Evoluţia societatii umane a confirmat dictonul latin - ''ubi societas ibi ius'' (unde este societate este si drept).
Teoria dreptului cunoaste distinctia dintre doua mari diviziuni ale acestuia :drept public si drept privat.
Caracterul distinct si unitar , trasaturile specifice ale relatiilor sociale dintr-un anumit domeniu sau sector de activitate fac necesare si posibil ca ele sa fie reglementate de o categorie aparte de norme.
Astfel , relatiile sociale din domeniul finantelor publice sunt reglementate de normele dreptului financiar. Faptul ca scopul urmarit de dispozitiile legale care reglementeaza relatiile financiare este acela de a satisface nevoile statului, in primul rind, si nu ale particularilor, face ca dreptul financiar sa fie incadrat in diviziunea dreptului public.
Dreptul financiar poate fi definit ca ansamblul unitar de norme juridice care reglementeaza relatiile financiare , ca relatii sociale , in forma economica, de formare, administrare, intrebuintare si control al resurselor financiare publice, apartinind statului, colectivitatilor locale si institutiilor publice ale acestora.
Reglementarea juridica avind drept obiect relatiile financiare a fost denumita in literatura de specialitate in mai multe modalitati. Astfel, prof. I.Gliga, utilizeaza doua denumiri : dreptul finantelor publice si drept financiar public, aratind ca prima formula concorda cu titlul Legii finantelor publice, iar cea de-a doua exprima faptul ca este vorba de ansamblul normelor juridice privind nu orice acte sau operatiuni financiare, ci numai acele de domeniul finantelor publice. In acest sens, este decisiv atributul ''public'' cuprins in intitularea ''dreptului financiar public".
Prof. D.D. Saguna foloseste denumire de 'drept financiar si fiscal', iar prof. I. Condor pe aceea de ''drept fiscal si financiar''.
Dreptul financiar, ca ramura a sistemului dreptului, grupeaza toate normele juridice care reglementeaza relatiile financiare si are, la randul sau, mai multe subramuri.
Astfel, normele juridice care privesc bugetul public si procedura elaborarii, adoptarii, executarii si incheierii executarii bugetului pot fi grupate in subramura dreptului bugetar.
De asemenea, dreptul fiscal reprezintă o subramura a dreptului financiar care inmanuncheaza normele juridice privind impozitele , taxele si celelalte venituri ale bugetului public, precum si cele referitoare la procedura fiscala.
Dreptul fianciar, spre deosebire de cel fiscal, nu se limiteaza numai la normele juridice referitoare la impozite, taxe, contributii, ci cuprinde si normele in conformitate cu care statul isi asigura sub oice forma resursele financiare.