Izvoarele dreptului locativ constiutie o totalitate de legi şi alte acte normative menite să reglementeze raporturile locative. Există mai multe categorii de izvoare ale dreptului locativ, şi anume:
Constituţia RM este baza juridică pentru dezvoltarea legislaţiei locative, astfel, în art.27 din Constituţie esze consfinţit dreptul perosanel de a-şi stabili domiciliul în orice localitate din ţară;
Legile adoptate de Parlament. Ponderea apariţiei Codului cu privire la locuinţe adoptat la 3 iulie 1983. Codul respectiv conţine norme care reglementează mai mult sau mai puţin toate instituţiile ce ţin de dreptul locativ. Legea privatizării fondului de locuinţe din 10 martie 1993 /M0;2000, nr.5-7/ consfinţeşte principiile care stau la baza privatizării încăperilor din cadrul fondului de stat şi obştesc. Legea condominiului în fondul locativ din 30 martie 2000 /MO, 2000, nr.130-137/; Legea cu privire la fondul locativ cu statut special din 16 septembrie 1996 /MO, 1997, nr.31-32/.
Hotărîrile Guvernului. Regulamentul provizoriu cu privire la rezervarea spaţiului locativ adoptat prin HG din 9 octombrie 1995 /MO, 1995, nr.68-69/. Regulile provizorii de expolatare a locuinţelor, întreţinere a blocurilor locative şi te ritoriilor aferente adoptate prin HG din 21 decembrie 1998 /MO, 1999, nr.3-4/.
Potrivit art.4 CL, casele de locuit, precum şi încăperile de locuit din alte clădiri, aflate pe teritoriul RM formează fondul de locuinţe. Fondul locativ este o totalitate de încăperi de locuit, indiferent de tipul de proprietate, inclusiv case de locuit, case specializate (cămine), apartamente, încăperi de serviciu şi alte încăperi utile pentru trai.
Toate încăperile de locuit pot fi înpărţite în mai multe fonduri locative, în dependenţă de mai multe criterii - partenenţă, regimul juridic, destinaţie. Potrivit art.5 al CL fondul locativ este format din:
- fondul locativ de stat;
- fondul locativ obştesc;
- fondul locativ cooperatist;
- fondul locativ individual.
Trebuie de menţionat că clasificarea respectivă necesită rectificare, deoarece a fost făcută pînă la adoptarea Constituţiei şi Legii cu privire la proprietate. Astfel, nu este ireproşabilă din punct de vedere juridic evidenţierea fondului obştesc de rînd cu cel privat, care în esenţă este o varietate a fondului privat, deoarece se află în proprietatea privată a organizaţiilor obşteşti.
Totodată, fiecare din fondurile sus-menţionate pot fi împărţite în sub fonduri locative cu regim juridic deosebit. în cadrul fondului privat putem evidenţia: a) fondul ce se află în proprietatea persoanelor fizice; b) fondul ce se află în proprietatea persoanelor juridice.
In prezent capătă importanţă clasificarea fondurilor locative în dependenţă de destinaţia locuinţelor. In acest sens deosebim: a) fondul locativ social - care cuprinde llocuinţe care se atribuie, cu chirie subvenţională de stat, unor peroane sau familii a căror situaţie familială nu le permite satisfacerea necesităţilor locatite în condiţiile pieţii; b) fondul locativ cu destinaţie specială - care este închiriat în scopul obţinerii de profit; c) fondul locativ de serviciu - care cuprinde locuinţele destinate funcţionarilor publici, angajaţilor unor agenţii economice şi care se acordă în condiţiile contractului de muncă.
Legea nu interzice trecerea încăperilor dintr-un fond locativ în altul. Această trecere nu trebuie să lezeze drepturile locative ale persoanelor care locuiesc în încăperile resopective. Astfel, privatizarea apartamentelor nu duce la stingerea dreptului de folosinţă a ap rtamentului, drept ce aparţine persoanelor care nu au participat la privtizare.
Caracterizăm fiecare fond.
Foncul locativ individual, demunit în prezent şi privat, include casele de locuit şi aprtamentele aflate în proprietatea personală a cetăţenilor (art.5 CLRM), precum şi cele ce aparţin persoanelor juridice. In ultimii ani componenţa fondului privat s -a extins considerabil, aceasta incluzînd - case individuale construite sau procurate; apartamente privatizate sau procurate; apartamentele aflate în casele CCL-lui, dacă membrii acestuia au plătit integral cota de participare. Potrivit legislaţiei în vigoare al locuinţelor din fondul privat por fi societăţile comerciale şi necomerciale, organizaţiile obşteşti şi religioase.
Fondul locativ de stat - cuprinde totalitatea încăperilor de locuit ce se află în proprietatea statului. Potrivit art. 6 CL, fondul locativ de stat cuprinde încăperile ce se află în administrarea autorităţilor publice locale (fondul locativ al autorităţilor publice locale) şi încăperile ce se află în administrarea ministerelor şi departamentelor (fondul locativ departamental). Casele din cadrul fondului departamental se află în administratea operativă sau gestiunea economică a întrepriderilor şi instituţiile de stat. încăperile din cadrul fondului departamental sunt destinate pentru asigurarea cu spaţiul locativ a angajaţilor întreprinderilor de stat, autorităţilor publice centrale, iar cele din fondul autorităţilor publice locale au ca scop satisfacerea necesităţilor locative ale populeţiei din acest teriotiru.
Fondul locativ obstesc cuprinde casele de locuit şi încăperile de locuit siptuate îna lte clădiri, care aparţin organizaţiilor obşteşti, cooperatiste, comitetelor sindicale, destinate pentru asigurarea cu spaţiul locativ a angajaţilor acestor organizaţii. Regimul juridic al fondului obştesc este identic cu cel al fondului locativ de stat. Aceasta se explică prin faptul, că pînă la 90% locuinţe din cadrul fondului obştesc erau administrate nu de proprietari, ci de organele de stat.
Bineînţeles, că această stare nu mai corespunde exigenţilor timpului şi lezează dreptul de proprietate al organizaţiilor obşteşti.
Fondul locativ cooperatist include casele de locuit ce se află în proprietatea CCL-lui. Regimul juridic spevific al acesui fond este condiţionat de faptul, că folosirea încăperii cooperatiste ţine de calitatea de membru al cooperativei. încăperile cooperatiste se acordă în exclusivitate membrilor cooperativei şi familiei lor.