Pin It

Alegeri – acţiune prin care cetăţenii selectează şi desemnează prin vot, în conformitate cu anumite proceduri, persoanele care urmează să facă parte din organele de conducere ale unui stat, unitate teritorial-administrativă sau ale unei organizaţii.[1] Alegerile sânt de diferite tipuri.

  • alegeri directe: votare în care între alegător şi candidatul la postul electiv nu există instanţe intermediare care ar media exprimarea voinţei alegătorului. Alegătorul votează direct pentru candidatul la postul electiv.[2]
  • alegeri indirecte: electoratul alege doar reprezentanţi sau delegaţi care, la rândul lor, aleg candidaţii propuşi.
  • alegeri generale: când se aleg reprezentanţii pentru toate locurile din organismele reprezentative.
  • alegeri parţiale sau suplimentare: se desfăşoară pentru a completa o parte din locuri.[3]
  • alegeri naţionale se desfăşoară în toată ţara.
  • alegeri ordinare se desfăşoară în termenele prevăzute de constituţie sau lege, de regulă, în legătură cu expirarea termenului împuternicirilor.
  • alegeri extraordinare se desfăşoară în cazul dezolvării anticipate a parlamentului.
  • alegeri desfăşurate într-un singur scrutin: când rezultatele alegerilor stabilesc după votarea unică a alegătorilor. Are caracter definitivat.
  • alegeri desfăşurate în două sau mai multe scrutine: când este necesar de două sau mai multe votări în scopul determinării învingătorilor din numărul candidaţilor la postul electiv.
  • alegeri repetate se desfăşoară în cazurile în care alegerile deja efectuate se dovedesc a fi nevalabile. Ele nu sânt recunoscute din cauza încălcării legislaţiei cu privire la alegeri.[4]

                        Alegerile se declară prin decretul conducătorului statului. În marea majoritate a statelor alegerile se desfăşoară numai în zilele de odihnă. Etapele procesului electoral sânt:[5]

  1. fixarea alegerilor;
  2. formarea comisiilor electorale;
  3. prezentarea informaţiilor despre alegători, întocmirea şi precizarea listelor electorale;
  4. formarea circumscripţiilor electorale;
  5. desemnarea şi înregistrarea candidaţilor;
  6. realizarea campaniei electorale şi finanţarea măsurilor ei;
  7. organizarea votării, stabilirea rezultatelor alegerilor;
  8. înregistrarea deputaţilor aleşi, a persoanelor cu funcţii publice, publicarea rezultatelor alegerilor.

            Pornind de la conţinutul de bază al legislaţiei electorale naţionale, formarea bazelor organizaţional-tehnologice ale alegerilor presupune:

  • formarea circumscripţiilor electorale şi a secţii­lor de votare;
  • formarea organelor electorale sau a unora dintre ele;
  • întocmirea listelor electorale.

În Republica Moldova în scopul organizării şi desfăşurării alegerilor se constituie: a) Comisia Electorala Centrală; b) consiliile electorale de circumscripţie; c) birourile electorale ale secţiilor de votare.[6]

 

[1] Tămaş S., op.cit.,  p. 21.

[2] Arseni A., Ivanov V., Suholitco L., op. cit., p.105

[3] Tămaş S., op.cit.,  p. 22

[4] Arseni A., Ivanov V., Suholitco L., op. cit., p.106.

[5]Guceac I. „Curs elementar de drept constituţional” , vol. II, Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău 2004, 

  1. 254

[6] Codul electoral al Republicii Moldova, art.14.