o singură dată fără a depăși perioada de valabilitate a ofertei, aducându-se la cunoștința operatorilor economici implicați în procedură în termen de maximum două zile lucrătoare de la aprobarea de către conducătorul autorității contractante a deciziei de prelungire.

În cazul în care, drept urmare a unei soluții emise de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor/instanța de judecată se dispune reevaluarea ofertelor, autoritatea contractantă reface raportul procedurii de atribuire într-un termen care nu poate depăși 20 de zile lucrătoare de la data comunicării deciziei.

Raportul procedurii de atribuire trebuie să cuprindă cel puțin următoarele documente/informații:

1. denumirea și adresa autorității contractante, obiectul și valoarea contractului de achiziție-publică/acordului-cadru sau a sistemului dinamic de achiziții;
2. dacă este cazul, rezultatele procesului de calificare și/sau selecție a candida- ților/ofertanților și/sau reducerea numărului acestora pe parcursul procedurii de atri­buire, respectiv denumirea candidaților/ofertanților calificați și/sau selectați și moti­vele care au stat la baza acestor decizii și denumirea candidaților/ofertanților respinși și motivele respingerii;
3. motivele respingerii unei oferte care are un preț neobișnuit de scăzut;
4. denumirea ofertantului declarat câștigător și motivele pentru care oferta acestuia a fost desemnată câștigătoare;
5. în măsura în care sunt cunoscute, partea/părțile din contractul de achiziție publică/acordul-cadru pe care ofertantul declarat câștigător intenționează să o/le subcontracteze unor terți și denumirea subcontractanților;
6. justificarea motivelor privind alegerea procedurii de atribuire, în cazul aplicării procedurilor de negociere competitivă, dialog competitiv sau negociere fără publi­carea prealabilă a unui anunț de participare;
7. justificarea motivelor pentru care autoritatea contractantă a decis anularea procedurii de atribuire;
8. atunci când este cazul, motivele pentru care au fost folosite alte mijloace de comunicare decât cele electronice pentru depunerea ofertelor;
9. atunci când este cazul, conflictele de interese identificate și măsurile luate în acest sens.

Autoritatea contractantă nu este obligată să redacteze raportul procedurii în legătură cu contractele subsecvente atribuite în executarea unui acord-cadru, în situația în care acordul-cadru este încheiat cu un singur operator economic sau cu mai mulți operatori economici, fără reluarea competiției.

Raportul procedurii de atribuire sau orice elemente importante din cuprinsul acestuia vor fi comunicate Comisiei Europene sau autorităților și instituțiilor publice competente, la solicitarea acestora.

• §2. Dosarul achiziției

Autoritatea contractantă are obligația de a întocmi dosarul achiziției publice pentru fiecare contract de achiziție publică/acord-cadru încheiat, respectiv pentru fiecare sistem dinamic de achiziții lansat.

Dosarul achiziției publice se păstrează de către autoritatea contractantă atât timp cât contractul de achiziție publică/acordul-cadru produce efecte juridice, dar nu mai puțin de 5 ani de la data încetării contractului respectiv.

În cazul anulării procedurii de atribuire, dosarul se păstrează cel puțin 5 ani de la data anulării respectivei proceduri.

Ulterior finalizării procedurii de atribuire, dosarul achiziției publice are caracter de document public.

Accesul persoanelor la dosarul achiziției publice se realizează cu respectarea termenelor și procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informațiile de interes public^[19] și nu poate fi restricționat decât în măsura în care aceste informații sunt confidențiale, clasificate sau protejate de un drept de proprie­tate intelectuală.

Prin excepție, după comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăși o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/can- didat la raportul procedurii de atribuire, precum și la informațiile din cadrul docu­mentelor de calificare, precum și la informațiile din cadrul propunerilor tehnice și/sau financiare care nu au fost declarate de către ofertanți ca fiind confidențiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală.

Dosarul achiziției publice trebuie să cuprindă documentele întocmite/primite de autoritatea contractantă în cadrul procedurii de atribuire, cum ar fi, dar fără a se limita la următoarele:

1. strategia de contractare;
2. anunțul de intenție și dovada transmiterii acestuia spre publicare, dacă este cazul;
3. anunțul de participare și dovada transmiterii acestuia spre publicare;
4. erata, dacă este cazul;
5. documentația de atribuire;
6. documentația de concurs, dacă este cazul;
7. decizia/dispoziția/ordinul de numire a comisiei de evaluare și, după caz, a experților cooptați;
8. declarațiile de confidențialitate și imparțialitate;
9. procesul-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor, dacă este cazul;
10. formularele de ofertă depuse în cadrul procedurii de atribuire;
11. DUAE și documentele de calificare, atunci când acestea au fost solicitate;
12. solicitările de clarificări, precum și clarificările transmise/primite de autoritatea contractantă;
13. raportul intermediar privind selecția candidaților, dacă este cazul;
14. procesele-verbale de evaluare, negociere, dialog, după caz;
15. raportul procedurii de atribuire, precum și anexele la acesta;
16. dovada comunicărilor privind rezultatul procedurii;
17. contractul de achiziție publică/acordul-cadru, semnate, și, după caz, actele adi­ționale;
18. dacă este cazul, contractele atribuite în temeiul unui acord-cadru;
19. anunțul de atribuire și dovada transmiterii acestuia spre publicare;

ș) dacă este cazul, contestațiile formulate în cadrul procedurii de atribuire, însoțite de deciziile motivate pronunțate de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor;

1. hotărâri ale instanțelor de judecată referitoare la procedura de atribuire;

ț) documentul constatator care conține informații referitoare la îndeplinirea obligațiilor contractuale de către contractant;

1. dacă este cazul, decizia de anulare a procedurii de atribuire.

