Drept

Dintre ştiinţele juridice criminologia interacţionează mai intens cu dreptul penal. Raportul de dependenţă reciprocă între cele două discipline este determinat de obiectul generic comun – fenomenul infracţional, şi finalitatea comună – sporirea eficienţei luptei cu criminalitatea. Raportul dintre criminologie şi dreptul penal este un raport de complementaritate şi nu de concurenţă sau de subordonare.

O interdependenţă deosebită se realizează şi în raport cu dreptul procesual penal. Actualmente sporeşte necesitatea utilizării datelor criminologice în toate fazele procesului penal, în special la stabilirea circumstanţelor ce au contribuit la săvîrşirea infracţiunii, a caracteristicilor persoanei făptuitorului, clarificarea situaţiei comiterii infracţiuni, etc.

Criminologia este, de asemenea, strîns legată de dreptul execuţional penal sau penitenciar. Interconexiunea dintre aceste două ştiinţe se realizează în procesul de cercetare a personalităţii infractorului, în special în domeniul combaterii recidivismului, la stabilirea eficienţei executării pedepselor şi a măsurilor prin care au fost ele înlocuite. Dreptul execuţional penal şi criminologia elaborează оmpreună recomandări privind prevenirea recidivismului, sporirea eficienţei corectării şi reeducării condamnaţilor şi persoanelor cărora pedeapsa le-a fost înlocuită prin alte măsuri de influenţă.

Criminologia este intim legată şi de criminalistică, care studiază metodele tactice şi mijloacele tehnico-ştiinţifice de descoperire şi cercetare a infracţiunilor. Raportul dintre criminologie şi criminalistică se realizează în domeniul cercetării cauzelor infracţiunilor concrete.

Ştiinţa dreptului administrativ  oferă criminologiei date privind contravenţiile administrative, precum şi despre sarcinile şi funcţiile organelor de stat şi formaţiunilor obşteşti în domeniul prevenirii faptelor ilegale.

Datele ştiinţelor dreptului civil şi dreptului familiei referitoare la starea şi dinamica formelor de activitate a populaţiei, nivelul de trai, divorţuri, conflictualitatea intrafamilială etc. sunt extrem de preţioase pentru criminologie, care analizează impactul acestor fenomene asupra criminalităţii.

Cunoştinţele sociologice privind relaţiile şi procesele sociale, metodele şi tehnicile din sfera sociologiei sunt utilizate în procesul realizării   studiilor criminologice,  fiind  adaptate  obiectului  cercetării.  Un domeniu comun al sociologiei criminale şi criminologiei este cercetarea impactului factorilor mediului social asupra fenomenului infracţional.

Criminologia are legătură şi cu psihologia, în special cu psihologia socială şi judiciară. Cunoştinţele psihologice sunt necesare criminologiei la relevarea şi explicarea cauzelor şi condiţiilor subiective ale criminalităţii şi infracţiunilor, la cercetarea personalităţii criminalului şi clasificarea infractorilor, a motivaţiei şi mecanismului comportamentului infracţional individual, precum şi la elaborarea unor aspecte importante ale profilaxiei criminologice.

Pentru criminologie, statistica judiciară constituie una din sursele cele mai importante vizînd studierea criminalităţii ca fenomen de masă. Datele statisticii penale a organelor afacerilor interne, procuraturii şi judecătoriilor, precum şi informaţia obţinută în rezultatul cercetărilor criminologice concrete reflectă starea, dinamica şi structura criminalităţii, cauzele şi condiţiile ei, personalitatea infractorilor, victimele infracţiunilor şi eficienţa măsurilor de prevenire aplicate.

Criminologia are raporturi şi cu psihiatria, care se ocupă de studiul bolilor mintale, a nevrozelor şi psihozelor, în scopuri profilactice. Interconexiunea dintre aceste două discipline se realizează la soluţionarea problemelor de etiologie şi prevenire a infracţiunilor comise de persoane ce suferă de anomalii psihice (nevroze, psihoze etc).

Raportul criminologiei şi pedagogiei care vizează problemele instruirii şi educaţiei se realizează în timpul studiului criminalităţii minorilor, recidiviştilor, infracţionalismului intrafamilial etc.

O interdependenţă deosebită se realizează şi cu ştiinţele economice la cercetarea proceselor şi fenomenelor din sfera economică care determină criminalitatea, precum şi la elaborarea măsurilor economice de prevenire a infracţiunilor.

Studiind impactul proceselor demografice şi determinantelor din sfera politică asupra criminalităţii, criminologia se află în legătură, de asemenea, cu demografia şi politologia. În calitate de bază metodologică a criminologiei sunt legile, legităţile, categoriile şi noţiunile filozofiei. Criminologia se află în legătură şi cu alte ştiinţe nejuridice cum sunt: cibernetica, genetica, matematica, medicina, futurologia[1] etc.