Pin It

Este un angajament prin care o bancă, numită bancă emitentă, se obligă din însărcinarea şi conform instrucţiunilor clientului, numit ordonator, să execute o plată sau să autorizeze o altă bancă, numită bancă notificatoare (avizatoare) să efectueze o asemenea plată, în folosul beneficiarului, contra prezentări documentelor ce corespund condiţiilor AD.
Este o modalitate de plată, folosită în derularea plăţilor între comercianţi aflaţi în state diferite, acordă securitate plăţii, banca asumîndu-şi o responsabilitate mare.
Subiecţii operaţiunilor prin AD sunt:
a)    Ordonatorul (plătitorul);
b)    Banca emitentă a ordonatorului;
c)    Banca notificatoare (avizatoare) a beneficiarului, de regulă;
d)    Beneficiarul banilor.
În 1993, Camera Internaţională de Comerţ de la Paris, a stabilit regulile şi uzanţele uniforme privind AD.
Mecanismul decontărilor cu ajutorul AD
1.    Încheierea unui contract comericial internaţional, care stabileşte ca modalitate de plată AD;
2.    Ordonatorul AD dă ordini băncii sale să deschidă un AD în folosul beneficiarului;
3.    Banca emitentă a ordonatorului, transferă banii de pe contul clientului său la banca notificatoare, unde suma este depusă într-un cont de bilanţ special;
4.    Banca notificatoare înştiinţează beneficiarul despre deschiderea AD;
5.    Beneficiarul plăţii execută obligaţiile contractuale, expediază marfa, prestează serviciul şi perfectează documentele în conformitate cu condiţiile AD, pentru a putea ridica contra-valoarea mărfii sau a serviciului;;
6.    Beneficiarul prezintă documentele de executare băncii notificatoare pentru control;
7.    Numai după ce documentele prezentate sunt verificate şi corespund întocmai condiţiilor AD, transferă banii pe contul beneficiarului;
8.    Banca notificatoare remite documentele de executare băncii emitente, pentru a le prezenta clientului său şi care va putea recepţiona marfa numai contra acestor documente.
AD este supus la 2 principii de bază:
a)    Principiul autonomiei AD – AD este o tranzacţie individuală faţă de contractul comercial, care a servit doar bază pentru emiterea AD.
b)    Principiul strictei executări – banca nu va primi spre executare plăţile de la beneficiarul documentar, care sunt aproximativ conforme condiţiilor AD.
Clasificarea A.D.
1.    În dependenţă de caracterul obligaţiei băncii emitente:
    AD revocabile, care pot fi anulate în mod unilateral de ordonator;
    AD irevocabile, atunci cînd banca emitentă garantează că AD nu va fi retras în mod unilateral de ordonator. Asemenea AD poate fi anulat doar prin acordul comun al ordonatorului şi beneficiarului. Caracterul irevocabil se indică în contract.
2.    În dependenţă de caracterul obligaţiilor băncii notificatoare:
    AD confirmate, cînd banca notificatoare se obligă ea însăşi să verifice documentele despre executare de către beneficiar şi să efectueze plata;
    AD neconfirmate, cînd banca notificatoare nu-şi asumă o asemenea obligaţie, documentele despre executare fiind transmise pentru control, băncii emitente;
    AD specializate, acestea rezultă din anumite reglementări legale:
    AD stand-by, scrisoare de credit, utilizată în special în SUA, unde legislaţia interzice băncilor să prezinte garanţii şi serviciul stand-by este o formă ascunsă a garanţiilor bancare.
    AD cu clauză roşie (clauză verde). Acest AD permite băncii notificatoare să elibereze un avans benficiarului, pînă la prezentarea documentelor de executare. De regulă, se utilizează în cazul intermedierii sau cînd beneficiarul este un producător care nu dispune de mijloace necesare pentru producerea mărfurilor sau anumitor componente ale ei, pentru a putea să le livreze la termen.
Cererea de deschidere a AD trebuie să conţină în mod obligatoriu, următoarele date:
a)    Tipul AD;
b)    Datele despre ordonator;
c)    Date despre banca emitentă;
d)    Data deschiderii AD;
e)    Locul unde vor fi prezentate documentele pentru control;
f)    Modalitatea de consumare a AD;
g)    Modalitatea de notificare a transferului AD;
h)    Valoarea AD;
i)    Condiţiile plăţii;
j)    Indicaţii cu privire la admisibilitatea livrărilor parţiale a obiectului contractului comercial;
k)    Termenul de expediere a mărfurilor, produselor, serviciilor şi descrierea acestora;
l)    Condiţiile livrării;
m)    Indicarea clară a documentelor şi a termenelor de prezentare a lor;
n)    Semnătura ordonatorului.