Pin It

În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele Republicii Moldova emite acte prin care îşi manifestă şi îşi materializează voinţa sa. Art. 94 alin. (1) din Constituţie prevede că ,,în exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele Republicii Moldova  emete decrete, obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul statului. Decretele se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova”. Deşi nu este expres menţionat în textul constituţional, considerăm că nepublicarea decretului atrage sancţiunea nulităţii acestora.

Art. 94 alin (2) stabileşte obligativitatea contrasemnării unor decrete preşedinţiale de către Primul-ministru: ,,decretele emise de Preşedinte în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în articolul 86 aliniatul (2), articolul 87 aliniatul (2), (3) şi (4) se contrasemnează de către Primul-ministru”. Contrasemnarea angajează răspunderea Guvernului pentru conţinutul şi efectele acestora.

Decretele emise de Preşedinte pot avea caracter nominativ sau pot fi individuale. De exemplu, decretul prezidenţial prin care se declară mobilizarea parţială sau generală (în baza art. 87 alin. (2) din Constituţie) este un decret cu caracter nominativ. Decretele prin care se conferă decoraţii, titluri de onoare, se acordă grade militare supreme (de General), în baza prevederilor art. 88 din Constituţie, sunt decrete cu un caracter individual.[1]

  • Decretele preşedinţiale se caracterizează prin următoarele trăsături distincte:
  • reprezintă manifestări unilaterale de voinţă, în scopul producerii de efecte juridice;
  • sunt emise ca urmare a exercitării atribuţiilor reglementate în Constituţie şi în legi;
  • unele din ele urmează a fi contrasemnate de către Primul-ministru;
  • decretele sunt obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul statului;
  • decretele urmează a fi publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, îndeplinirea acestei clauze determinând existenţa actului.[2]
  • Ţinându-se cont de caracterul variat al actelor emise de Preşedinte, o clasificare a acestora ne pare oportună. Astfel, deosebim următoarele categorii de acte preşedinţiale:
  • acte juridice;
  • fapte material-juridice;
  • operaţii administrative;
  • acte exclusiv politice.[3]

În afară de decrete – care sunt prin esenţa lor acte normative producătoare de efecte juridice, Preşedintele Republicii Moldova, în activitatea sa complexă, poate să întrunească şi acte cu un caracter politic: mesaje, declaraţii, apeluri, demersuri, scrisori. Aceste acte cu un caracter exclusiv politic, deşi nu produc careva efecte juridice, au totuşi o importanţă deosebită pentru îndeplinirea atribuţiilor care vizează independenta, unitatea şi integritatea statului, precum şi pentru atribuţiile de reprezentare a statului pe plan intern şi extern.

 

[1] Cristian Ionescu, Drept Constituţional si instituţii politice, vol. II, Lumina Lex, 1997, p. 333

[2] Mircea Popa, Tratat elementar de drept administrativ român, Lumina Lex, 1996, p. 319

[3] Maria Orlov, Drept administrativ, Editura EPIGRAF, Chişinău, 2001, p. 51