Criteriile de determinare a statutului de refugiat
Problemele refugiaţilor continuă să preocupe multe guverne din întreaga lume, Republica Moldova nefiind o excepţie în acest sens.
Refugiaţii şi situaţia în care a nimerit această categorie de persoane este o problemă nouă pentru Republica Moldova, ea se confruntă cu această problemă doar de câţiva ani. Întreaga populaţie trebuie să fie conştientă de situaţia cu totul dificilă în care au nimerit oameni la fel ca şi noi, însă pentru moment lipsiţi de adăpost, hrană, lucru etc.
Este important ca fiecare stat să depună eforturile necesare întru crearea unor astfel de condiţii cetăţenilor săi, încât aceştia să nu-şi părăsească ţara. Pornind de la necesitatea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, având în vedere că statul trebuie să asigure concordanţa legislaţiei naţionale cu principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi cu prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, Parlamentul a adoptat Legea Republicii Moldova “Cu privire la statutul refugiaţilor din 25.07.2002, în vigoare de la 1.01.2003.
Azil – instituţie juridică prin intermediul căreia statul oferă străinului protecţie, acordându-i statut de refugiat, azil politic sau protecţie temporară;
Solicitant de azil – străin care solicită statut de refugiat;
Azil politic – protecţie excepţională acordată străinului de către Preşedintele Republicii Moldova La acordarea azilului, statutului de refugiat, protecţiei temporare, nu se fac discriminări pe motiv de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.
Se respectă confidenţialitatea, unitatea familiei, protecţia copilului.
Statutul de solicitant începe din momentul depunerii de către străin a cererii de acordare a statutului de refugiat şi se încheie o dată cu emiterea unei decizii prin care el este recunoscut refugiat sau prin care i se respinge cererea.
În cazul contestării deciziei prin care străinului i s-a respins cererea, acesta îşi păstrează statutul de solicitant de azil până la epuizarea tuturor căilor ordinare de atac.
Solicitanţii de azil care au intrat ilegal în Republica Moldova sunt consideraţi admişi temporar pe teritoriul ţării şi nu vor fi sancţionaţi pentru intrarea ilegală în ţară în cazul iniţierii procedurii de acordare a statutului de refugiat.
Tratamentul acestor persoane se va conforma standardelor internaţionale referitoare la drepturile omului.
Solicitanţii de azil care nu au trecut frontiera de stat vor fi admişi în teritoriul ţării la solicitarea directorului Direcţiei Principale pentru Refugiaţi. Ei pot fi plasaţi în centre de recepţie, triere şi cazare.
În scopuri de identificare şi evidenţă, solicitanţilor de azil li se întocmesc dosare personale ce conţin date referitoare la identitatea lor, fotografii, amprentele digitale şi alte date.
Dosarele se păstrează la Direcţia Principală pentru Refugiaţi.
În cazuri excepţionale, persoanele care au deţinut funcţii politice, diplomatice sau de interes public în alte ţări sau în organisme internaţionale, persoanele care au demonstrat un deosebit ataşament, respect şi interes pentru Republica Moldova, alte personalităţi marcante, care sunt persecutate în ţara lor de origine, pot solicita Preşedintelui Republicii Moldova acordarea de azil politic[1].
Comisia pentru problemele cetăţeniei şi acordării de azil politic pe lângă Preşedintele Republicii Moldova examinează cererile prin care se solicită azil politic.
Persoanele cărora li s-a acordat azil politic au aceleaşi drepturi şi obligaţii. Persoanele cărora li s-a respins cererea de acordare a azilului politic pot solicita acordarea statului de refugiat.
[1] Legea cu privire la statutul refugiaţilor, nr1286-XV din 25.07.2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1994. – Nr. 20.