În cazul în care autoritatea contractantă aplică procedurile de atribuire prevăzute de lege prin utilizarea mijloacelor electronice de comunicare, utilizează un sistem dinamic sau o licitație electronică, autoritatea contractantă are obligația de a asigura arhivarea documentelor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, republicată.

 

^[1] Formatele-standard sunt stabilite în temeiul dispozițiilor art. 51 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE.

^[2]  A se vedea supra Titlul II, Capitolul II, Secțiunea 1.

^[3]  Formatele-standard sunt stabilite în temeiul dispozițiilor art. 51 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE.

^[4] Formatele-standard sunt stabilite în temeiul dispozițiilor art. 51 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE.

^[5] Pragul valoric de 648.288 lei, pentru contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de produse și de servicii.

^[6] Situații prevăzute de art. 150 alin. (3) sau (5) din Legea nr. 98/2016.

^[7] Art. 161 din Legea nr. 98/2016 prevede: „În măsura în care solicitările de clarificări sau informații suplimentare au fost adresate în termenul prevăzut în anunțul de participare/de concurs, răspunsul autorității contractante la aceste solicitări trebuie să fie transmis cu cel puțin 10 zile, respectiv 5 zile în situațiile de urgență demonstrate în mod corespunzător de autoritatea contractantă, prevăzute la art. 74 alin. (3) și art. 79 alin. (5), înainte de termenul stabilit pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare”.

^[8] A se vedea, pentru dezvoltări, infra Titlul II, Capitolul VII, Secțiunea a 10-a.

^[9] Acest termen poate fi extins la maximum 20 zile lucrătoare, pentru efectuarea verifi­cărilor necesare potrivit legii.

^[10] Regulamentului (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 a fost publicat în JOUE L 2018/30 din 13 august 2008 (a se vedea http://eur-lex. europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2008:218:0030:0047:ro:PDF).

^[11] Estre vorba despre reglementările obligatorii în domeniile mediului, social și al relațiilor de muncă stabilite prin legislația adoptată la nivelul Uniunii Europene, legislația națională, prin acorduri colective sau prin tratatele, convențiile și acordurile internaționale în aceste domenii, care trebuie respectate pe parcursul executării contractului de achiziție publică sau să indice instituțiile competente de la care operatorii economici pot obține informații detaliate privind reglementările respective [art. 51 alin. (1) din Legea nr. 98/2016].

^[12] În legătură cu această cerință, Agenția Națională pentru Achiziții Publice a emis Instruc­țiunea nr. 1/2017 pentru aplicarea prevederilor art. 179 lit. g) și art. 187 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, respectiv a art. 192 lit. g) și a art. 209 alin. (8) din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale (M.Of. nr. 32 din 11 ianuarie 2017). Așa cum rezultă din preambul, aceste instrucțiuni au drept scop elaborarea unor „îndrumări privind modalitatea în care pot fi stabilite și utilizate cerințe referitoare la studiile, pregătirea profesio­nală și/sau calificarea personalului, fie în procesul de calificare și selecție a operatorilor economici ce participă la procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică/sectoriale, fie ca parte a condițiilor de implementare a contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit/încheiat, în acest din urmă caz existând posibilitatea formulării unor factori de evaluare asociați modului de organizare, calificarea și/sau experiența experților ce vor realiza efectiv activitățile ce fac obiectul respectivului contract”.

^[13] Această prevedere a fost introdusă prin O.U.G. nr. 45/2018 care a completat alin. (3) al art. 187 cu un nou alin. (3¹).

¹ În acest sens, pentru stabilirea ratei de actualizare utilizate pentru calcularea costurilor pe ciclul de viață al achiziției, s-a adoptat Metodologia de calcul al ratei de actualizare ce va fi utilizată la atribuirea contractelor de achiziție publică, aprobată prin Ordinul nr. 842/2016 al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (M.Of. nr. 1022 din 19 decembrie 2016).

^[14] (http://ec.europa.eu/markt/ecertis/login.do)

^[15]           Aceste situații sunt prevăzute de art. 60 din Legea nr. 98/2016.

^[16]           M.Of. nr. 621 din 2 octombrie 2010.

^[17] A se vedea supra Titlul II, Capitolul VII, Secțiunea a 6-a.

^[18] Art. 60. (1) Reprezintă situații potențial generatoare de conflict de interese orice situații care ar putea duce la apariția unui conflict de interese în sensul art. 59, cum ar fi urmă­toarele, reglementate cu titlu exemplificativ:

(...) d) situația în care ofertantul individual/ofertantul asociat/candidatul/subcontrac- tantul propus/terțul susținător are drept membri în cadrul consiliului de administrație/orga- nului de conducere sau de supervizare și/sau are acționari ori asociați semnificativi persoane care sunt soț/soție, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relații comerciale cu persoane cu funcții de decizie în cadrul autorității contractante sau al furnizorului de servicii de achiziție implicat în procedura de atribuire;

1. situația în care ofertantul/candidatul a nominalizat printre principalele persoane desemnate pentru executarea contractului persoane care sunt soț/soție, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv ori care se află în relații comerciale cu persoane cu funcții de decizie în cadrul autorității contractante sau al furnizorului de servicii de achiziție implicat în procedura de atribuire.

^[19]         Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.