1. Generalităţi
Consiliul Concurenţei urmăreşte protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei şi a unui mediu concurenţial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor.
Consiliul Concurenţei este autoritatea naţională administrativă în domeniul concurenţei care urmăreşte respectarea legislaţiei în domeniu, iar în caz de încălcare, va aplica sancţiunile prevăzute de lege. va aplica sancţiunile prevăzute de lege, exercitând astfel forţa coercitivă a statului. Astfel, potrivit art. 3 din Legea 21/1996 privind concurenţa, punerea în aplicare a acestui act normativ, precum şi a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene este încredinţată Consiliului Concurentei, ca autoritate administrativă autonomă, beneficiind de personalitate juridică, investită în acest scop, în condiţiile, modalităţile şi limitele stabilite prin dispoziţiile legii respective. Consiliul Concurenţei are şi rolul de autoritate naţională de contact în domeniul ajutorului de stat între Comisia Europeană, pe de o parte, şi instituţiile publice, furnizorii şi beneficiarii de ajutor de stat, pe de altă parte.
Consiliului Concurenţei îi revine şi rolul de a reprezenta România în relaţiile cu organizaţiile şi instituţiile internaţionale de profil; de asemenea, este responsabil de relaţia cu
instituţiile Uniunii Europene, potrivit prevederilor relevante din legislaţia europeană, şi cooperează cu alte autorităţi de concurenţă.
Activitatea Consiliului Concurenţei se desfăşoară pe două componente principale: una preventivă, de monitorizare a pieţelor şi supraveghere a actorilor de pe aceste pieţe şi una corectivă, menită să restabilească şi să asigure dezvoltarea unui mediu concurenţial normal.
2. Structura Consiliului Concurenţei
Consiliul Concurenţei este un organ colegial, format din 7 membri: un preşedinte (a cărui funcţie este asimilată celei de ministru), 2 vicepreşedinţi (a căror funcţie este asimilată celei de secretar de stat) şi 4 consilieri de concurenţă (a căror funcţie este asimilată celei de subsecretar de stat).
Membrii Consiliului Concurentei sunt numiţi în funcţie de către Preşedintele României, la propunerea Guvernului. Durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenţei este de 5 ani, acesta putând fi reînnoit o singură dată. Membrii Plenului îndeplinesc atribuţii conform regulamentelor aprobate de către Plen sau conform delegării Preşedintelui.
Calitatea de membru al Consiliului Concurenţei este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte activităţi profesionale sau de consultanţă, cu participarea, directă ori prin persoane interpuse, la conducerea sau administrarea unor entităţi publice ori private sau cu deţinerea de funcţii ori de demnităţi publice, cu excepţia funcţiilor şi activităţilor didactice din învăţământul superior, cercetare ştiinţifică şi creaţie literar-artistică. Ei nu pot fi desemnaţi experţi sau arbitri nici de părţi şi nici de instanţa judecătorească sau de către o altă instituţie.
Membrii Consiliului Concurenţei şi inspectorii de concurenţă nu pot face parte din partide sau alte formaţiuni politice.
3. Funcţionarea Consiliului Concurenţei
Consiliul Concurenţei îşi desfăşoară activitatea, deliberează şi ia decizii în plen şi în
comisii. Fiecare comisie este formată din 2 consilieri de concurenţă în componenţa stabilită de preşedintele Consiliului Concurenţei, pentru fiecare caz în parte, şi este condusă de către un vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei. Preşedintele Consiliului Concurenţei ordonă efectuarea de investigaţii şi desemnează raportorul pentru fiecare investigaţie. Consiliul Concurenţei examinează în plen:
- rapoartele de investigaţie, cu eventualele obiecţii formulate la acestea, asupra măsurilor de luat;
- autorizarea concentrărilor economice;
- punctele de vedere, recomandările şi avizele formulate în realizarea atribuţiilor prevăzute de Legea concurenţei;
- proiectele de reglementări propuse spre adoptare;
- raportul anual al activităţii instituţiei, raportul anual privind ajutoarele de stat, precum şi orice alte rapoarte privind concurenţa şi ajutoarele de stat.
