Drept

În conformitate cu regulile sistemului electoral majoritar, se consideră ales pe circumscripţia electorală candidatul sau lista de candidaţi, care au acumulat majoritatea de voturi stabilită. Deosebim două forme principale ale sistemului majoritar: majoritate absolută şi majoritate relativă.[1]

Sistem majoritar relativ este cel mai simplu sistem electoral, conform căruia este considerat ales candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi faţă de orice adversar.

Sistem majoritar absolut. În cadrul acestui sistem electoral, pentru obţinerea mandatului reprezentativ este necesară acumularea majorităţii absolute de voturi (50+1). În acest sistem electoral, de obicei, se stabileşte nivelul minim de participare a alegătorilor la alegeri. Dacă acest nivel de participare nu este atins se consideră că alegerile nu au avut loc sau nu sânt valabile. De obicei, în urma efectuării alegerilor, nici un candidat nu obţine majoritatea necesară de voturi. În aşa caz se utilizează scrutinul în două tururi şi votarea alternativă.

Scrutinul majoritar poate fi:

• Scrutin unino­minal - când votul este acordat unui singur candidat, într-o singură circumscripţie electorală. Acest sistem prevede o organizare mai simplă. Actualmente în state se practică sistemul uninominal, teritoriul ţării se împarte în atâtea circumscripţii electorale câte mandate sânt (corespunzător numărului de deputaţi).
• Scrutin plurinominal presupune ca electoratul să aleagă mai mulţi candidaţi. În scrutinul de listă, fiecare alegător votează un număr de candidaţi egal cu numărul de mandate de care dispune organul reprezentativ. Scrutinul de listă poate fi complicat prin aplicarea panaşatului şi al votului preferenţial.

Panaşatul (panasajul) este posibilitatea alegătorului de a întocmi chiar ele lista candidaţilor alegând din mai multe liste prezentate.

Votul preferenţial (vot transferabil) oferă alegătorului posibilitatea de a modifica ordinea numerelor de pe lista de candidaţi.

Atunci când nu este acceptat nici panaşatul, nici votul preferenţial, sântem în prezenţa unei „liste blocate”: alegătorul nu o poate modifica şi este obligat să voteze lista în întregime.[2]

 

[1] Arseni A., Ivanov V., Suholitco L. “Dreptul constituţional comparat”, Centrul editorial al USM, Chişinău 2003,

1. 114

[2] Guceac I., op.cit., p. 223