În marea majoritate a statelor contemporane constituţiile declară poporul drept deţinător al suveranităţii naţionale. Acest principiu formează temelia dreptului constituţional contemporan.
Voinţa poporului este baza puterii de stat. Această voinţă trebuie exprimată prin alegeri oneste care trebuie să aibă loc periodic, prin sufragiu universal, egal şi prin vot secret sau după o procedură echivalentă care ar asigura libertatea votului.[1]
Constituţia Republicii Moldova (art.2, alin.1) prevede: „Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie”.
Manifestarea principală a suveranităţii naţionale în statul contemporan se materializează prin procesul de legiferare. Legiferarea se produce direct de popor, în condiţiile democraţiei directe. În sistemul de guvernământ al democraţiei reprezentative, suveranitatea este exercitată din numele poporului de către reprezentanţii aleşi.
Cetăţenii exercită suveranitatea prin intermediul dreptului de vot. Cetăţenii sânt titularii drepturilor electorale. Din însuşi principiul suveranităţii naţionale rezultă că toţi cetăţenii sânt chemaţi în mod egal să exercite aceste drepturi.[2]
Drepturi electorale sânt drepturi politice fundamentale ale cetăţenilor prin care aceştia exercită puterea de stat – dreptul de a alege, dreptul de a fi ales şi dreptul de revocare.[3] Drepturile electorale sânt plasate în categoria drepturilor cetăţeneşti fundamentale, totodată ele sânt grupate în categoria drepturilor exclusiv politice
Dreptul de a alege. Conform legislaţiei Republicii Moldova dreptul de a alege îl au cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepţia celor privaţi de acest drept în modul stabilit de lege. Totodată sânt stabilite restricţii în exercitarea acestui drept. Nu au dreptul de a alege cetăţenii: care nu au împlinit vârsta de 18 ani; care sânt recunoscuţi incapabile prin hotărâre definitivă a instanţei de judecată; persoanele condamnate la privaţiune de libertate prin hotărâre definitivă a instanţei de judecată. [4]Dreptul de a fi ales. Dreptul de a fi aleşi îl au cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot care întrunesc condiţiile prevăzute de codul electoral. Nu pot fi aleşi: militarii cu serviciul in termen; cetăţenii ce nu au dreptul de a alege, persoanele care au antecedente penale nestinse; cetăţenii care, în virtutea funcţiilor pe care le deţin, nu au dreptul să fie membri ai partidelor sau ai altor organizaţii social-politice, din momentul înregistrării lor în calitate de concurenţi electorali, îşi suspendă activitatea în funcţia pe care o deţin.
Revocarea are loc atunci când un număr de semnături pe o petiţie (de la 20% până la 30%) cere organizarea şi desfăşurarea alegerilor speciale pentru îndepărtarea din funcţie a unei anumite oficialităţi alese în prealabil. Motivele pentru care se cere îndepărtarea din funcţie variază de la acţiuni contrare legii până la nemulţumirea publică a alegătorilor. În Republica Moldova revocarea ca formă de manifestare a democraţiei poate fi aplicată doar în raport cu primarii.[5]
[1] Guceac I. „Curs elementar de drept constituţional” , vol. II, Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău 2004, p. 198.
[2] Guceac I., op.cit., p. 199.
[3] Tămaş S., Dicţionar Politic. Instituţiile democraţiei şi cultura civică, Casa de cultură şi presă „Şansa”, Bucureşti 1996, p. 95.
[4] Codul electoral al Republicii Moldova, art. 11 şi art.13.
[5] Guceac I., op.cit., p. 202