În literatura de specialitate, criminalitatea este caracterizată de trei indici de bază: nivelul, structura şi dinamica.
- Nivelul criminalităţii este o caracteristică cantitativă exprimată prin suma crimelor săvîrşite şi a persoanelor ce le-au comis, precum şi prin coeficienţi sau indici relativi ai criminalităţii.
Menţionăm la fel că, în practică, pentru caracteristica cantitativă a criminalităţii se utilizează combinarea a două noţiuni: starea şi nivelul criminalităţii.
- Starea criminalităţii reprezintă numărul infracţiunilor săvîrşite şi al persoanelor ce le-au comis, pe un anumit teritoriu într-o perioadă de timp stabilită. Nivelul criminalităţii reprezintă valoarea determinată din numărul total de infracţiuni săvîrşite pe un teritoriu determinat într-o perioadă de timp stabilită, raportat la numărul exact de populaţie, spre exemplu la 1.000, 10.000 sau 100.000.
Alături de starea criminalităţii, o altă metodă este compararea. Compararea în spaţiu permite compararea criminalităţii din două teritorii diferite, evaluată într-un interval de timp stabilit. Compararea în timp constă în compararea criminalităţii, evaluată pe un teritoriu stabilit în diferite perioade de timp.
- Dinamica criminalităţii reprezintă modificările cantitative şi calitative intervenite în structura acestui fenomen, prin comparaţie cu intervale de timp şi spaţiu succesive, reflectînd cursul general al criminalităţii şi tendinţele sale.
În asemenea mod, dinamica criminalităţii permite a elabora atît ipotezele realiste privind cauzele care generează criminalitatea, cît şi prognoze pentru desfăşurarea ei probabilă, preconizîndu-se, totodată, mijloace de profilaxie mai eficiente.
- Starea criminalităţii, desemnează situaţia dimensională (spaţial-temporală) a criminalităţii în societate, se utilizează şi conceptul de structură a criminalităţii. Structura desemnează modul de organizare internă, de alcătuire a realităţii materiale, obiective, precum şi organizarea fiecărui element component unul faţă de altul. Dacă starea criminalităţii reprezintă caracteristicile cantitative, atunci structura – pe cele calitative.