Alegeri – acţiune prin care cetăţenii selectează şi desemnează prin vot, în conformitate cu anumite proceduri, persoanele care urmează să facă parte din organele de conducere ale unui stat, unitate teritorial-administrativă sau ale unei organizaţii.[1] Alegerile sânt de diferite tipuri.
- alegeri directe: votare în care între alegător şi candidatul la postul electiv nu există instanţe intermediare care ar media exprimarea voinţei alegătorului. Alegătorul votează direct pentru candidatul la postul electiv.[2]
- alegeri indirecte: electoratul alege doar reprezentanţi sau delegaţi care, la rândul lor, aleg candidaţii propuşi.
- alegeri generale: când se aleg reprezentanţii pentru toate locurile din organismele reprezentative.
- alegeri parţiale sau suplimentare: se desfăşoară pentru a completa o parte din locuri.[3]
- alegeri naţionale se desfăşoară în toată ţara.
- alegeri ordinare se desfăşoară în termenele prevăzute de constituţie sau lege, de regulă, în legătură cu expirarea termenului împuternicirilor.
- alegeri extraordinare se desfăşoară în cazul dezolvării anticipate a parlamentului.
- alegeri desfăşurate într-un singur scrutin: când rezultatele alegerilor stabilesc după votarea unică a alegătorilor. Are caracter definitivat.
- alegeri desfăşurate în două sau mai multe scrutine: când este necesar de două sau mai multe votări în scopul determinării învingătorilor din numărul candidaţilor la postul electiv.
- alegeri repetate se desfăşoară în cazurile în care alegerile deja efectuate se dovedesc a fi nevalabile. Ele nu sânt recunoscute din cauza încălcării legislaţiei cu privire la alegeri.[4]
Alegerile se declară prin decretul conducătorului statului. În marea majoritate a statelor alegerile se desfăşoară numai în zilele de odihnă. Etapele procesului electoral sânt:[5]
- fixarea alegerilor;
- formarea comisiilor electorale;
- prezentarea informaţiilor despre alegători, întocmirea şi precizarea listelor electorale;
- formarea circumscripţiilor electorale;
- desemnarea şi înregistrarea candidaţilor;
- realizarea campaniei electorale şi finanţarea măsurilor ei;
- organizarea votării, stabilirea rezultatelor alegerilor;
- înregistrarea deputaţilor aleşi, a persoanelor cu funcţii publice, publicarea rezultatelor alegerilor.
Pornind de la conţinutul de bază al legislaţiei electorale naţionale, formarea bazelor organizaţional-tehnologice ale alegerilor presupune:
- formarea circumscripţiilor electorale şi a secţiilor de votare;
- formarea organelor electorale sau a unora dintre ele;
- întocmirea listelor electorale.
În Republica Moldova în scopul organizării şi desfăşurării alegerilor se constituie: a) Comisia Electorala Centrală; b) consiliile electorale de circumscripţie; c) birourile electorale ale secţiilor de votare.[6]
[1] Tămaş S., op.cit., p. 21.
[2] Arseni A., Ivanov V., Suholitco L., op. cit., p.105
[3] Tămaş S., op.cit., p. 22
[4] Arseni A., Ivanov V., Suholitco L., op. cit., p.106.
[5]Guceac I. „Curs elementar de drept constituţional” , vol. II, Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău 2004,
- 254
[6] Codul electoral al Republicii Moldova, art.14.