Dreptul de proprietate este acel drept real care conferă titularului său posesia, folosința și dispoziția asupra unui bun , exclusiv și perpetuu, în putere proprie și în interes propriu, cu respectarea normelor juridice în vigoare .
Dreptul de proprietate publică este acel drept de proprietate care poartă asupra bunurilor din domeniul public de interes național și din domeniul public de interes local aparținând statului și unităților administrativ teritoriale; el este inalienabil, imprescriptibil și insesizabil . Proprietatea publică aparține numai statului și unităților administrativ teritoriale: comuna, orașul, municipiul, județul .
În calitate de persoane juridice de drept public, statul și unitățile administrativ teritoriale sunt proprietare ale bunurilor din domeniul public , iar în calitate de persoane juridice private sunt proprietare ale bunurilor din domeniul privat .
Bunurile care aparțin domeniului public sunt determinate, în mod expres, prin lege sau pot fi determinate după anumite criterii legale .
Domeniul public este acel domeniu din care fac parte numai bunurile care alcătuiesc obiectul dreptului de proprietate publică al statului și a unităților administrativ teritoriale . Constituția României stabilește bunurile care fac obiectul exclusiv al domeniului public al statului : bogățiile subsolului , căile de comunicații , spațiul aerian , plajele . Legea nr. Domeniul public al statului este alcătuit și din bunurile prevăzute la pct. 1 din Anexa legii nr. 213/1998 , precum și din alte bunuri de uz sau de interes public național , declarate ca atare prin lege . Domeniul public poate fi însă și de interes județean sau local , caz în care proprietatea asupra bunurilor respective aparține , tot în regim de drept public , județelor , orașelor și comunelor .
Determinarea apartenenței unui teren la domeniul public, când aceasta nu a fost făcută în mod expres de către legiuitor, se poate face ținând seama de natura sau afectațiunea terenului respectiv. Un bun este de interes public dacă este de uz public, chiar prin natura lui, de a fi folosit de toți cei administrați și la care au acces toate persoanele : piețele , parcurile publice , străzile .
Domeniul privat al statului și unităților administrativ teritoriale este alcătuit din terenurile care nu fac parte din domeniul public ( de interes local sau național ), aflate sau intrate în proprietatea lor prin căile și modurile prevăzute de lege, astfel : terenurile care au aparținut C.A.P. neatribuite conform legii nr. 18/1991 , terenurile provenite din fostele iazuri comunale folosite ca pășuni și restituite comunelor , orașelor , bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 , dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil .
Terenurile care nu fac parte din domeniul public sau privat constituie proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat .
Regimul juridic al terenurilor aparținând domeniului public este diferit de cel al terenurilor din domeniul privat , după cum urmează :
- terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile , imprescriptibile și insesizabile
- terenurile aparținând domeniului public pot fi date în administrare numai regiilor autonome și instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate
Terenurile din domeniul privat al statului sau unităților administrativ teritoriale sunt supuse dispozițiilor de drept comun. Aceste terenuri pot fi vândute, concesionate, închiriate sau chiar date în folosință gratuită în scopul îndeplinirii unor activități de interes public local. Statul sau unit. adm.- teritoriale pot face orice acte de dispoziție cu privire la terenurile din domeniul lor privat, asemenea oricărui proprietar particular.