Diagnostica criminalistică reprezintă o teorie a criminalisticii, individuală, obiectul de studiu al căreia este cunoaşterea evoluţiei, schimbărilor petrecute în rezultatul comiterii unei infracţiuni, cauzele şi condiţiile care au favorizat aceste modificări, pe baza studierii proprietăţilor şi stării interacţionării obiectelor în scopul stabilirii mecanismului tabloului infracţional în întregime sau pe fragmente.
În procesul de descoperire şi cercetare a infracţiunilor un mare sprijin în stabilirea adevărului îl prezintă aşa numitele examinări diagnosticatoare. Acestea se realizează pentru a obţine date necesare desfăşurării unor activităţi operative de investigaţii, expertize şi efectuării altor acţiuni procesuale.
Examinările diagnosticatoare ajută la determinarea unor însuşiri şi stări ale obiectelor, aflarea cauzelor unor fenomene, interpretarea dinamicii evenimentelor etc.
Astfel, după urmele de picioare este posibil de identificat nu numai factorul creator, dar se poate de judecat şi despre direcţia de mişcare a autorului, viteza aproximativă, dacă a purtat unele greutăţi sau dacă a operat în întuneric. După urmele de spargere se determină deprinderile infracţionale, forţa fizică, înălţimea făptuitorului, timpul consumat la comiterea efracţiei ş.a. Examinările diagnosticatoare pot fi divizate în trei grupe, în cadrul carora pot fi soluţionate urmatoarele sarcini:
I. Determinarea calităţilor şi stării obiectelor prin cercetarea lor nemijlocită (de exemplu, dacă arma de foc este sau nu în stare bună de funcţionare, dacă plumbul este sau nu violat ş.a.).
II. Stabilirea însuşirilor şi stării obiectelor după urmele lăsate de acestea (de ex.particularităţile mersului unei persoane după cărarea de paşi).
III. Constatarea legăturilor cauzale între unele acţiuni şi consecinţele acestora prin analiza integrală a urmelor şi stărilor de fapt din scena infracţiunii (spre ex. după forma, dimensiunile şi numărul petelor de sînge se determină locul unde victimei i s-au cauzat leziuni mortale, unde şi cum a fost mutat cadavrul, dacă a fost schimbată poziţia lui etc.).