În formaţiunile deliberative fiecare membru dispune de un vot; în caz de partaj egal al voturilor, soluţia votată de preşedinte prevalează.
Structura organizatorică şi de personal a Consiliului Concurenţei, atribuţiile de conducere şi de execuţie ale personalului său se stabilesc prin regulamentele interioare adoptate de acesta.
În cadrul Consiliului Concurenţei funcţionează Colegiul Consultativ, un organism neparmanent, format din 11 până la 17 reprezentanţi ai mediului universitar de concurenţă, ai mediului de afaceri şi ai asociaţiilor de protecţie a consumatorilor sau din alte persoane cu prestigiu în domeniul economic, juridic sau al concurenţei.
4. Atribuţiile Consiliului Concurenţei
Consiliul Concurenţei adoptă regulamente şi instrucţiuni, emite ordine, ia decizii şi formulează avize, face recomandări şi elaborează rapoarte.
Consiliul Concurenţei are următoarele atribuţii stabilite prin art. 26 din Legea nr. 21/1996:
0 efectuează, din oficiu sau la sesizarea unei persoane fizice sau juridice, investigaţiile privind practicile anticoncurenţiale şi concentrările economice ilegale
În acest sens, inspectorii de concurenţă sunt abilitaţi cu puteri de inspecţie. Ei declanşează o procedură de examinare preliminară, în cadrul căreia pot solicita întreprinderilor şi autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale toate documentele şi informaţiile care le sunt necesare.
0 ia deciziile prin care constată încălcarea prevederilor Legii concurenţei şi aplică sancţiunile corespunzătoate, ia măsuri pentru restabilirea mediului concurenţial. Deciziile Consiliului Concurenţei pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti.
Consiliul Concurenţei poate retrage, prin decizie, beneficiul exceptării pentru înţelegerile, deciziileasociaţiilor de întreprinderi sau practicile concertate cărora li se aplică prevederile unuia dintre regulamentele europene de exceptare pe categorii, potrivit prevederilor art. 29 alin. (2) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003. Consiliul Concurenţei poate publica un raport cu privire la rezultatele investigaţiei privind anumite sectoare ale economiei sau anumite acorduri în diferite sectoare şi invită părţile interesate să formuleze observaţii. De asemenea, poate sesiza Guvernul asupra existenţei unei situaţii de monopol şi propune acestuia adoptarea măsurilor necesare pentru remedierea disfuncţionalităţilor constatate. Sesizează instanţele judecătoreşti asupra cazurilor în care acestea sunt competente potrivit Regulamentului nr. 1/2003.
O se implică în elaborarea actelor normative privind protecţia mediului concurenţial Consiliul Concurenţei emite aviz conform pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurenţial şi propune modificarea actelor normative care au un asemenea efect. Astfel, urmăreşte aplicarea dispoziţiilor legale şi a altor acte normative incidente în domeniul de reglementare al legii concurenţei şi asigură aplicarea efectivă a deciziilor proprii, inclusiv monitorizarea măsurilor dispuse şi a efectelor concentrărilor economice autorizate condiţionat prin decizii. Totodată, poate face recomandări de bună practică în diverse sectoare economice şi îndrumări privind diverse aspecte legate le aplicarea legislaţiei în domeniul concurenţei, avâd în vedere practica Comisiei Europene, a instanţelor naţionale şi a celor de la nivelul Uniunii Europene.
O Consiliul Concurenţei reprezintă România şi promovează schimbul de informaţii şi de experienţă în relaţiile cu organizaţiile şi instituţiile internaţionale de profil; ca autoritate naţională de concurenţă, este responsabil de relaţia cu instituţiile Uniunii Europene, potrivit prevederilor relevante din legislaţia europeană, şi cooperează cu alte autorităţi de concurenţă.