Pin It

Criminalitatea, ca fenomen social, a apărut odată cu structurarea primelor comunităţi umane arhaice. Cuvîntul criminologie este compus din 2 cuvinte – crimen – care înseamnă ştiinţa ce studiază fenomenul criminal şi logos, care înseamnă ştiinţă, termenul respectiv fiind utilizat pentru prima dată în 1879 de către Topinard.

Unii autori consideră că utilitatea acestui termen nu poate să aibă loc decît odată cu constituirea criminologiei ca ştiinţă, lucru care s-a produs în 3 etape:

a)      I etapă, care este marcată de activitatea lui Cesario Embrosso, care, în 1876 publică lucrarea „Omul delincvent”, unde susţine că găseşte un model al infractorului descriindu-l ca pe o fiinţă predestinată să comită crime datorită unor stigmate (semne) fizico-psihice înnăscute.

b)      II etapă, se caracterizează prin activitatea profesorului de drept şi sociologie Enrico Fairy, care, în lucrarea sa din 1881, analizează rolul factorilor sociali în geneza criminologiei.

c)      III etapă este marcată de activitatea magistratului Rafaello Garafalo, care se evidenţiază prin lucrarea „Criminologia”, apărută în 1885, moment în care se consideră apariţia criminologiei ca ştiinţă.

Criminologia este o ştiinţă socială autonomă, auxiliară ştiinţei penale, cu caracter pluridisciplinar, care studiază starea, structura, dinamica, cauzele şi condiţiile socio-umane ale criminalităţii, elaborînd modele cauzale şi soluţii de intervenire preventive contra crimei şi criminalităţii, conform realităţii existente, în interesul societăţii.

Pinattel defineşte criminologia ca fiind studiul ştiinţific al omului delincvent şi al delictului. Astfel el consideră că criminologia este ştiinţa complexă despre om, care studiază cauzele comportamentului său anti-social.

Criminologia ca ştiinţă, examinează:

  • Reacţia socială contra criminalităţii;
  • Investigarea metodelor şi procedeelor de prevenire şi combatere a crimei şi criminalităţii;
  • Apărarea socială împotriva crimei.

În documentul celui de-al VIII-lea Congres al Naţiunilor Unite pentru prevenirea delicvenţei (Havanna 1990) este formată următoarea definiţie a criminologiei: este o disciplină care analizează cauzele infracţiunii şi factorii ce influenţează apariţia fenomenului infracţional, propune totodată şi realizează unele strategii globale pentru obţinerea unui mecanism de protecţie şi intervenirea preventivă corespunzătoare realităţii şi nevoilor sociale.