Pin It

Cecul – este un instrument de plată şi nu un instrument de credit. Este un titlu de valoare, supus unor reguli de formă, prin care o parte, numită trăgător, dă un ordin necondiţionat băncii sale, numită bancă trasă, să elibereze o anumită sumă persoanei indicate în cec, sau deţinătorului cecului, numit beneficiar.
În 1931, s-a adoptat Convenţia de la Geneva privind legea uniformă a cecului. Conform acestei convenţii, elementele obligatorii ale cecului sunt:
a)    Denumirea de cec, înscrisă pe document, în limba în care este redactat întregul document;
b)    Ordinul simplu şi necondiţionat de a plăti o anumită sumă (raportul juridic de cec este un raport independent de raportul juridic ce a servit temei pentru eliberarea cecului);
c)    Denumirea băncii trase;
d)    Adresa locului plăţii;
e)    Locul şi data emiterii cecului;
f)    Semnătura trăgătorului.
Există următoarele concepţii doctrinare, referitoare la cec. Potrivit doctrinei franceze, la baza cecului stă cesiunea de creanţă, adică trgătorul cecului, cedează beneficarului, dreptul de a primi o sumă de bani de la banca trasă.
Conform doctrinei germane, la baza cecului stă raportul juridic de mandat, unde mandant este trăgătorul, iar banca trasă – mandatar. Viziunea engleză opinează faptul că cecul este privit ca o cambie plătibilă la vedere.
Convenţia stabileşte anumite termene limită, în care cecul poate fi prezentat către plată pentru achitare. Un prim termen este de 8 zile, dacă cecul este emis şi plătit în aceeaşi ţară.
A II-a categorie de termene este de 20 zile dacă este emis într-o ţară şi plata se face într-o altă ţară, dar pe acelaşi continent. 70 zile se stabileşte în cazul dacă emiterea şi plata sunt pe continente diferite.
Termenul începe să curgă de la data menţionată în cec, ca dată de emitere. În general, cecul poate fi plătit şi peste termen, cu acordul trăgătorului. În cazul expirării termenelor indicate, beneficiarul poate pierde dreptul de regres şi trăgătorul poate da ordin băncii trase să nu plătească cecul. Cecul este un titlu de valoare negociabil, poate participa la circuitul comercial.
După modul de transmitere a cecului, avem girarea cecului, adică transmiterea de la un benefiar la altul.
a)    În dependenţă de transmiterea cecului de la un beneficiar la altul, deosebim:
    Cecuri la purtător – în cec, trăgătorul nu indică numele beneficiarului. Transmiterea sau girul drepturilor asupra cecului se face prin transmiterea cecului de la un beneficiar la altul, şi apoi băncii pentru a fi platit.
    Cecurile la ordin – în el trăgătorul instituie formula: plătiţi la ordinul…numele, prenumele, beneficiarul. Girul unui asemenea cec se face prin întocmirea unui nou ordin în folosul altui beneficiar.
La rîndul său, girul poate fi de 2 feluri:
    girul în alb, cînd numele beneficiarului şi data întocmirii girului nu se indică, figurînd doar semnătura girantului.
    girul complet, în care se indică numele noului beneficiar şi data întocmirii girului.
    Cecuri nominative, în ele se indică expres numele beneficiarului. De regulă nu sunt destinate girului, dar pentru a fi girate sau andosate, se întocmeşte o declaraţie de cesiune autentificată notarial. Plata unui cec poate fi garantată prin aval pentru întreaga sumă sau doar pentru o parte.
Avalul e garanţia dată de un terţ sau chiar de unul din semnatarii cecului, dar niciodată din banca trasă.
b)    Dupa modul de încasare, avem:
    Cecuri nebarate, care pot fi plătite în numerar sau în cont fără nici o restricţie, la dorinţa beneficiarului. Acestea se mai numesc cecuri albe, deschise.
    Cecuri barate, care au un semn de demarcaţie specific pe faţa titlului, ce constau în 2 linii paralele ce se inserează de trăgător sau de tras. Acestea sunt utilizate pentru plata dintr-un cont bancar în altul.
    Cecul circular, este un titlu la ordin, emis de o bancă sau alta instituţie creditară, pentru sumele pe care le au la dispoziţie de la emitentul cecului, la data semnării acestuia. Acesta este plătibil la oricare din locurile arătate de emitent. Temenul de plată a cecului dat nu este mai mare de 30 de zile. Girul cecului circular în favoarea emitentului stinge cecul circular.
    Cecul de călătorie sau de voiaj, care are o valoare fixă imprimată pe el odată cu tipărirea lui. Se emit de bănci şi se vînd clienţilor săi pentru înlocuirea banilor lichizi şi efectuarea cheltuielilor de călătorie, dar şi pentru protejarea clienţilor pentru eventualele sustrageri în timpul calatoriei. La data emiterii cecului de calatorie, beneficiarul semnează pe fiecare exemplar în faţa emitentului, iar la data prezentării către plată, semnează încă odată în faţa trasului. Prin compararea celor 2 semnăaturi se stabileşte identitatea beneficiarului. Acest tip de cec poate fi acceptat către plată si de alţi corespondenţi ai băncii, cum sunt hoteluri, restaurante, magazine, etc. Aceşti corespondenţi vor prezenta ulterior cecurile băncii emitente pentru creditarea contului cu sumele corespunzătoare.
    Cecul poştal, este un serviciu bancar dar prestat de poştă. Utilitatea acestuia apare în localităţile în care bancile nu sînt interesate să-şi deschidă sucursale, filiale.